ANEXĂ COMUNĂ din 15 octombrie 2004

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

Notă …

Conţinută de ORDINUL nr. 788 din 24 august 2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2007.

ANEXĂ

REZOLUŢIA MSC.176(79)

(adoptată la 10 decembrie 2004)

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(CODUL IBC)

COMITETUL SECURITĂŢII MARITIME,

AMINTIND articolul 28(b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile comitetului,

NOTÂND rezoluţia MSC.4(48), prin care Comitetul a adoptat Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (denumit în continuare “Codul IBC”) care a devenit obligatoriu conform capitolului VII al Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS) (denumită în continuare “Convenţia”),

NOTÂND ŞI articolul VIII(b) şi regula VII/8.1 ale Convenţiei internaţionale referitor la procedurile de amendare a Codului IBC,

DORIND să menţină actualizat Codul IBC,

LUÂND ÎN CONSIDERARE, la cea de-a şaptezeci şi noua sesiune a sa, amendamentele la Codul IBC propuse şi difuzate conform articolului VIII(b)(i) al Convenţiei,

CONSIDERÂND că este foarte de dorit pentru prevederile Codului IBC, care este obligatoriu sub Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării de către nave, 1973, aşa cum a fost modificat prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78) şi Convenţia SOLAS 1974, să rămână identice,

1. 1. ADOPTĂ, în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) al Convenţiei, amendamentele la Codul IBC al căror text este prezentat în Anexa la prezenta rezoluţie;

2. 2. STABILEŞTE, în conformitate cu articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) al Convenţiei, că amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2006, în afară de cazul în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Convenţie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale reprezintă în total cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi notificat obiecţiunile lor la aceste amendamente;

3. 3. INVITĂ guvernele contractante să noteze că, în conformitate cu articolul VIII(b)(vii)(2) al Convenţiei, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2007, după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;

4. 4. SOLICITĂ secretarului general, în conformitate cu articolul VIII(b)(v) al Convenţiei, să transmită tuturor guvernelor contractante la convenţie copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinute în Anexă;

5. 5. SOLICITĂ ÎN PLUS secretarului general să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale Anexei sale membrilor Organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţie.

REZOLUŢIA MEPC.119(52)

Adoptată la 15 octombrie 2004

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(CODUL IBC)

COMITETUL PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI MARIN,

AMINTIND articolul 38(a) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile Comitetului pentru protecţia mediului marin (Comitetul) conferite acestuia prin convenţiile internaţionale pentru prevenirea şi controlul poluării marine,

AMINTIND DE ASEMENEA Rezoluţia MEPC.19(22) prin care Comitetul a adoptat Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC),

NOTÂND articolul 16 din Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare „Convenţia din 1973”) şi articolul VI al Protocolului din 1978 referitor la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (denumit în continuare „Protocolul din 1978”), care specifică împreună procedura de amendare a Protocolului din 1978 şi conferă organismului corespunzător al Organizaţiei funcţia de examinare şi adoptare a amendamentelor Convenţiei din 1973, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78),

NOTÂND DE ASEMENEA faptul că, la cea de-a şaptezeci şi opta sesiune a sa, Comitetul Securităţii Maritime, a examinat şi aprobat amendamentele propuse la Codul IBC avându-se în vedere adoptarea conform prevederilor Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (Convenţia SOLAS 1974),

CONSIDERÂND că este foarte mult de dorit ca prevederile Codului IBC, care sunt obligatorii atât conform Convenţiei MARPOL 73/78 cât şi Convenţiei SOLAS 1974, să rămână identice,

LUÂND ÎN CONSIDERARE amendamentele propuse la Codul IBC,

1. 1. ADOPTĂ, în conformitate cu articolul 16(2)(b), (c) şi (d) al Convenţiei din 1973, amendamentele la Codul IBC, al căror text este dat în anexa la această rezoluţie;

2. 2. STABILEŞTE, în conformitate cu articolul 16(2)(f)(iii) al Convenţiei din 1973, că amendamentele la Codul IBC trebuie să fie examinate pentru a fi acceptate la 1 iulie 2006, în afară de cazul în care, înainte de această dată, cel puţin o treime din Părţile la MARPOL 73/78 sau Părţile a căror flotă comercială combinată reprezintă cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale au notificat Organizaţiei obiecţiile lor cu privire la amendamente;

3. 3. INVITĂ Părţile să noteze faptul că, în conformitate cu articolul 16(2)(g)(ii) al Convenţiei din 1973, amendamentele menţionate vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2007, după acceptarea lor conform paragrafului 2 de mai sus;

4. 4. SOLICITĂ Secretarului General, în conformitate cu articolul 16(2)(e) al Convenţiei din 1973, să transmită tuturor părţilor la MARPOL 73/78 copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor la Codul IBC incluse în Anexă;

5. 5. SOLICITĂ ÎN PLUS Secretarului General să transmită copii ale prezentei rezoluţii şi ale Anexei sale membrilor Organizaţiei care nu sunt Părţi la MARPOL 73/78; şi

6. 6. INVITĂ Comitetul Securităţii Maritime să adopte aceleaşi amendamente la Codul IBC în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) al Convenţiei SOLAS 1974 astfel încât prevederile din codul IBC, care sunt obligatorii atât conform Convenţiei MARPOL 73/78 cât şi Convenţiei SOLAS 1974, să rămână identice.

ANEXA

la Rezoluţia MSC.176(79) şi la Rezoluţia MEPC.119(52)

AMENDAMENTE DIN 2004 LA CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU

TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE (CODUL IBC)

Întregul text al Codului IBC se înlocuieşte cu următorul:

“Introducere

1. 1 Scopul acestui Cod este de a pune la dispoziţie o normă internaţională referitoare la siguranţa transportului maritim în vrac a produselor chimice lichide periculoase şi nocive, enumerate în capitolul 17 al Codului. Codul prevede norme de proiectare şi de construcţie a navelor, indiferent de tonaj, implicate în acest transport şi echipamentul acestora care să permită reducerea la minim a riscurilor la care este supusă nava, echipajul său şi mediul înconjurător, ţinând cont de natura produselor transportate.

2. 2 Codul se bazează în esenţă pe principiul clasificării navelor cisternă pentru produse chimice în tipuri diferite, în funcţie de gradul de risc pe care îl prezintă produsele transportate de aceste nave. Fiecare produs poate avea una sau mai multe proprietăţi periculoase precum: inflamabilitatea, toxicitatea, corozivitatea şi reactivitatea şi de asemenea poate prezenta riscuri pentru mediu.

3. 3 În toată perioada de elaborare a Codului s-a admis că acesta trebuie să se bazeze pe noţiuni corecte de arhitectură şi mecanică navală, ca şi pe cunoştinţele cele mai recente în ceea ce priveşte riscurile pe care le prezintă diversele produse vizate. În plus, s-a admis că tehnicile de proiectare ale navelor cisternă pentru produse chimice nu numai că sunt foarte complexe, dar ele evoluează rapid si de acea Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. De aceea, Organizaţia trebuie să-l reexamineze periodic ţinând cont de experienţa acumulată si de progresul tehnic.

4. 4 Amendamentele la Cod, care se referă la cerinţele pentru produsele noi şi condiţiile de transport pentru acestea, vor fi difuzate cu titlu provizoriu sub forma de recomandări până când ele vor fi adoptate de Comitetul Securităţii Maritime (MSC) şi Comitetul pentru Protecţia Mediului Marin (MEPC) al Organizaţiei, conform prevederilor articolului VIII al Convenţiei Internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 74) şi articolului 16 al Convenţiei Internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul referitor la aceasta (MARPOL 73/78), respectiv ţinând seama de intrarea în vigoare a amendamentelor la acestea.

5. 5 Codul tratează în mod special construcţia şi echipamentul navei. În scopul asigurării siguranţei transportului produselor, problema se va studia în ansamblul său. Alte aspecte importante ale siguranţei transportului produselor, cum ar fi: formarea personalului, exploatarea, controlul traficului şi manipularea în port sunt în curs de examinare sau vor fi examinate de Organizaţie.

6. 6 Elaborarea Codului a fost mult sprijinită de o serie de organizaţii cu statut consultativ, cum ar fi Asociaţia societăţilor de clasificare (IACS) şi Comisia Internaţională de Electrotehnică (IEC).

7. 7 Capitolul 16 al Codului, care tratează cerinţele de exploatare a navelor cisternă pentru produse chimice, pune în evidenţă regulile altor capitole privind exploatarea şi, de asemenea, face referiri la alte caracteristici importante cu privire la siguranţă care sunt proprii exploatării navelor cisternă pentru produse chimice.

8. 8 Prezentarea Codului este similară cu cea a Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC) adoptat de Comitetul Securităţii Maritime la cea de-a patruzeci şi opta sesiune a sa. În conformitate cu prevederile Codului IGC, navele pentru transportul gazelor pot de asemenea să transporte în vrac produse chimice lichide menţionate în acest Cod.

9. 9 Ediţia Codului publicată în 1998 se bazează pe textul original adoptat de MSC prin rezoluţia MSC.4(48). Ca răspuns la rezoluţia 15 a Conferinţei internaţionale din 1973 privind poluarea marină, MEPC, la cea de-a douăzeci şi doua sesiune a sa, a adoptat, prin rezoluţia MEPC.19(22), Codul IBC extins la aspecte privind prevenirea poluării marine în scopul implementării Anexei II la MARPOL 73/78.

10. 10 Această ediţie a Codului include amendamentele adoptate prin următoarele rezoluţii:

    	Rezoluţia	Data adoptării	Data acceptării	Data intrării în vigoare
    1	MSC.10(54)	29 aprilie 1987	29 aprilie 1988	30 octombrie 1988
    2	MSC.14(57) MEPC.32(27)	11 aprilie 1989 17 martie 1989	12 aprilie 1990 12 aprilie 1990	13 octombrie 1990 13 octombrie 1990
    3	MSC.28(61) MEPC.55(33)	11 decembrie 1992 30 octombrie 1992	1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1994	1 iulie 1994 1 iulie 1994
    4	MSC.50(66) MEPC.69(38)	4 iunie 1996 10 iulie 1996	1 ianuarie 1998 1 ianuarie 1998	1 iulie 1998 1 iulie 1998
    5	MSC.58(67) MEPC.73(39)	5 decembrie 1996 10 martie 1997	1 ianuarie 1998 10 ianuarie 1998	1 iulie 1998 10 iulie 1998
    6	MSC.102(73)	5 decembrie 2000	1 ianuarie 2002	1 iulie 2002
    7	MSC.176(79) MEPC.119(52)	9 decembrie 2004 15 octombrie 2004	1 iulie 2006 1 iulie 2006	1 ianuarie 2007 1 ianuarie 2007

11. 11 Ţinând seama de data intrării în vigoare a amendamentelor din 1983 la SOLAS 74 (şi anume: 1 iulie 1986) şi de data implementării Anexei II la MARPOL 73/78 (şi anume: 6 aprilie 1987), acest Cod a devenit obiectul cerinţelor obligatorii în virtutea acestor Convenţii. De altfel, amendamentele la Cod care au ca obiect siguranţa sau poluarea marină trebuie să fie adoptate şi puse în practică în conformitate cu procedurile menţionate în Articolul VIII al Convenţiei SOLAS 74 şi respectiv Articolul 16 al Convenţiei MARPOL 73/78.

Capitolul 1 Generalităţi

1. 1.1 Aplicare

   1. 1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de 500 tone, care transportă în vrac mărfuri ca produse chimice periculoase sau substanţe lichide nocive (NLS), altele decât petrolul sau produsele similare inflamabile, după cum urmează:

      1. .1 produse care prezintă riscuri importante de incendiu, suplimentar faţă de cele ale produselor petroliere şi ale produselor similare inflamabile;

      2. .2 produse care prezintă riscuri importante suplimentar faţă de inflamabilitate sau alte riscuri în afară de inflamabilitate.

   2. 1.1.2 Produsele, care au fost studiate şi asupra cărora s-a hotărât că, din punct de vedere al siguranţei şi poluării nu prezintă riscuri în asemenea măsură încât să justifice aplicarea Codului, sunt enumerate în capitolul 18.

   3. 1.1.3 Lichidele prevăzute de Cod sunt lichidele a căror presiune de vapori nu depăşeşte 0,28 MPa la temperatura de 37,8oC.

   4. 1.1.4 În sensul Convenţiei SOLAS din 1974, Codul se aplică navelor care transportă produsele incluse în capitolul 17 doar pe baza caracteristicilor lor poluante şi identificate astfel numai cu litera

      ,S” sau ,,S/P” în coloana ,,d”.

   5. 1.1.5 În sensul Convenţiei MARPOL 73/78, Codul se aplică numai navelor cisternă pentru substanţe lichide nocive, aşa cum au fost definite în regula 1.16.2 din Anexa II la aceasta, care transportă substanţe lichide nocive identificate astfel prin literele ,,X”, ,,Y” sau ,,Z” în coloana ,,c” din capitolul 17.

   6. 1.1.6 Dacă se intenţionează să se transporte în vrac un produs care nu figurează în lista din capitolul 17 sau 18, Administraţia şi Administraţiile porturilor interesate de acest transport trebuie să prevadă condiţiile preliminare corespunzătoare de transport, ţinând cont de criteriul pentru evaluarea riscului prezentat de produsele chimice. Organizaţia trebuie să fie notificată asupra condiţiilor care au fost luate în considerare la includerea produsului în Cod.

   7. 1.1.7 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chilă a fost pusă sau care se află într-un stadiu în care :

      1. .1 începe construcţia identificabilă cu o navă; şi

      2. .2 a început asamblarea navei având cel puţin 50 tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcţie, luându-se valoarea mai mică dintre acestea;

      la 1 iulie 1986 sau după această dată.

   8. 1.1.8 O navă, indiferent de data construcţiei sale, care este transformată în navă cisternă pentru produse chimice la data de 1 iulie 1986 sau după această dată, va fi considerată drept navă cisternă pentru produse chimice construită la data la care începe această transformare. Această prevedere privind transformarea nu trebuie să se aplice la modificarea unei navei care face obiectul regulii 1.14 a Anexei II la MARPOL 73/78.

   9. 1.1.9 Dacă în Cod se face referire la un paragraf, atunci se vor aplica şi toate prevederile alineatelor acelui paragraf.

2. 1.2 Riscuri

   Riscurile pe care le prezintă produsele prevăzute de Cod sunt următoarele:

   1. 1.2.1 Risc de incendiu, definit prin punctul de inflamabilitate, limitele/domeniul de explozie/inflamabilitate şi temperatura de autoaprindere a produsului chimic.

   2. 1.2.2 Pericol pentru sănătate, definit prin:

      1. .1 efectele iritante ale produsului asupra pielii, dacă acesta se găseşte în stare lichidă; sau

      2. .2 efectele toxice acute ale produsului ţinând cont de valorile pentru:

         DL50 (pe cale orală): o doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării, dacă aceasta se administrează pe cale orală;

         DL50 (pe cale cutanată): doză care este mortală pentru 50% din subiecţii supuşi testării dacă aceasta se administrează pe piele ;

         CL50 concentraţia care este mortală la inhalare pentru 50% din subiecţii supuşi testării; sau

      3. .3 alte efecte asupra sănătăţii, cum ar fi cele cancerigene şi de sensibilizare.

   3. 1.2.3 Risc de reactivitate, definit prin reactivitatea produsului cu:

      1. .1 apa;

      2. .2 aerul;

      3. .3 alte produse; sau

      4. .4 el însuşi (de exemplu: polimerizarea).

   4. 1.2.4 Risc de poluare marină, definit prin:

      1. .1 bioacumulare;

      2. .2 lipsa biodegrabilităţii imediate;

      3. .3 toxicitate acută asupra organismelor acvatice;

      4. .4 toxicitate cronică asupra organismelor acvatice;

      5. .5 efecte pe termen lung asupra sănătăţii umane; şi

      6. .6 proprietăţi fizice care rezultă din scufundarea sau plutirea produsului şi care afectează în acest fel viaţa marină.

3. 1.3 Definiţii

   Se aplică următoarele definiţii, în afară de cazurile în care se prevede în mod expres altfel. (Definiţii suplimentare sunt date în capitolele specifice.)

   1. 1.3.1 Încăperi de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri şi distracţie, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare. Încăperi sociale sunt acele părţi din amenajările de locuit care sunt folosite ca vestibule, săli de mese, saloane şi alte spaţii similare permanent închise.

   2. 1.3.2 Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze. Pentru Administraţie (Port) a se vedea Administraţia portului.

   3. 1.3.3 Dată de aniversare înseamnă ziua şi luna fiecărui an, care va corespunde datei de expirare a Certificatului Internaţional de conformitate a navei pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

   4. 1.3.4 Punct de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu presiunea atmosferică.

   5. 1.3.5 Lăţime (B) reprezintă lăţimea maximă la mijlocul navei, măsurată peste coaste pentru navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) se va măsura în metri.

   6. 1.3.6 Zona de marfă este acea parte a navei care conţine tancurile de marfă, tancurile de reziduuri, compartimentele pompelor de marfă, inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spaţiile de balast sau spaţiile goale adiacente tancurilor de marfă sau tancurilor de reziduuri, şi de asemenea suprafeţele punţii pe toată lungimea şi lăţimea părţii din navă de deasupra spaţiilor menţionate mai sus. Dacă tancuri independente sunt montate în spaţiile magaziilor, coferdamuri, spaţiile de balast sau spaţiile goale situate la extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spaţiului de magazie situat cel mai în prova, atunci ele sunt excluse din zona de marfă.

   7. 1.3.7 Compartiment pompe de marfă reprezintă încăperea care conţine pompele şi accesoriile lor destinate pentru manipularea produselor vizate de Cod.

   8. 1.3.8 Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonelor de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri şi magazii pentru echipamentul de manipulare a mărfii şi care au o suprafaţă mai mare de 2 m2.

   9. 1.3.9 Tanc de marfa este o incintă etanşă destinată mărfii.

   10. 1.3.10 Nava cisternă pentru transportul produselor chimice este o navă de marfă construită sau adaptată şi folosită pentru transportul în vrac al oricărui produs lichid enumerat în capitolul 17.

   11. 1.3.11 Coferdam este un spaţiu de separaţie cuprins între doi pereţi sau două punţi adiacente din oţel. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.

   12. 1.3.12 Posturi de comandă sunt acele spaţii în care sunt amplasate staţia radio a navei, echipamentul principal de navigaţie sau sursa de energie de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului. Acestea nu conţin echipamentul special de comandă pentru stingerea incendiului care poate fi amplasat, în modul cel mai practic, în zona de marfă.

   13. 1.3.13 Produse chimice periculoase înseamnă orice produse chimice lichide desemnate că prezintă un pericol de siguranţă conform criteriilor de siguranţă pentru clasificarea produselor indicate în capitolul 17.

   14. 1.3.14 Densitate este raportul dintre masă şi volumul produsului, exprimat în kg/m3. Aceasta se aplică lichidelor, gazelor sau vaporilor.

   15. 1.3.15 Limite/domeniu de explozie/inflamabilitate sunt condiţiile care definesc starea în care se află un amestec de combustibil şi oxidant la care aplicarea unei surse externe de aprindere, suficient de puternică, permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare stabilit.

   16. 1.3.16 Punct de inflamabilitate este temperatura exprimată în grade Celsius, la care un lichid degajă o cantitate suficientă de vapori inflamabili pentru a se produce aprinderea. Valorile indicate în Cod sunt acelea determinate prin ,,încercarea în creuzet închis” cu aparatură aprobată pentru determinarea punctului de inflamabilitate.

   17. 1.3.17 Încăpere de marfă este un spaţiu închis de structura navei în care se găseşte un tanc independent de marfă.

   18. 1.3.18 Independent caracterizează o instalaţie de tubulaturi sau o instalaţie de aerisire, de exemplu, care nu este sub nici o formă cuplată la vreo altă instalaţie şi nici nu este prevăzută cu mijloace care să permită o potenţială racordare la alte instalaţii.

   19. 1.3.19 Lungime (L) înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanţă deasupra chilei egala cu 85% din înălţimea de construcţie minimă, măsurată de la faţa superioară a chilei, sau distanţa de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, luându-se valoarea mai mare dintre acestea. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire la plină încărcătură. Lungimea (L) se măsoară în metri.

   20. 1.3.20 Încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi truncurile aferente acestor încăperi care conţin:

       1. .1 motoare cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau

       2. .2 motoare cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau

       3. .3 orice căldare cu combustibil lichid, orice instalaţie de combustibil lichid sau orice echipamente de combustibil lichid altele decât căldările, ca de exemplu generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc.

   21. 1.3.21 Încăperi de maşini reprezintă toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi care conţin maşini de propulsie, căldări, instalaţii de combustibil lichid, maşini de abur şi motoare cu combustie internă, generatoare şi motoare electrice importante, staţii de îmbarcare a combustibilului, instalaţii frigorifice, instalaţii de stabilizare, instalaţii de ventilaţie şi de condiţionare a aerului aferente maşinii şi alte încăperi similare şi truncurile acestor spaţii.

   22. 1.3.22 MARPOL 73/78 înseamnă Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată de Protocolul din 1978 referitor la aceasta, aşa cum a fost modificat.

   23. 1.3.23 Substanţă lichidă nocivă înseamnă orice substanţă indicată în coloana Categoriei de poluare din capitolul 17 sau 18 al Codului internaţional pentru produse chimice în vrac sau în Circulara MEPC.2 sau care este evaluată provizoriu pe baza prevederilor regulii 6.3 din Anexa II la MARPOL prin clasificarea în categoria A, B, C sau D.

   24. 1.3.24 Instalaţie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului în vederea alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul folosit pentru alimentarea cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă şi cuprinde orice pompe de presiune, filtre şi încălzitoare care funcţionează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 MPa.

   25. 1.3.25 Organizaţie înseamnă Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI).

   26. 1.3.26 Permeabilitate pentru un compartiment reprezintă procentul din volumul total al compartimentului care poate fi ocupat de apă în cazul inundării.

   27. 1.3.27 Administraţia portului înseamnă autoritatea competentă a ţării în portul căruia nava este încărcată sau descărcată.

   28. 1.3.28 Produse este un termen colectiv utilizat atât pentru indicarea substanţelor lichide toxice cât şi pentru produsele chimice periculoase.

   29. 1.3.29 Compartiment de pompe este o încăpere situată în zona de marfă, care conţine pompele şi accesoriile utilizate pentru manipularea balastului şi a combustibilului lichid .

   30. 1.3.30 Norme recunoscute sunt normele internaţionale sau naţionale aplicabile şi considerate acceptabile de către Administraţie sau normele stabilite şi întrebuinţate de către o organizaţie care corespunde normelor adoptate de către Organizaţie şi care este recunoscută de către Administraţie.

   31. 1.3.31 Temperatura de referinţă este temperatura la care presiunea vaporilor de marfă corespunde presiunii stabilite a supapei de siguranţă.

   32. 1.3.32 Separat este, de exemplu, caracteristica unei instalaţii cu tubulaturi de marfă sau instalaţii de aerisire care nu este racordată la nici o altă instalaţie cu tubulaturi de marfă sau instalaţie de aerisire.

   33. 1.3.33 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătarii, oficii, care conţin instalaţii de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere altele decât acelea care intră în componenţa încăperilor de maşini şi încăperi similare, precum şi truncurile aferente acestora.

   34. 1.3.34 Convenţia SOLAS din 1974 este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost modificată.

   35. 1.3.35 Presiune de vapori înseamnă presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturaţi de deasupra lichidului, exprimată în Pascali(Pa), la o temperatură dată.

   36. 1.3.36 Spaţiu gol este un spaţiu închis situat în zona de marfă, în exteriorul unui tanc de marfă, altul decât o încăpere de marfă, spaţiu de balast, tanc de combustibil, compartiment de pompe marfă, compartiment de pompe sau oricare alt spaţiu care, în mod normal, este folosit de către personal.

4. 1.4 Echivalenţe

   1. 1.4.1 Dacă Codul impune existenţa la bord sau dotarea în mod special cu o armătură, un material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau un tip al acestora, sau adoptarea unei prevederi, a unui procedeu sau a unei metode, Administraţia poate să admită înlocuirea cu orice altă armătură, material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau un tip al acestora sau poate să adopte orice altă prevedere, procedeu sau metodă, dacă, în urma încercărilor sau prin alt mod, s-a stabilit că aceste armături, materiale, dispozitive sau aparate, sau tipurile acestora, precum şi orice prevedere, procedeu sau metodă, au o eficacitate cel puţin egală cu cea care este prevăzută de prezentul Cod. Cu toate acestea, Administraţia nu poate permite ca metodele sau procedeele de exploatare să se adopte ca alternativă la o anumită armătură, material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament sau al altui tip din acestea care este prevăzut de Cod, cu excepţia cazului în care o astfel de înlocuire este specificată ca fiind permisă de Cod.

   2. 1.4.2 În cazul în care Administraţia permite înlocuirea oricărei armături, oricărui material, dispozitiv, aparat, element al unui echipament ori tip al acestora, sau a oricărei prevederi, proceduri, metode, sau permite folosirea unei concepţii sau utilizări originale, va trebui să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunica şi altor Guverne contractante la Convenţia SOLAS şi părţilor la MARPOL 73/78, în scopul informării inspectorilor lor.

5. 1.5 Inspecţii şi certificare

   1. 1.5.1 Procedura de inspecţie

      1. 1.5.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor regulilor şi acordarea de scutiri de la acestea, se va face de către inspectorii Administraţiei. Administraţia poate totuşi încredinţa inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de ea.

         1.5.1.3 Organizaţia recunoscută, indicată în regula 8.2.1 din Anexa II la MARPOL, trebuie să corespundă liniilor directoare adoptate de către Organizaţie prin rezoluţia A.739(18), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, şi specificaţiei adoptate de către Organizaţie prin rezoluţia A.789(19), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, cu condiţia ca aceste amendamente să fie adoptate, să intre în vigoare şi să aibă efect în conformitate cu prevederile articolului 16 al Convenţiei MARPOL şi articolul VIII al Convenţiei SOLAS referitor la procedurile de amendare aplicabile prezentului Cod.

         1. 1.5.1.3 Administraţia care numeşte inspectori sau recunoaşte organizaţii pentru a efectua inspecţiile, trebuie cel puţin să împuternicească orice inspector numit sau Organizaţie recunoscută ca să:

            1. .1 solicite reparaţii la navă; şi

            2. .2 efectueze inspecţii dacă acestea sunt cerute de autorităţile competente ale Statului portuar.

               Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile specifice şi condiţiile delegării autorităţii către inspectori nominalizaţi sau organizaţii recunoscute pentru a informa Guvernele Contractante.

         2. 1.5.1.4 Dacă un inspector numit sau o organizaţie recunoscută stabileşte că starea navei şi a echipamentului nu corespunde de fapt caracteristicilor din Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase sau se prezintă astfel încât nava nu este aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele de la bord, sau fără a prezenta vreo posibilă ameninţare de distrugere a mediului marin, acest inspector sau organizaţia respectivă, trebuie să se asigure imediat că se iau măsuri şi trebuie să informeze Administraţia în

            timpul cuvenit. Dacă nu se ia această măsură de remediere, Certificatul respectiv trebuie să fie retras şi Administraţia trebuie să fie informată imediat; iar dacă nava se află în portul unui alt Guvern Contractant, autorităţile competente ale Statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un funcţionar al Administraţiei, un inspector numit sau o organizaţie recunoscută a informat autorităţile competente ale Statului portului, Guvernul Statului portului interesat trebuie să acorde acestui funcţionar, inspector sau organizaţiei orice sprijin necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile conform acestui paragraf. După caz, Guvernul Statului portului interesat trebuie să ia măsuri astfel încât să se asigure că nava nu va pleca în voiaj până când ieşirea pe mare sau plecarea din port în vederea ajungerii la cel mai apropiat şantier de reparaţii disponibil nu va prezenta pericol pentru navă sau persoanele de la bord sau nu va prezenta vreo posibilă ameninţare de distrugere a mediului marin.

         3. 1.5.1.5 În fiecare caz, Administraţia va garanta efectuarea completă şi eficientă a inspecţiei şi se va angaja să asigure măsurile necesare pentru a satisface această obligaţie.

   2. 1.5.2 Cerinţe privind inspecţia

      1. 1.5.2.1 În cazul unei nave cisternă pentru produse chimice structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care s-au eliberat Certificatul de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfă, Certificatul de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radio pentru nava de marfă şi Certificatul de siguranţă radiotelegrafică pentru nava de marfă sau Certificatul de siguranţă pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:

         1. .1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima dată Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund pe deplin prevederilor aplicabile ale acestui Cod.

         2. .2 O inspecţie de reînnoire la intervalele specificate de către Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, cu excepţia cazului în care se aplică 1.5.6.2.2, 1.5.6.5, 1.5.6.6 sau 1.5.6.7. Inspecţia de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund pe deplin prevederilor aplicabile acestui Cod.

         3. .3 O inspecţie intermediară în decurs de 3 luni înainte sau după cea de-a doua dată de aniversare sau în decurs de 3 luni înainte sau după cea de-a treia dată de aniversare a Certificatului, care trebuie să ţină locul uneia din inspecţiile anuale specificate la

            1.5.2.1.4. Inspecţia intermediară trebuie să fie astfel încât să permită asigurarea că echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund pe deplin prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în bună stare de funcţionare. Aceste inspecţii intermediare trebuie menţionate în Certificatul eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5.

         4. .4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de 3 luni înainte sau după fiecare dată de aniversare a Certificatului, inclusiv o inspecţie generală a structurii, echipamentului, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor indicate la 1.5.2.1.1 pentru a se asigura că acestea au fost întreţinute în conformitate cu 1.5.3 şi că rămân în toate privinţele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Aceste inspecţii anuale trebuie menţionate în Certificatul eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5.

         5. .5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială, după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o anchetă conform alineatului 1.5.3.3 sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi că nava poate să iasă în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord sau fără a prezenta vreo posibilă ameninţare de distrugere a mediului marin.

   3. 1.5.3 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei

      1. 1.5.3.1 Starea tehnică a navei şi a echipamentului său trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieşi în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord sau fără a prezenta vreo posibilă ameninţare de distrugere a mediului marin.

      2. 1.5.3.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută la paragraful 1.5.2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.

      3. 1.5.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecţiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienţa sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament prevăzut de Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul numit sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor alineatului 1.5.2.1.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectivă a Statului portului, iar inspectorul numit sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă că această informare a fost făcută.

   4. 1.5.4 Eliberarea Certificatului internaţional de conformitate

      1. 1.5.4.1 Un certificat, numit Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să fie eliberat după inspecţia iniţială sau o inspecţie de reînnoire a unei nave cisternă pentru produse chimice care efectuează voiaje internaţionale şi care corespunde cerinţelor aplicabile Codului.

      2. 1.5.4.2 Acest Certificat trebuie să fie redactat în forma corespunzătoare modelului indicat în apendice. Dacă limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă traducerea într-una din aceste limbi.

      3. 1.5.4.3 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni va fi disponibil, în orice moment la bordul navei, pentru inspecţie.

   5. 1.5.5 Eliberarea sau confirmarea Certificatului internaţional de conformitate de către alt guvern

      1. 1.5.5.1 Un guvern care este atât Guvern contractant la Convenţia SOLAS 1974 cât şi parte la MARPOL 73/78 poate, la cererea altui Guvern asemănător, să dispună ca o navă împuternicită să arboreze pavilionul unui alt Stat, să fie inspectată şi, dacă se apreciază că cerinţele Codului sunt îndeplinite, să emită navei sau să autorizeze eliberarea Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase şi, după caz, să confirme sau să autorizeze confirmarea Certificatului de la bordul navei în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească că el a fost eliberat la cererea Guvernului ţării al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.

   6. 1.5.6 Durata si valabilitatea Certificatului internaţional de conformitate

      1. 1.5.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase va fi eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie, care nu va depăşi 5 ani.

1. 1.5.6.2.1 În pofida prevederilor de la 1.5.6.1, în cazul în care inspecţia de reînnoire este finalizată în decurs de 3 luni înainte de data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent.

2. 1.5.6.2.2 În cazul în care inspecţia de reînnoire este finalizată cu mai mult de 3 luni înainte de data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data finalizării inspecţiei de reînnoire.

1.5.6.2.2 În cazul în care inspecţia de reînnoire este finalizată după data de expirare a Certificatului existent, noul Certificat va fi valabil de la data de finalizare a inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent.

1. 1.5.6.3 Dacă un Certificat este eliberat pentru o perioadă mai mică de 5 ani, Administraţia poate extinde valabilitatea Certificatului după data de expirare până la perioada maximă specificată la 1.5.6.1, cu condiţia ca inspecţiile menţionate la 1.5.2.1.3 şi 1.5.2.1.4, aplicabile atunci când un Certificat este eliberat pentru o perioadă de 5 ani, să fie efectuate după caz.

2. 1.5.6.4 Dacă o inspecţie de reînnoire a fost finalizată şi un Certificat nou nu poate fi eliberat navei sau nu poate fi lăsat la bordul navei înainte de data de expirare a Certificatului existent, persoana sau organizaţia autorizată de către Administraţie poate confirma Certificatul existent. Acest Certificat va fi acceptat ca valabil pe o perioadă care nu va depăşi 5 luni de la data de expirare.

3. 1.5.6.5 Dacă o navă, în momentul în care un Certificat expiră, nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, Administraţia poate extinde perioada de valabilitate a Certificatului, dar această prelungire va fi acordată numai în scopul permiterii navei să-şi termine voiajul spre portul în care va fi inspectată şi numai în cazurile în care acest lucru este justificabil şi posibil.

4. 1.5.6.6 Un Certificat, eliberat unei nave angajată în voiaje de scurtă durată, care nu a fost prelungit conform prevederilor anterioare ale acestei secţiuni, poate fi prelungit de către Administraţie pe o perioadă de graţie de până la o lună de la data de expirare menţionată în el. În cazul în care inspecţia de reînnoire este finalizată, Certificatul nou va fi valabil până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a Certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.

5. 1.5.6.7 În cazuri speciale, aşa cum a stabilit Administraţia, un Certificat nou nu trebuie să fie datat de la data de expirare a certificatului existent, aşa cum s-a cerut la 1.5.6.2.2, 1.5.6.5 sau 1.5.6.6. În aceste cazuri speciale, Certificatul nou va fi valabil până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data finalizării inspecţiei de reînnoire.

6. 1.5.6.8 Dacă o inspecţie anuală sau intermediară este finalizată înaintea perioadei specificată la 1.5.2, atunci:

   1. .1 data de aniversare indicată în Certificat va fi înlocuită, prin efectuarea unei confirmări, cu o dată care nu va fi mai mare de 3 luni faţă de data la care s-a finalizat inspecţia;

   2. .2 următoarea inspecţie anuală sau inspecţie intermediară, cerută conform 1.5.2, va fi finalizată la intervalele prevăzute în acea secţiune utilizând noua dată de aniversare; şi

   3. .3 data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiţia ca una sau mai multe inspecţii anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime dintre inspecţiile prevăzute la 1.5.2 să nu fie depăşite.

7. 1.5.6.9 Un Certificat eliberat conform 1.5.4 sau 1.5.5 îşi va înceta valabilitatea într-unul din următoarele cazuri:

   1. .1 dacă inspecţiile pertinente nu sunt efectuate în cadrul perioadelor specificate la 1.5.2;

   2. .2 dacă Certificatul nu este confirmat în conformitate cu 1.5.2.1.3 sau 1.5.2.1.4;

   3. .3 la trecerea navei sub pavilionul altui Stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului Certificat este pe deplin satisfăcut că nava corespunde cerinţelor alineatelor 1.5.3.1 şi 1.5.3.2. În cazul în care are loc un transfer între Guvernele care ambele sunt Guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 şi părţi la Convenţia MARPOL 73/78, dacă cererea este făcută într-un interval de 3 luni de la efectuarea transferului, Guvernul Statului al cărui pavilion nava îl arborase anterior, va transmite Administraţiei, cât mai repede posibil, copii ale Certificatului cu care nava a fost prevăzută înainte de transfer şi copii ale rapoartelor inspecţiilor pertinente, dacă acestea din urmă sunt disponibile.

Capitolul 2

Capacitatea de supravieţuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfă

1. 2.1 Generalităţi

   1. 2.1.1 Navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să supravieţuiască efectelor normale ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de o forţă exterioară. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfă ale navelor de anumite tipuri trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă ca urmare, spre exemplu, a unui şoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi să fie protejate, într-o anumită măsură, faţă de o avarie datorată unei coliziuni sau unei eşuări, prin localizarea lor la distanţe minime determinate, spre interior faţă de bordajul navei. Atât avaria ipotetică, cât şi amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei, trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.

   2. 2.1.2 Navele prevăzute de Cod trebuie să fie proiectate în conformitate cu una din următoarele norme:

      1. .1 O navă tipul 1 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri foarte grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri maxime de prevenire a unei deversări de marfă de acest tip.

      2. .2 O navă de tipul 2 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri importante de prevenire a unei deversări de marfă de acest tip.

      3. .3 O navă de tipul 3 este o navă cisternă pentru produse chimice destinată transportului produselor prevăzute în capitolul 17, care prezintă riscuri suficient de grave pentru mediul înconjurător şi siguranţa navei şi care necesită măsuri de prevenire a deversărilor de o amploare moderată în scopul creşterii capacităţii de supravieţuire a navei în cazul unei avarii.

         Astfel, o navă de tipul 1 este o navă cisternă destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2 şi de tipul 3 sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanţă progresiv scăzută. În consecinţă, o navă de tipul 1 trebuie să supravieţuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.

   3. 2.1.3 Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana ,,e” a tabelului de la capitolul 17.

   4. 2.1.4 Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 17, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de navă. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.

2. 2.2 Bordul liber şi stabilitatea în stare intactă

   1. 2.2.1 Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber minim autorizat de către Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.

   2. 2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administraţie.

   3. 2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţă liberă şi tancul sau combinaţia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administraţie.

   4. 2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spaţiile dublului fund din zona de marfă. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de şoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.

   5. 2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcării şi stabilităţii navei. Această Informaţie trebuie să conţină detalii referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la cazurile de navigaţie în balast, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare şi un rezumat al informaţiilor referitoare la capacitatea de supravieţuire a navei. În plus, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i permite comandantului să încarce şi să exploateze nava în siguranţă şi în conformitate cu uzanţele maritime.

3. 2.3 Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber

   1. 2.3.1 Instalarea şi comanda valvulelor pentru evacuările prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi prevăzute cu uşi etanşe la apă, trebuie să corespundă cerinţelor regulii pertinente a Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepţia faptului că alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:

      1. .1 o valvulă automată cu reţinere, cu un dispozitiv direct de închidere acţionat dintr-un loc situat deasupra punţii de bord liber; sau

      2. .2 dacă distanţa verticală dintre linia de plutire de încărcare de vară şi extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, două valvule automate cu reţinere fără dispozitiv direct de închidere, cu condiţia ca valvula din interior să fie

   2. 2.3.2 În sensul acestui capitol, expresiile ,,plutire la încărcare maximă de vară “şi ,,punte de bord liber” au semnificaţiile aşa cum sunt definite în Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare.

   3. 2.3.3 Valvulele automate cu reţinere menţionate la alineatele 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în navă, ţinând cont de cerinţele pentru afundare, asietă şi bandare prevăzute la secţiunea 2.9 referitoare la supravieţuire, şi trebuie să corespundă normelor recunoscute.

4. 2.4 Cazuri de încărcare

   Capacitatea de supravieţuire a navei după avarie trebuie să fie analizată pe baza informaţiilor comunicate Administraţiei pentru toate cazurile de încărcare prevăzute şi variaţiile de pescaj şi asietă. Nu se va ţine cont de cazurile de navigaţie în balast, când nava cisternă pentru transportul produselor chimice nu transportă produsele vizate de Cod sau transportă numai reziduuri ale acestor produse.

5. 2.5 Ipoteze referitoare la avarie

   1. 2.5.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:

      1. .1 Avarie de bordaj

         1. 1.1 Extindere longitudinală

            1/3 L2/3 sau 14,5 m,

            luându-se valoarea mai mică

         2. 1.2 Extindere transversală: B/5 sau 11,5 m,

            luându-se valoarea mai mică (măsurată de la bordaj perpendicular pe planul diametral, la nivelul liniei de încărcare de vară)

         3. 1.3 Extindere verticală: în sus nelimitat

            (măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral)

      2. .2 Avarie de fund: Pe o lungime de 0,3 L măsurată

         de la perpendiculara prova a navei

         Pe orice parte a navei

         1. 2.1 Extinderea

            longitudinală:

            1/3 L2/3 sau 14,5 m,

            luându-se valoarea mai mică

            1/3 L2/3 sau 5 m ,

            luându-se valoarea mai mică

         2. 2.2 Extinderea transversală: B/6 sau 10 m

            luându-se valoarea mai mică

         3. 2.3 Extinderea verticală B/15 sau 6 m ,

            luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2))

            B/6 sau 5 m,

            luându-se valoarea mai mică B/15 sau 6 m,

            luându-se valoarea mai mică (măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (vezi 2.6.2))

   2. 2.5.2 Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime specificate la paragraful

      1. 2.5.1 ar conduce la o situaţie mult mai severă, această avarie trebuie luată în considerare.

6. 2.6 Amplasarea tancurilor de marfă

   1. 2.6.1 Tancurile de marfă trebuie să fie amplasate la următoarele distanţe faţă de bordaj:

      1. .1 Nave de tipul 1: măsurată pornind de la tablele bordajului, distanţa nu trebuie să fie mai mică decât extinderea transversală a avariei specificate la paragraful 2.5.1.1.2 şi, măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral, această distanţă nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la paragraful

         2.5.1.2.3 şi în nici un punct ea nu trebuie să fie mai mică de 760 mm măsurată de la bordaj. Această cerinţă nu se aplică tancurilor destinate reziduurilor diluate ce provin din operaţia de spălare a tancurilor.

      2. .2 Nave de tipul 2: măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral, aceasta distanţă nu va fi mai mică decât extinderea pe verticală a avariei specificată la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct distanţa nu va fi mai mică de 760 mm măsurată de la bordaj. Această cerinţă nu se aplică tancurilor destinate reziduurilor diluate ce provin din operaţia de spălare a tancurilor.

      3. .3 Nave de tipul 3: nici o cerinţă.

   2. 2.6.2 Cu excepţia navelor de tipul 1, puţurile de aspiraţie prevăzute în tancurile de marfă pot pătrunde în zona de avarie a fundului specificată la 2.5.1.2.3, cu condiţia ca suprafaţa acestor puţuri să fie cât mai restrânsă posibil şi ca ele să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălţime mai mare de 25% din înălţimea dublului fund sau 350 mm, luându-se valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea puţurilor de aspiraţie aferente tancurilor independente sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depăşească 350 mm. Puţurile de aspiraţie prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.

7. 2.7 Ipoteze referitoare la inundare

   1. 2.7.1 Cerinţele de la 2.9 trebuie să fie confirmate prin calcule care să ţină cont de caracteristicile de bază ale navei, dispunerea, configuraţia şi conţinutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densităţile relative şi efectul suprafeţelor libere, ca şi de pescaj şi de asietă pentru toate cazurile de încărcare.

   2. 2.7.2 Permeabilităţile, luate în considerare pentru spaţiile în care se presupune producerea avariei, trebuie să fie următoarele:

      Spaţii	Permeabilităţi
      Magazii pentru provizii	0,60
      Ocupate de încăperi de locuit	0,95
      Ocupate de maşini	0,85
      Goale	0,95
      Destinate lichidelor consumabile	De la 0 la 0,95*
      Destinate altor lichide	De la 0 la 0,95*

   3. 2.7.3 Dacă avaria penetrează un tanc care conţine lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet pierdut şi înlocuit cu apă de mare până la nivelul de echilibru final.

   4. 2.7.4 Fiecare perete despărţitor etanş la apă situat în zona de extindere maximă a avariei, care a fost definit la paragraful 2.5.1 şi care se consideră că a suferit o avarie în poziţiile indicate la paragraful 2.8.1, trebuie considerat avariat. Dacă avaria este mai mică decât dimensiunea maximă ce va fi luată în considerare în conformitate cu prevederile paragrafului 2.5.2, numai pereţii despărţitori sau o combinaţie dintre aceşti pereţi etanşi la apă situaţi în interiorul acestei zone de avarie de dimensiuni mici, trebuie să fie consideraţi avariaţi.

   5. 2.7.5 Nava trebuie să fie proiectată în aşa fel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.

   6. 2.7.6 Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice, cum ar fi valvulele sau tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare la reducerea unghiului de bandare sau la asigurarea stabilităţii reziduale minime conform cerinţelor de la 2.9, ci trebuie asigurată o stabilitate reziduală suficientă în toate stadiile de echilibrare. Spaţiile care sunt legate prin canale cu secţiune mare pot fi considerate drept spaţii comune.

   7. 2.7.7 Dacă tubulaturile, canalele, puţurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, aşa cum s-a definit la 2.5, trebuie luate măsuri pentru ca inundarea progresivă să nu se extindă la alte compartimente decât cele considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.

   8. 2.7.8 Nu trebuie să se ţină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuşi, părţile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiţia ca:

      1. .1 ele să fie separate de spaţiul avariat prin pereţi etanşi la apă şi să corespundă cerinţelor paragrafului 2.9.3 în ceea ce priveşte aceste spaţii intacte; şi

      2. .2 deschiderile practicate în aceşti pereţi despărţitori să poată fi închise prin intermediul uşilor glisante etanşe la apă acţionate de la distanţă, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.9; totuşi, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanşă la intemperii.

8. 2.8 Norme referitoare la avarie

   1. 2.8.1 Navele trebuie să poată supravieţui avariilor prevăzute la secţiunea 2.5, ţinând cont de ipotezele referitoare la inundare din secţiunea 2.7, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:

      1. .1 O navă de tipul 1 trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

         

         *Permeabilitatea compartimentelor parţial umplute trebuie să corespundă cantităţii de lichide transportată în compartiment.

      2. .2 O navă de tipul 2 cu lungimea mai mare de 150 m trebuie să suporte o avarie oriunde pe lungimea sa;

      3. .3 O navă de tipul 2 cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;

      4. .4 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare de 225 m trebuie să poată suporta o avarie în orice punct de pe lungimea sa;

      5. .5 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m, dar care nu depăşeşte lungimea de 225 m, trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care limitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;

      6. .6 O navă de tipul 3 cu o lungime mai mică de 125 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze încăperea de maşini în cazul în care este situată în pupa navei. Totuşi, Administraţia trebuie să ţină seama de capacitatea navei de a supravieţui inundării încăperii de maşini.

   2. 2.8.2 În cazul navelor mici de tipul 2 şi 3, care nu corespund în întregime cerinţelor pertinente ale paragrafelor 2.8.1.3 şi 2.8.1.6, Administraţia poate acorda derogări speciale numai dacă sunt luate măsuri pentru asigurarea unui grad de siguranţă echivalent. Natura acestor măsuri alternative trebuie aprobată şi menţionată clar, iar documentele aferente trebuie puse la dispoziţia Administraţiei portului. Orice derogare de acest tip trebuie menţionată legal în Certificatul internaţional de conformitate menţionat în paragraful 1.5.4.

9. 2.9 Cerinţe referitoare la supravieţuire

   1. 2.9.1 Navele care fac obiectul Codului trebuie să poată supravieţui avariei ipotetice specificate la

      2.5 în conformitate cu normele prevăzute la 2.8, în condiţii de echilibru stabil şi trebuie să corespundă următoarelor criterii :

   2. 2.9.2 În fiecare stadiu de inundare:

      1. .1 linia de plutire, ţinând cont de afundare, bandare şi asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire şi deschiderile care sunt închise cu ajutorul uşilor sau capacelor etanşe la intemperii şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu şi fără soclu etanşe la apă, capacele mici etanşe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care menţin o etanşeitate ridicată a punţii, uşile glisante etanşe la apă, acţionate de la distanţă şi hublourile de bordaj de tip fix;

      2. .2 unghiul maxim de bandare datorat inundării asimetrice nu trebuie să depăşească 25o; totuşi, acest unghi poate să atingă 30o, dacă puntea nu intră în apă;

      3. .3 stabilitatea reziduală în timpul stadiilor intermediare de inundare va fi satisfăcătoare din punct de vedere al Administraţiei. Totuşi, ea nu trebuie să fie niciodată semnificativ mai mică decât cea prevăzută la 2.9.3.

   3. 2.9.3 În situaţia finală de echilibru după inundare :

      1. .1 diagrama braţelor de redresare va avea o extindere minimă de 200C dincolo de poziţia de echilibru în corelaţie cu un braţ maxim de redresare rezidual de cel puţin 0,1 m pe un interval de 20; aria cuprinsă sub diagrama braţelor de redresare nu va fi mai mică de 0,0175 m rad. Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de înclinare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spaţiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menţionate în paragraful 2.9.2.1 şi a altor deschideri care pot fi închise etanş la intemperii; şi

      2. .2 sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcţionare.

Capitolul 3 Amenajarea navei

1. 3.1 Separarea mărfii

   1. 3.1.1 Dacă nu se prevede în mod expres altfel, tancurile care conţin o marfă sau reziduuri de marfă care fac obiectul Codului, trebuie să fie separate de încăperile de locuit, de serviciu şi de încăperile de maşini şi tancurile de apă potabilă şi spaţiile destinate proviziilor pentru consumul uman, printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol, un tanc de combustibil lichid sau alte spaţii similare.

   2. 3.1.2 Tubulatura de marfă nu trebuie să treacă prin nici o încăpere de locuit, de serviciu sau încăpere de maşini, alta decât compartimentul pompelor de marfă sau compartimentul pompelor.

   3. 3.1.3 Mărfurile, reziduurile de marfă sau amestecurile ce conţin mărfuri, care reacţionează într-un mod periculos cu alte mărfuri, alte reziduuri sau alte amestecuri, trebuie :

      1. .1 să fie separate faţă de aceste ,,alte mărfuri” printr-un coferdam, un spaţiu gol, un compartiment de pompe de marfă, un compartiment de pompe, un tanc gol sau un tanc care conţine o marfă reciproc compatibilă;

      2. .2 să aibă pompe şi instalaţii de tubulaturi separate, care să nu treacă prin alte tancuri de marfă ce conţin aceste mărfuri, dacă nu sunt amplasate într-un tunel; şi

      3. .3 să aibă instalaţii de aerisire de tancuri individuale.

   4. 3.1.4 Dacă există instalaţii de tubulaturi sau instalaţii de aerisire, acestea trebuie să fie separate. Această separaţie poate fi realizată prin utilizarea metodelor de proiectare sau de exploatare. Metodele de exploatare nu trebuie să fie utilizate în interiorul unui tanc de marfă. Se poate utiliza una din următoarele metode:

      1. .1 îndepărtarea racordului sau a valvulelor şi obturarea capetelor de tubulatură;

      2. .2 amplasarea a două flanşe ,,trece-nu trece” în serie, cu prevederea unui mijloc de detectare a scurgerii din tubulatură între cele două flanşe ,,trece-nu trece”.

   5. 3.1.5 Mărfurile care fac obiectul Codului nu trebuie să fie transportate în nici unul din tancurile picului prova sau picului pupa.

2. 3.2 Încăperi de locuit, de serviciu, încăperi de maşini şi posturi de comandă

   1. 3.2.1 Nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă nu se va amplasa în interiorul zonei de marfă, cu excepţia amplasării deasupra unei nişe a compartimentului pompelor de marfă sau a unei nişe a compartimentului de pompe, în conformitate cu prevederile regulilor II-2/4.5.1 până la 4.5.2.4 din Convenţia SOLAS, şi nici un tanc de marfă sau reziduuri de marfă nu se va amplasa în pupa extremităţii prova a oricărei încăperi de locuit.

   2. 3.2.2 În scopul protecţiei la pericol datorat vaporilor periculoşi, trebuie să se acorde o atenţie specială amplasării orificiilor de aspiraţie şi a deschiderilor în încăperile de locuit, de serviciu, în încăperile de maşini şi în posturile de comandă în raport cu tubulatura instalaţiei de marfă şi instalaţia de aerisire de la tancurile de marfă.

   3. 3.2.3 Intrările, aerisirile şi deschiderile încăperilor de locuit, ale încăperilor de serviciu, de maşini şi ale posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă. Ele trebuie să fie situate în pupa peretelui transversal care se află înspre zona de marfă şi/sau pe pereţii laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanţă cel puţin egală cu 4% din lungimea (L) a navei, dar nu mai puţin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuşi, această distanţă nu trebuie să depăşească 5 m. În limitele menţionate mai sus nu se va amplasa nici o uşă, dar se permite amplasarea acelor uşi de la spaţiile care nu au acces în încăperile de locuit, de serviciu şi posturile de comandă, ca de exemplu, uşile pentru postul de comandă al mărfii şi magaziile de materiale. Dacă sunt prevăzute astfel de uşi, izolaţia pereţilor încăperilor trebuie să fie de construcţie cu clasa ,,A-60”. Se pot prevedea panouri demontabile prinse în şuruburi, care să permită scoaterea echipamentelor în limitele specificate mai sus. Uşile şi ferestrele timoneriei pot fi amplasate în limitele specificate mai sus în măsura în care ele sunt concepute să asigure etanşeitatea rapidă şi eficientă la gaze şi la vapori a timoneriei. Ferestrele şi hublourile dinspre zona de marfă şi din bordurile suprastructurii şi rufurilor, prevăzute în limitele specificate mai sus, trebuie să fie de tip fix (fără să se poată deschide). Aceste hublouri situate la primul nivel de pe puntea principală, trebuie prevăzute în interior cu capace din oţel sau alt material echivalent.

3. 3.3 Compartimentele pompelor de marfă

   1. 3.3.1 Compartimentele pompelor de marfă trebuie amenajate astfel încât să permită:

      1. .1 trecerea liberă, în orice moment, de la orice platformă a scării şi de la paiol; şi

      2. .2 accesul liber, la toate valvulele necesare pentru manipularea mărfii, a unei persoane purtând echipamentul individual de protecţie prevăzut.

   2. 3.3.2 Trebuie să se prevadă dispozitive permanente pentru ridicarea unei persoane rănite cu ajutorul unei parâme de salvare evitând orice obstacol proeminent.

   3. 3.3.3 Se vor instala mâini curente pe toate scările şi platformele.

   4. 3.3.4 Scările de acces normal nu vor fi instalate vertical şi vor fi prevăzute cu platforme la intervale corespunzătoare.

   5. 3.3.5 Trebuie prevăzute mijloace pentru a permite drenarea şi eliminarea oricărei scurgeri susceptibilă să se producă la pompele de marfă şi valvulele din compartimentele pompelor de marfă. Instalaţia de santină care deserveşte compartimentul pompelor de marfă, va fi comandată din exteriorul compartimentului. Trebuie prevăzute unul sau mai multe tancuri de reziduuri destinate depozitării apei de santină contaminate sau apei de la spălarea tancurilor. Trebuie prevăzută o cuplare cu uscatul prin intermediul unui racord standard sau alt dispozitiv, pentru transferul lichidelor contaminate la instalaţiile de colectare de la uscat.

   6. 3.3.6 Trebuie prevăzute manometre pentru măsurarea presiunii de refulare a pompelor, în exteriorul compartimentului pompelor de marfă.

   7. 3.3.7 Dacă mecanismul este acţionat printr-o linie de arbori care traversează un perete sau o punte, trebuie să se prevadă la trecerea prin perete sau punte etanşări la gaze a căror etanşeitate este menţinută printr-o ungere eficientă sau alte metode care să asigure durabilitatea etanşării la gaze.

4. 3.4 Accesul la spaţiile din zona de marfă

   1. 3.4.1 Accesul la coferdamuri, tancuri de balast, tancuri de marfă şi alte spaţii din zona de marfă trebuie să se facă direct de pe puntea deschisă şi de o manieră astfel încât să permită inspectarea completă a acestor spaţii. Accesul la spaţiile dublului fund se poate face printr-un compartiment al pompelor de marfă, un compartiment de pompe, un coferdam adânc, un tunel de tubulaturi sau prin compartimente similare, cu condiţia de a se ţine seama de aspectele privind ventilarea.

   2. 3.4.2 Deschiderile, tambuchiurile sau gurile de vizitare orizontale şi care sunt destinate accesului, trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite unei persoane purtând un aparat de respiraţie autonom cu aer şi un echipament de protecţie, să urce sau să coboare orice scară fără să fie incomodat şi de asemenea, să permită ridicarea unei persoane rănite pornind din partea cea mai de jos a spaţiului considerat. Dimensiunile minime libere ale acestor deschideri nu trebuie să fie mai mici de 600 x 600 mm.

   3. 3.4.3 Deschiderile verticale de acces sau gurile de vizitare care permit traversarea spaţiului pe toată lungimea şi lăţimea sa trebuie să aibă o deschidere minimă liberă de 600 x 800 mm si să fie situate la o înălţime de cel mult 600 mm de la tabla fundului, dacă nu sunt prevăzute grătare sau alte reazeme pentru picioare.

   4. 3.4.4 În cazuri speciale, Administraţia poate accepta dimensiuni mai mici dacă se poate demonstra, spre satisfacerea Administraţiei, că este posibilă trecerea prin acele deschideri sau evacuarea unei persoane rănite.

5. 3.5 Instalaţii de santină si balast

   1. 3.5.1 Pompele, tubulaturile de balast, tubulaturile de aerisire şi alte echipamente similare care deservesc tancurile de balast permanent vor fi independente de echipamentul similar care deserveşte tancurile cu marfă si de însăşi tancurile de marfă. Traseele de descărcare pentru tancurile de balast permanent situate în imediata vecinătate a tancurilor de marfă vor fi instalate în afara încăperilor de maşini şi a încăperilor de locuit. Traseele de umplere pot fi instalate în încăperile de maşini cu condiţia ca aceste trasee să asigure umplerea de la nivelul punţii tancului şi să fie prevăzute cu valvule cu reţinere.

   2. 3.5.2 Umplerea cu balast a tancurilor de marfă se poate efectua de la nivelul punţii cu ajutorul pompelor ce deservesc tancurile de balast permanent, cu condiţia ca tubulatura de umplere să nu fie prevăzută cu nici un racord permanent la tancurile sau tubulatura de marfă şi acestea să fie prevăzute cu valvule cu reţinere.

   3. 3.5.3 Instalaţiile de pompare a santinei pentru compartimentele pompelor de marfă, compartimentele pompelor, spaţiile goale, tancurile de reziduuri, tancurile din dublul fund şi compartimentele similare vor fi amplasate în întregime în zona de marfă, cu excepţia spaţiilor goale, a tancurilor din dublul fund şi a tancurilor de balast care se separă de tancurile care conţin marfă sau reziduuri de marfă printr-un perete etanş dublu.

6. 3.6 Marcarea pompelor şi a tubulaturilor

   Vor fi luate măsuri de marcare distinctă a pompelor, valvulelor şi traseelor de tubulaturi în scopul identificării rolului pe care îl au şi a tancurilor pe care acestea le deservesc.

7. 3.7 Instalaţii de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa navei

   1. 3.7.1 Tubulatura de marfă poate fi instalată astfel încât să permită încărcarea şi descărcarea navei pe la prova sau pupa navei. Nu sunt permise instalaţiile de tip detaşabil.

   2. 3.7.2 Instalaţiile de încărcare şi descărcare a navei pe la prova sau pupa nu vor fi utilizate pentru transferul produselor care necesită să fie transportate în nave de tip 1. Instalaţiile de încărcare şi descărcare a navei pe la prova sau pupa nu vor fi utilizate pentru transferul mărfurilor care degajă vapori toxici ce trebuie să îndeplinească cerinţele paragrafului 15.12.1, în afară de cazul în care Administraţia le aprobă în mod special.

   3. 3.7.3 Suplimentar faţă de secţiunea 5.1 se vor aplica următoarele prevederi:

      1. .1 Tubulatura situată în exteriorul zonei de marfă va fi amplasată la cel puţin 760 mm de bordaj în interiorul navei pe puntea deschisă. Această tubulatură va fi uşor de identificat şi prevăzută cu o valvulă cu închidere la cuplarea acesteia cu tubulatura instalaţiei de marfă din interiorul zonei de marfă. În această zonă ea trebuie să permită separarea cu ajutorul unei tubulaturi scurte demontabile de cuplare şi al flanşelor oarbe când tubulatura nu este utilizată.

      2. .2 Racordul de cuplare cu uscatul va fi prevăzut cu o valvulă cu închidere şi cu o flanşă oarbă.

      3. .3 Tubulatura va fi prevăzută cu îmbinări sudate cap la cap cu sudură cu pătrundere completă şi complet radiografiate. Îmbinările cu flanşe sunt permise numai la tubulaturile situate în zona de marfă şi în cea a racordurilor de cuplare cu uscatul.

      4. .4 Vor fi prevăzute mijloace de protecţie la împroşcarea cu lichid la cuplările indicate la 3.7.3.1, precum şi tăvi colectoare cu un volum suficient şi mijloace pentru evacuarea scurgerilor din tăvi.

      5. .5 Vor fi luate măsuri în vederea autodrenării tubulaturii spre zona de marfă şi, de preferat, într-un tanc de marfă. Administraţia poate accepta instalaţii alternative pentru drenarea tubulaturii.

      6. .6 Vor fi luate măsuri în vederea purjării unei asemenea tubulaturi după utilizare şi menţinerii ei sigură la gaz când nu este utilizată. Tubulaturile de aerisire racordate la dispozitivul de purjare vor fi amplasate în zona de marfă. Îmbinările respective cu tubulatura vor fi prevăzute cu o valvulă cu închidere şi o flanşă oarbă.

   4. 3.7.4 Intrările, aerisirile şi deschiderile spre încăperile de locuit, de serviciu, încăperile de maşini şi posturile de comandă nu trebuie să fie înspre racordul de cuplare cu uscatul, instalaţiile de încărcare si descărcare a navei pe la prova si pupa. Ele vor fi amplasate pe peretele exterior al suprastructurii sau rufului la o distanţă egală de cel puţin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau rufului care se află înspre amplasamentul racordului de cuplare cu uscatul a instalaţiilor de încărcare şi descărcare a navei pe la prova sau pupa. Totuşi, această distanţă nu trebuie să depăşească 5 m. Hublourile care dau spre zona racordului de cuplare cu uscatul şi cele amplasate pe pereţii laterali ai suprastructurii sau rufului, în limita de distanţă mai sus menţionată, vor

      fi de tip fix (fără posibilitate de deschidere). Suplimentar, în timpul utilizării instalaţiilor de încărcare şi descărcare a navei pe la prova sau pupa, toate uşile, porţile şi alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului vor fi menţinute în stare închisă. În cazul navelor mici, care nu pot îndeplini cerinţele paragrafului 3.2.3 şi ale prezentului capitol, Administraţia poate aproba scutiri de la cerinţele menţionate mai sus.

   5. 3.7.5 Tubulaturile de aerisire şi alte deschideri ale spaţiilor închise care nu sunt menţionate în paragraful 3.7.4 vor fi protejate contra jeturilor de lichid care pot proveni de la un furtun sau de la o cuplare care suferă o explozie.

   6. 3.7.6 Căile de evacuare nu se vor termina în zona ramelor cerute la paragraful 3.7.7 sau la o distanţă mai mică de 3 m de aceste rame.

   7. 3.7.7 Vor fi instalate rame continue cu înălţimi corespunzătoare, pentru a reţine orice deversări pe punte şi la distanţă faţă de zonele încăperilor de locuit şi de serviciu.

   8. 3.7.8 Echipamentul electric situat în interiorul ramelor cerute de paragraful 3.7.7 sau în zona situată la o distanţă mai mică de 3 m de aceste rame trebuie să corespundă cerinţelor capitolului 10 .

   9. 3.7.9 Instalaţiile pentru stingerea incendiului în zonele de încărcare şi descărcare a navei pe la prova sau pupa, trebuie să corespundă cerinţelor paragrafului 11.3.16.

   10. 3.7.10 Trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, mijloace de comunicare certificate din punct de vedere al siguranţei, între postul de comandă al mărfii şi zona de amplasare a racordului de cuplare a tubulaturii de marfă cu uscatul. Trebuie să fie luate măsuri pentru oprirea de la distanţă a pompelor de marfă, din zona de amplasare a racordului de cuplare a tubulaturii de marfă cu uscatul.

Capitolul 4 Stocarea mărfii

1. 4.1 Definiţii

   1. 4.1.1 Tanc independent este un tanc de stocare a mărfii, care nu are elemente comune cu structura corpului navei sau care nu face parte din această structură. Un tanc independent este construit şi instalat în aşa fel încât să nu fie supus, dacă este posibil, eforturilor care rezultă din solicitările sau mişcările corpului alăturat (sau în orice caz să fie minime). Un tanc independent nu este esenţial pentru integritatea structurală a corpului navei.

   2. 4.1.2 Tanc structural este un tanc de stocare a mărfii care face parte din structura corpului navei şi care este solicitat în aceeaşi manieră şi de aceleaşi sarcini care se exercită pe structura adiacentă a corpului navei. În mod normal, tancul structural este absolut necesar pentru integritatea structurală a corpului navei.

   3. 4.1.3 Tanc gravitaţional este un tanc la care presiunea efectivă de calcul nu este mai mare de 0,07 MPa la partea superioară a tancului. Un tanc gravitaţional poate fi de tip independent sau integral. Tancul gravitaţional trebuie construit şi încercat în conformitate cu normele recunoscute, ţinând cont de temperatura de transport şi densitatea relativă a mărfii.

   4. 4.1.4 Tanc de presiune este un tanc cu presiunea efectivă de calcul mai mare de 0,07 MPa. Un tanc de presiune trebuie să fie independent şi va avea o configuraţie care să permită aplicarea criteriilor de proiectare a recipientele sub presiune, în conformitate cu normele recunoscute.

2. 4.2 Cerinţe pentru tipul de tanc aferent produselor individuale

Atât cerinţele pentru instalaţie, cât şi cele de proiectare pentru tipurile de tanc destinat produselor individuale, sunt indicate în coloana ,,f “a tabelului din Capitolul 17.

Capitolul 5 Transferul mărfii

1. 5.1 Eşantionajul ţevilor

   1. 5.1.1 Sub rezerva prevederilor paragrafului 5.1.4, grosimea peretelui (t) a ţevilor nu trebuie să fie mai mică decât cea determinată cu formula :

      t t0 b c

      

      [mm]

      unde:

      1. 1 a

         

         100

         t0 = grosimea teoretică

         t0PD20Ke P

         [mm]

         cu

         P = presiunea de calcul, (MPa) menţionată în paragraful 5.1.2 D = diametrul exterior, (mm)

         K = tensiunea admisibilă, (N/mm2), menţionată în paragraful 5.1.5

         e = coeficient de rezistenţă, egal cu 1,0 pentru ţevile trase şi pentru ţevile sudate longitudinal sau elicoidal, livrate de producători autorizaţi pentru fabricarea ţevilor sudate, care sunt considerate echivalente cu ţevile trase atunci când examinarea nedistructivă a sudurilor se face în conformitate cu normele recunoscute. În alte cazuri, în funcţie de procedeul de fabricaţie se poate cere un coeficient de rezistenţă mai mic de 1,0 în conformitate cu normele recunoscute.

         b = adaos care ţine seama de subţierea reală a ţevii la îndoire (mm).

         Mărimea adaosului b se va stabili astfel încât tensiunile de calcul în partea curbată a ţevii, datorate presiunii interioare, să nu depăşească tensiunile admisibile. În lipsa valorilor subţierilor reale la îndoire, adaosul b nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu formula:

         

         b Dt0 mm

         2,5r

         cu:

         r = raza medie de îndoire a ţevii, (mm)

         c = adaos pentru coroziune, (mm). Dacă se consideră ca probabilă o coroziune sau o eroziune, grosimea peretelui ţevii va creşte peste acea impusă de alte cerinţe de calcul.

         a = toleranţa negativă la grosimea ţevii din procesul de fabricaţie, (%).

   2. 5.1.2 Presiunea de calcul P care figurează în formula pentru t0din paragraful 5.1.1 este presiunea maximă reglată la care instalaţia mai poate fi menţinută în funcţiune, ţinând seama de presiunea maximă de deschidere a oricărei supape de siguranţă din instalaţie.

   3. 5.1.3 Tubulatura şi elementele din cadrul instalaţiei de tubulaturi care nu sunt protejate de o supapă de siguranţă sau care pot fi izolate de supapele lor de siguranţă, trebuie astfel concepute încât să poată rezista, cel puţin, la cea mai ridicată din următoarele valori:

      1. .1 pentru tubulaturi şi componente susceptibile să conţină o cantitate de lichid, la presiunea vaporilor saturaţi la 45oC;

      2. .2 presiunea de reglare a supapelor de siguranţă, de descărcare de pe refularea pompelor aferente;

      3. .3 înălţimea de pompare totală, maximă posibilă, a pompelor de descărcare aferente dacă pe refularea pompei nu este montată valvula de siguranţă.

   4. 5.1.4 Presiunea efectivă de calcul trebuie să aibă o valoare de cel puţin 1 MPa, cu excepţia tubulaturilor cu extremitatea deschisă, când presiunea efectivă se va considera de cel puţin 0,5 MPa.

   5. 5.1.5 Pentru ţevi, tensiunea admisibilă K ce va fi considerată în formula pentru t0de la paragraful

      1. 5.1.1 este valoarea mai mică dintre următoarele:

      

      

      Rm sau Re A B

      unde:

      Rm rezistenţa minimă de rupere la temperatura ambiantă (N/mm2)

      Re limita minimă de curgere la temperatura ambiantă (N/mm2). Dacă pe curba efort-deformare nu apare un domeniu de curgere, se consideră tensiunea la alungire de 0,2%.

      Valorile pentru A şi B trebuie să fie cel puţin egale cu: A= 2,7 şi B= 1,8.

      1. 5.1.6.1 Grosimea minimă a pereţilor ţevilor trebuie să corespundă normelor recunoscute.

      2. 5.1.6.2 Dacă este necesar din punct de vedere al rezistenţei mecanice în vederea prevenirii avarierii, deformării, încovoierii sau flambajului excesiv al ţevilor datorită greutăţii ţevilor şi conţinutul acestora, datorită eforturilor suplimentare transmise de suporţi, deformaţiei navei sau altor cauze, grosimea peretelui ţevii poate fi mărită faţă de cea impusă la paragraful 5.1.1 sau, dacă aceasta este imposibil de realizat în practică sau antrenează tensiuni locale excesive, trebuie reduse aceste eforturi printr-o echilibrare corespunzătoare sau trebuie eliminate prin alte metode de proiectare.

      3. 5.1.6.3 Flanşele, valvulele şi alte accesorii trebuie să îndeplinească normele recunoscute ţinând seama de presiunea de calcul definită la paragraful 5.1.2.

      4. 5.1.6.4 Pentru flanşele care nu îndeplinesc nici o normă, dimensiunile flanşelor şi şuruburilor aferente trebuie să fie după cum consideră Administraţia.

2. 5.2 Fabricarea tubulaturii şi detalii de îmbinare

   1. 5.2.1 Cerinţele prezentei secţiuni se aplică tubulaturii situate în interiorul şi în exteriorul tancurilor de marfă. Totuşi, se pot accepta scutiri de la aceste cerinţe în conformitate cu normele recunoscute pentru tubulatura cu extremitatea deschisă şi pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă cu excepţia tubulaturii de marfă care deserveşte alte tancuri de marfă .

   2. 5.2.2 Tubulaturile de marfă trebuie să fie îmbinate prin sudură, excepţie făcând:

      1. .1 cuplările de tip aprobat la valvule de închidere şi compensatorii de dilataţie; şi

      2. .2 alte cazuri excepţionale aprobate în mod expres de către Administraţie.

   3. 5.2.3 La tronsoanele de tubulaturi se admit următoarele cuplări directe, fără flanşe:

      1. .1 Îmbinări sudate cap la cap, cu pătrundere la rădăcină se pot utiliza în toate aplicaţiile;

      2. .2 Îmbinări cu mufe sudate având, dimensiuni ale mufelor şi sudurilor referitoare la acestea, în conformitate cu normele recunoscute, trebuie utilizate numai pentru tubulaturile care au un diametru exterior de 50 mm sau mai mic. Acest tip de îmbinare nu se va utiliza când se apreciază producerea unei fisurări corozive.

      3. .3 Cuplări filetate, în conformitate cu normele recunoscute trebuie utilizate numai pentru traseele de tubulaturi auxiliare şi tubulaturile destinate aparaturii cu diametre exterioare de 25 mm sau mai mici.

   4. 5.2.4 Pentru preluarea dilataţiei ţevilor în mod normal se prevăd lire de dilataţie sau coturi pe traseele de tubulaturi.

      1. .1 Compensatoare cu burduf, în concordanţă cu normele recunoscute, pot fi luate în considerare în mod special.

      2. .2 Îmbinările glisante nu trebuie să fie utilizate.

   5. 5.2.5 Sudarea, tratamentul de încălzire după sudare şi examinarea nedistructivă trebuie să se efectueze în conformitate cu normele recunoscute.

3. 5.3 Cuplări cu flanşe

   1. 5.3.1 Flanşele trebuie să fie de tip cu guler pentru sudare, flanşe libere şi sudate sau pentru mufe sudate. Totuşi, nu trebuie folosite flanşe pentru mufe sudate la o dimensiune nominală mai mare de 50 mm.

   2. 5.3.2 Flanşele trebuie să îndeplinească normele recunoscute în ceea ce priveşte tipul, fabricaţia şi probele lor.

4. 5.4 Cerinţe privind încercarea tubulaturii

   1. 5.4.1 Cerinţele prezentei secţiuni se aplică tubulaturilor situate în interiorul şi în exteriorul tancurilor de marfă. Totuşi, scutiri de la aceste cerinţe se pot accepta, conform normelor recunoscute, pentru tubulatura situată în interiorul tancurilor de marfă şi pentru tubulatura cu extremitate deschisă.

   2. 5.4.2 După asamblare, fiecare circuit de tubulatură de marfă trebuie să fie supus unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puţin 1,5 ori presiunea de calcul. Dacă circuitele de tubulaturi sau elementele acestor circuite sunt în întregime fabricate şi echipate cu toate accesoriile, încercarea hidrostatică poate să fie executată înainte de montarea lor la bordul navei. Îmbinările sudate de la bordul navei trebuie supuse unei încercări hidrostatice la o presiune egală cu cel puţin 1,5 ori presiunea de calcul.

   3. 5.4.3 După asamblarea la bord, fiecare circuit de tubulaturi pentru marfă trebuie să fie supus la o încercare pentru verificarea scurgerilor la o presiune care depinde de metoda aplicată.

5. 5.5 Amplasarea tubulaturii

   1. 5.5.1 Tubulatura de marfă nu trebuie instalată sub punte între peretele exterior al spaţiilor de depozitare marfă şi bordul navei, dacă nu se poate menţine distanţa suficientă cerută pentru protecţia la avarie (vezi secţiunea 2.6); dar aceste distanţe pot fi reduse în cazul în care avarierea tubulaturii nu ar putea antrena o deversare a mărfii, asigurând, totuşi, un spaţiu suficient pentru inspecţiile prevăzute.

   2. 5.5.2 Tubulatura de marfă amplasată sub puntea principală poate ieşi din tancul pe care-l deserveşte şi să traverseze pereţii tancului sau spaţiile comune care înconjoară (în sens longitudinal sau transversal) tancurile de marfă, tancurile de balast, tancurile goale, compartimentele de pompe sau compartimentele de pompe marfă învecinate cu condiţia, ca pe de o parte ea să fie prevăzută la interiorul tancului pe care-l deserveşte cu o valvulă de închidere cu acţionare de pe puntea deschisă şi pe de altă parte că ea să nu producă incompatibilitate între mărfuri, în caz de avarie la tubulatură. În mod excepţional, dacă un tanc de marfă se învecinează cu un compartiment de pompe de marfă, valvula cu închidere cu acţionare de la distanţă de pe puntea deschisă, poate fi amplasată pe peretele tancului, pe partea compartimentului de pompe marfă, cu condiţia să se prevadă suplimentar o valvulă de închidere între valvula situată pe perete şi pompa de marfă. Totuşi, se poate instala în afara tancului de marfă o valvulă complet închisă, cu comandă hidraulică, cu condiţia ca această valvulă:

      1. .1 să fie astfel concepută încât să înlăture riscul de scurgere;

      2. .2 să fie montată pe peretele tancului de marfă pe care-l deserveşte;

      3. .3 să fie protejată corespunzător împotriva avariei mecanice;

      4. .4 să fie instalată la o distanţă de la bordaj aşa cum se cere pentru protecţia la avarie; şi

      5. .5 să fie manevrată de pe puntea deschisă.

   3. 5.5.3 În orice compartiment al pompelor de marfă, dacă o pompă deserveşte mai mult de un tanc, pe tubulatura aferentă fiecărui tanc trebuie să se prevadă o valvulă de închidere.

   4. 5.5.4 Tubulatura de marfă din tunelurile pentru tubulaturi, trebuie de asemenea să îndeplinească cerinţele paragrafelor 5.5.1 şi 5.5.2. Tunelurile pentru tubulaturi trebuie să îndeplinească toate cerinţele la care sunt supuse tancurile de marfă în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea, ventilaţia şi echipamentul electric. Trebuie avut în vedere compatibilitatea mărfurilor în caz de avariere a tubulaturii. Tunelul nu trebuie să aibă alte deschideri decât cele care dau pe puntea deschisă şi în compartimentul pompelor de marfă sau în compartimentul pompelor.

   5. 5.5.5 Tubulatura de marfă care traversează pereţii trebuie dispusă astfel încât să se evite toate tensiunile excesive la pereţi şi nu trebuie să se utilizeze flanşe cu şurub la trecerea prin pereţi.

6. 5.6 Dispozitive de comandă pentru transferul mărfii

   1. 5.6.1 Pentru a permite o comandă adecvată pentru marfă, instalaţiile de transfer pentru marfă trebuie prevăzute cu următoarele elemente:

      1. .1 o valvulă de închidere care să poată fi comandată manual, pe fiecare circuit de încărcare-descărcare a tancului, aproape de locul unde tubulatura pătrunde în tanc; dacă se foloseşte o pompă individuală cu acţionare de la distanţă, pentru a descărca conţinutul unui tanc nu este necesar să se prevadă o valvulă de închidere pe circuitul de descărcare a acestui tanc ;

      2. .2 o valvulă de închidere pe fiecare racord de cuplare cu un furtun pentru marfă;

      3. .3 dispozitive de oprire comandate de la distanţă pentru toate pompele de marfă şi echipamentele similare.

   2. 5.6.2 Comenzile care trebuie utilizate în timpul transferului sau în timpul transportului mărfurilor prevăzute de Cod, altele decât cele care se găsesc în compartimentul pompelor de marfă, care sunt tratate în alte părţi din Cod, nu trebuie să fie amplasate sub puntea deschisă.

   3. 5.6.3 Pentru anumite produse, cerinţele suplimentare aplicabile controlului transferului mărfii sunt indicate în coloana ,,o” a tabelului din capitolul 17.

7. 5.7 Furtunurile de marfă ale navei

   1. 5.7.1 Furtunurile pentru lichide şi gaze folosite pentru transferul mărfii trebuie să fie compatibile cu marfa şi corespunzătoare temperaturii mărfii.

   2. 5.7.2 Furtunurile supuse la presiunea din tanc sau la presiunea de refulare a pompelor trebuie să fie proiectate pentru o presiune de rupere care nu este mai mică cu de 5 ori presiunea maximă la care va fi supus furtunul în timpul transferului mărfii.

   3. 5.7.3 La furtunurile de marfă instalate la bordul navelor la 1 iulie 2002 sau după această dată, fiecare tip nou de furtun pentru marfă, completat cu accesorii la extremităţi, va trebui supus unei încercări de prototip la o temperatură ambientală normală cu 200 de cicluri de presiune începând de la zero, la cel puţin de 2 ori presiunea maximă convenţională de lucru. După ce această încercare de ciclu de presiune a fost efectuată, încercarea de prototip trebuie să demonstreze o presiune de rupere care va fi egală cu cel puţin de 5 ori presiunea sa maximă convenţională de lucru la temperatura de serviciu maximă. Furtunurile utilizate la încercarea de prototip nu trebuie să fie utilizate pentru lucru în instalaţia de marfă. Prin urmare, înainte de a fi pus în serviciu, fiecare nou element de furtun pentru marfă trebuie, după fabricare, să fie supus la o încercare hidrostatică la temperatura ambiantă, la o presiune care nu este mai mică cu de 1,5 ori presiunea sa convenţională de lucru maximă, dar nu mai mare de două cincimi din presiunea de rupere a acestuia. Pe furtunuri trebuie marcat cu vopsea sau prin alte mijloace, presiunea convenţională maximă de lucru şi, dacă furtunul este utilizat la alte temperaturi decât temperatura ambientală a mediului de lucru, temperaturile de lucru maxime şi minime, după caz. Presiunea convenţională maximă de lucru specificată nu trebuie să fie mai mică de 1 MPa.

Capitolul 6

Materiale de construcţie, căptuşeli şi acoperiri de protecţie

1. 6.1 Materialele de construcţie folosite la construcţia tancului, precum şi a tubulaturii, pompelor, valvulelor, aerisirilor şi materialele aferente îmbinărilor acestora trebuie să reziste la temperatura şi presiunea mărfii transportate, în conformitate cu normele recunoscute. Oţelul este considerat drept materialul obişnuit de construcţie.

2. 6.2 Şantierul este responsabil de asigurarea compatibilităţii informaţiilor operatorului navei şi/sau comandantului. Acest lucru se va face suficient de devreme înaintea livrării navei sau a finalizării unei modificări pertinente a materialului de construcţie.

3. 6.3 Dacă este cazul, la alegerea materialului de construcţie se va ţine cont de următoarele elemente:

   1. .1 rezistenţa la efectul de crestătură, la temperatura de exploatare;

   2. .2 efectul de coroziune al mărfii;

   3. .3 posibilitatea apariţiei unor reacţii periculoase între marfă şi materialul de construcţie.

4. 6.4 Expeditorul mărfii este responsabil de asigurarea compatibilităţii informaţiilor operatorului navei şi/sau comandantului. Acest lucru se va face suficient de devreme înaintea transportării produsului. Marfa trebuie să fie compatibilă cu toate materialele de construcţie, astfel încât:

   1. .1 să nu se producă nici o deteriorare a integrităţii materialelor de construcţie; şi/sau

   2. .2 să nu se producă nici un pericol sau o posibilă reacţie periculoasă.

5. 6.5 Dacă un produs este prezentat la OMI pentru evaluare şi, în cazul în care compatibilitatea produselor cu materialele indicate în paragraful 6.1 impun cerinţe speciale, Formularul pentru raportarea datelor cu privire la produs BLG trebuie să asigure informaţii cu privire la materialele de construcţie cerute. Aceste cerinţe trebuie să fie indicate în Capitolul 15 şi respectiv în coloana ,,o” a tabelului din capitolul 17. Formularul de raportare trebuie să indice de asemenea dacă este necesară respectarea vreunei cerinţe. Producătorul este responsabil pentru asigurarea informaţiilor corecte.

Capitolul 7 Controlul temperaturii mărfii

1. 7.1 Generalităţi

   1. 7.1.1 Dacă se prevede, vreo instalaţie de încălzire sau de răcire a mărfii, ea trebuie construită, instalată şi încercată după cum consideră Administraţia. Materialele utilizate la construcţia dispozitivelor pentru controlul temperaturii trebuie să fie compatibile cu produsele ce urmează a fi transportate.

   2. 7.1.2 Agentul de încălzire sau răcire trebuie să fie de un tip aprobat pentru a fi utilizat cu marfa respectivă. Trebuie să se ţină seama de temperatura de la suprafaţa serpentinelor de încălzire sau a conductelor pentru a se evita reacţii periculoase rezultate dintr-o supraîncălzire sau o răcire excesivă locală a mărfii (vezi de asemenea paragraful 15.13.6).

   3. 7.1.3 Instalaţiile de încălzire sau răcire trebuie să fie prevăzute cu valvule care să izoleze instalaţia pentru fiecare tanc şi să permită reglarea manuală a debitului.

   4. 7.1.4 Orice instalaţie de încălzire sau răcire trebuie să dispună de dispozitive care să permită menţinerea în instalaţie, în orice condiţie, alta decât goală, a unei presiuni superioare presiunii maxime pe care o poate exercita conţinutul tancului de marfă asupra instalaţiei.

   5. 7.1.5 Dispozitivele care trebuie prevăzute pentru măsurarea temperaturii mărfii se aleg astfel:

      1. .1 Dispozitivele utilizate pentru măsurarea temperaturii mărfii trebuie să fie de tip restrictiv sau de tip închis, respectiv atunci când, pentru substanţe individuale se cere un dispozitiv de sondare de tip restrictiv sau închis, aşa cum se indică în coloana ,,j” a tabelului din capitolul 17.

      2. .2 Un dispozitiv de tip restrictiv pentru măsurarea temperaturii trebuie să corespundă definiţiei dispozitivului restrictiv de sondare indicat în alineatul 13.1.1.2 (de exemplu, un termometru portabil coborât în interiorul unui tub de sondă de tip restrictiv).

      3. .3 Un dispozitiv închis de măsurare a temperaturii trebuie să corespundă definiţiei pentru dispozitivul închis de sondare menţionat în alineatul 13.1.1.3 (de exemplu, un termometru cu citire la distanţă al cărui senzor este amplasat în tanc).

      4. .4 Dacă o supraîncălzire sau o suprarăcire excesivă riscă să determine o situaţie periculoasă, trebuie prevăzut un dispozitiv de alarmă care să supravegheze temperatura mărfii (vezi de asemenea cerinţele de exploatare de la secţiunea 16.6).

   6. 7.1.6 În cazul în care se încălzesc sau se răcesc produse cărora li se aplică cerinţele paragrafelor 15.12, 15.12.1 sau 15.12.3 conform indicaţiilor din coloana ,,o” a tabelului din capitolul 17, agentul de încălzire sau de răcire utilizat trebuie să opereze într-un circuit:

      1. .1 care este independent de alte servicii ale navei, cu excepţia unei alte instalaţii de încălzire sau de răcire a mărfii şi care nu pătrunde în încăperea de maşini; sau

      2. .2 care este exterior tancului care transportă produse toxice; sau

      3. .3 în care o parte din agent este prelevat pentru a se verifica dacă nu este contaminat de către marfă, înainte ca agentul să fie recirculat către alte servicii ale navei sau către încăperile de maşini. Echipamentul pentru prelevare trebuie instalat în interiorul zonei de marfă şi să poată detecta prezenţa oricăror mărfuri toxice în curs de încălzire sau răcire. Dacă este utilizată această metodă, fluidul de retur din serpentină trebuie supus unei încercări nu numai la începutul încălzirii sau răcirii unui produs toxic, ci şi de fiecare dată atunci când serpentina este folosită după transportul unui produs toxic neîncălzit sau nerăcit.

2. 7.2 Cerinţe suplimentare

Pentru anumite produse, cerinţele suplimentare din capitolul 15 sunt indicate în coloana ,,o” a tabelului din capitolul 17.

Capitolul 8

Aerisirea tancurilor de marfă şi dispozitive de degazare

1. 8.1 Aplicare

   1. 8.1.1. Acest capitol se aplică navelor construite la 1 ianuarie 1994 sau după această dată.

      1. 8.1.2 Navele construite înainte de 1 ianuarie 1994 trebuie să îndeplinească cerinţele capitolului 8 din prezentul Cod care a fost în vigoare înainte de această dată.

      2. 8.1.3 În sensul acestei reguli, termenul ,,navă construită” corespunde definiţiei date în regula II- 1/1.3.1 din Convenţia SOLAS.

      3. 8.1.4 Navele construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, dar înainte de 1 ianuarie 1994 care corespund în totalitate cerinţelor Codului aplicabile la acea dată pot fi considerate ca îndeplinind cerinţele regulilor II-2/4.5.3, 4.5.6 până la 4.5.8, 4.5.10 şi 11.6. din Convenţia SOLAS.

      4. 8.1.5 Pentru navele cărora li se aplică Codul, cerinţele acestui capitol trebuie să se aplice în locul regulilor II-2/4.5.3 şi 4.5.6 din Convenţia SOLAS 1974.

      5. 8.1.6 Navele construite la 1 iulie 1986 sau după această dată, dar înainte de 1 iulie 2002, trebuie să îndeplinească cerinţele paragrafului 8.3.3.

2. 8.2 Aerisirea tancurilor de marfă

   1. 8.2.1 Toate tancurile de marfă trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie de aerisire corespunzătoare mărfii ce urmează a fi transportată şi aceste instalaţii trebuie să fie independente faţă de tubulaturile de aerisire şi instalaţiile de aerisire ale altor compartimente ale navei. Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie proiectate în aşa fel încât să se reducă la minim posibilitatea acumulării pe punţi a vaporilor de marfă şi pătrunderii lor în încăperile de locuit, de serviciu, încăperile de maşini şi posturile de comandă şi, în cazul vaporilor inflamabili, să reducă posibilitatea pătrunderii sau acumulării în locurile sau zonele care conţin surse de inflamabilitate. Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie să fie amplasate astfel încât să se evite pătrunderea apei în tancurile de marfă şi să lase vaporii să iasă direct pe verticală, sub formă de jeturi libere.

   2. 8.2.2 Instalaţiile de aerisire trebuie să fie conectate la partea superioară a fiecărui tanc de marfă şi, în măsura în care este practic posibil, tubulaturile de aerisire pentru marfă, trebuie să se autodreneze înapoi în tancurile de marfă în toate situaţiile normale de funcţionare de canarisire şi asietă. Dacă este necesar să se dreneze tubulaturile de aerisire situate deasupra nivelului oricărei supape de presiune/depresiune trebuie să se monteze robinete de purjare prevăzuţi cu capac sau dop de drenare.

   3. 8.2.3 Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice tanc nu va depăşi presiunea de calcul a acestuia. În acest scop pot fi acceptate alarme de nivel maxim, dispozitive de control pentru preaplin sau supape de descărcare corespunzătoare, împreună cu procedee de măsurare a nivelului şi de umplere a tancurilor. Dacă pentru limitarea suprapresiunilor din tancurile de marfă se foloseşte o valvulă de închidere automată, valvula trebuie să corespundă cerinţelor corespunzătoare din secţiunea 15.19.

   4. 8.2.4 Dispozitivele de aerisire ale tancurilor trebuie să fie construite şi utilizate astfel încât nici presiunea, nici depresiunea creată în tancurile de marfă pe perioada încărcării sau descărcării să nu depăşească parametrii de calcul ai tancului. La dimensionarea instalaţiei de aerisire a tancurilor se va ţine seama de următorii factori principali:

      1. .1 debitul de calcul de încărcare şi descărcare;

      2. .2 evoluţia evacuării gazelor pe perioada încărcării: pentru aceasta trebuie să se ţină seama de multiplicarea debitului maxim de încărcare printr-un factor egal cu cel puţin 1,25;

      3. .3 densitatea amestecului de vapori de la marfă;

      4. .4 pierderile de presiune în interiorul tubulaturii de aerisire şi prin toate valvulele şi accesoriile; şi

      5. .5 reglaje de presiune/depresiune la dispozitivele de siguranţă.

   5. 8.2.5 Tubulaturile de aerisire, aferente tancurilor de marfă construite din materiale rezistente la coroziune sau aferente tancurilor căptuşite, sau protejate pentru a rezista mărfurilor speciale din punct de vedere al aplicării cerinţelor Codului, trebuie să fie de asemenea căptuşite sau protejate cu un material rezistent la coroziune sau construite dintr-un material similar.

   6. 8.2.6 Comandantul trebuie să fie informat asupra debitelor maxime admisibile de încărcare şi descărcare pe fiecare tanc sau grupă de tancuri care sunt compatibile cu caracteristicile de proiectare a instalaţiilor de aerisire.

3. 8.3 Tipuri de instalaţii de aerisire pentru tancuri

   1. 8.3.1 O instalaţie de aerisire de tip deschis pentru tancuri este o instalaţie care nu opune nici o rezistenţă hidraulică, cu excepţia pierderilor de frecare la curgerea liberă a vaporilor de marfă la intrarea sau ieşirea din tanc în timpul operaţiunilor normale. O instalaţie de aerisire de tip deschis poate fi constituită din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau din asemenea aerisiri individuale ce pot fi unite pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune, cu luarea în considerare a cerinţelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere pe aerisirile individuale sau pe colectoare.

   2. 8.3.2 O instalaţie de aerisire de tip controlat pentru tancuri este o instalaţie în care supapele de siguranţă la presiune şi depresiune sau supapele de presiune/depresiune sunt instalate pe fiecare tanc în scopul limitării presiunii sau depresiunii din tanc. O instalaţie de aerisire de tip controlat poate fi compusă din aerisiri individuale pentru fiecare tanc sau aceste aerisiri individuale pot să fie unite numai pe partea de presiune, dacă este posibil, pentru a forma unul sau mai multe colectoare comune cu luarea în considerare a cerinţelor referitoare la separarea mărfii. În nici un caz nu trebuie montate valvule de închidere în aval sau amonte de supapele de siguranţă sau depresiune sau supapele de presiune/depresiune. Se poate prevedea, în anumite condiţii de exploatare, o ramificaţie care să ocolească aceste supape cu condiţia respectării cerinţelor paragrafului 8.3.6 şi prevederii unui indicator corespunzător care să arate dacă supapele sunt ocolite.

   3. 8.3.3 Instalaţiile de aerisire de tip controlat se compun dintr-un mijloc principal şi unul secundar care permit degajarea completă a unui debit de vapori astfel încât să prevină suprapresiunea sau depresiunea în cazul defectării unuia din mijloace. Ca alternativă, mijloacele secundare pot fi formate din senzori de presiune montaţi în fiecare tanc cu o instalaţie de monitorizare în compartimentul de comandă al pompelor de marfă din care se efectuează în mod normal operaţiunile cu marfă. Acest echipament de monitorizare trebuie să fie de asemenea prevăzut cu o instalaţie de alarmă care este activată la detectarea condiţiilor de suprapresiune sau depresiune din interiorul unui tanc.

   4. 8.3.4 Poziţiile orificiilor de evacuare ale unei instalaţii de aerisire de tip controlat trebuie să fie amplasate:

      1. .1 la o înălţime de cel puţin 6 m deasupra punţii expuse sau deasupra unei pasarele de trecere, dacă se montează la o distanţă de 4 m faţă de pasarela de trecere; şi

      2. .2 la o distanţă de cel puţin 10 m măsurată pe orizontală faţă de cele mai apropiate prize de aer sau deschideri pentru încăperile de locuit, de serviciu şi încăperile de maşini şi sursele de ardere.

   5. 8.3.5 Înălţimea orificiilor de evacuare menţionate la paragraful 8.3.4.1 poate fi redusă la 3 m deasupra punţii expuse sau deasupra pasarelei de trecere, după caz, cu condiţia ca ele să fie prevăzute cu valvule de aerisire rapide de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori/aer pe verticală, într- un jet liber cu o viteză la ieşire de cel puţin 30 m/s.

   6. 8.3.6 Instalaţiile de aerisire de tip controlat, montate pe tancurile destinate a transporta mărfuri cu o temperatură de inflamabilitate ce nu depăşeşte 60oC (proba în creuzet închis), trebuie prevăzute cu dispozitive pentru împiedicarea trecerii flăcării în interiorul tancurilor de marfă. Proiectarea, încercarea şi amplasarea dispozitivelor trebuie să corespundă cerinţelor Administraţiei care trebuie să conţină cel puţin normele adoptate de către Organizaţie.

   7. 8.3.7 La proiectarea instalaţiilor de aerisire şi la alegerea dispozitivelor de prevenire a trecerii flăcării ce se încorporează în instalaţia de aerisire a tancurilor, trebuie să se ţină seama de eliminarea posibilităţii de blocare a acestor instalaţii şi accesorii ca de exemplu prin îngheţarea vaporilor de marfă, efectul de polimerizare, depuneri de pulberi din atmosferă sau gheaţă depusă în condiţii de vreme rea. În acest context trebuie menţionat că opritoarele de flacără şi ecrane de protecţie contra flăcării sunt dispozitive mult mai predispuse la obturare. Trebuie luate măsuri ca aceste instalaţii şi accesorii să poată fi inspectate, verificate în exploatare, curăţate sau înlocuite, după caz.

   8. 8.3.8 Menţiunea din paragrafele 8.3.1 şi 8.3.2 referitoare la folosirea valvulelor de închidere pe circuitele de aerisire va fi interpretată ca extinzându-se la orice alte mijloace de închidere, inclusiv la flanşele trece-nu-trece şi flanşele oarbe.

4. 8.4 Cerinţe de aerisire pentru produse individuale

   Cerinţele de aerisire pentru produse individuale sunt menţionate în coloana ,,g”, iar cerinţele suplimentare sunt menţionate în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17.

5. 8.5 Degazarea tancului de marfă

1. 8.5.1 Instalaţiile pentru degazarea tancurilor cu marfă folosite pentru mărfuri altele decât acelea pentru care se permite o aerisire de tip deschis, trebuie să fie astfel încât să reducă la minimum pericolele datorită dispersiei vaporilor inflamabili sau toxici în atmosferă şi a amestecurilor de vapori toxici sau inflamabili într-un tanc de marfă. Ca urmare, operaţiile de degazare trebuie efectuate în aşa fel încât vaporii să fie evacuaţi iniţial prin:

   1. .1 orificiile de aerisire menţionate la paragrafele 8.3.4 şi 8.3.5; sau

   2. .2 orificii amplasate la cel puţin 2 m deasupra nivelului punţii tancului de marfă, permiţând o evacuare pe verticală la o viteză de cel puţin 30 m/s ce trebuie menţinută pe toată durata operaţiei de degazare; sau

   3. .3 orificiile amplasate la cel puţin 2 m deasupra nivelului punţii tancului de marfă, permiţând o evacuare pe verticală la o viteză de cel puţin 20 m/s şi care este protejată de dispozitive corespunzătoare pentru a preveni trecerea flăcării.

      Dacă concentraţia vaporilor inflamabili la orificiile de aerisire a fost redusă la 30% din limita inferioară de inflamabilitate şi, în cazul unui produs toxic, concentraţia de vapori nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătate, operaţia de degazarea poate fi după aceea continuată la nivelul punţii tancului de marfă.

2. 8.5.2 Evacuările menţionate la paragrafele 8.5.1.2 şi 8.5.1.3 pot fi constituite din tubulaturi fixe sau detaşabile.

3. 8.5.3 La proiectarea unui dispozitiv de degazare în conformitate cu paragraful 8.5.1, trebuie să se

ţină seama de următoarele aspecte în scopul obţinerii vitezelor de evacuare prevăzute la paragrafele

8.5.1.2 şi 8.5.1.3:

1. .1 materialele utilizate pentru construcţia instalaţiei de aerisire;

2. .2 timpul necesar pentru efectuarea degazării;

3. .3 caracteristicile de debit ale ventilatoarelor ce vor fi folosite;

4. .4 pierderile de presiune provocate de canale, tubulaturi, şi orificii de admisie şi evacuare din tancul de marfă;

5. .5 presiunea ce poate fi atinsă în agentul de acţionare a ventilatorului (de exemplu apa sau aerul comprimat); şi

6. .6 densitatea amestecului vapori marfă/aer pentru tipurile de mărfuri ce se vor transporta.

Capitolul 9 Controlul atmosferei

1. 9.1 Generalităţi

   1. 9.1.1 Pentru spaţiile cu vapori din interiorul tancurilor de marfă şi, în anumite cazuri, pentru spaţiile care înconjoară aceste tancuri se poate cere un control special al atmosferei spaţiilor.

   2. 9.1.2 Controlul atmosferei din tancurile de marfă se poate face prin patru metode, după cum urmează:

      1. .1 Inertizare – tancul de marfă şi instalaţiile cu tubulaturi aferente şi, dacă se specifică în capitolul 15, spaţiile care înconjoară tancurile de marfă, se umplu cu gaz sau vapori care nu întreţin arderea şi care nu reacţionează cu marfa şi se va menţine în timp această condiţie.

      2. .2 Izolare de protecţie– tancul de marfă şi instalaţiile cu tubulaturi aferente se umplu cu un strat protector de lichid, gaz sau vapori care separă marfa de aer şi se va menţine în timp această condiţie.

      3. .3 Uscare – tancul de marfă şi instalaţiile cu tubulaturi aferente se umplu cu gaz sau vapori al căror punct de rouă este egal sau inferior temperaturii de –40oC la presiunea atmosferică şi se va menţine în timp această condiţie.

      4. .4 Ventilaţie – mecanică sau naturală.

   3. 9.1.3 Dacă controlul atmosferei tancurilor de marfă se face prin inertizare sau izolare de protecţie:

      1. .1 Nava trebuie să transporte sau să producă la bord, în cantităţi suficiente, gazul inert necesar pentru umplerea şi golirea tancurilor de marfă numai dacă nu este posibilă alimentarea de la ţărm. Suplimentar, la bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de gaz inert pentru compensarea pierderilor normale pe durata transportului.

      2. .2 Instalaţia de gaz inert de la bordul navei trebuie să aibă capacitatea de a menţine o presiune efectivă de cel puţin 0,007 MPa în interiorul sistemului de stocare în orice moment. Suplimentar, instalaţia de gaz inert nu trebuie să ridice presiunea din tanc mai mult decât cea la care este reglată valvula de siguranţă.

      3. .3 Dacă se utilizează metoda izolării de protecţie trebuie luate măsuri similare, pentru asigurarea mediului de protecţie, la fel ca la cerinţele pentru gaz inert de la aliniatele

         1. 9.1.3.1 şi 9.1.3.2.

      4. .4 Trebuie prevăzute dispozitive de ulaj pentru controlul spaţiilor ce conţin un strat protector de gaz în scopul asigurării că este menţinută o atmosferă corespunzătoare.

      5. .5 Instalaţiile de inertizare sau izolare de protecţie sau ambele, atunci când sunt folosite cu mărfuri inflamabile, trebuie să fie astfel, încât să reducă la minim formarea electricităţii statice pe durata admisiei mediului de inertizare.

   4. 9.1.4 Dacă se foloseşte uscarea şi se utilizează azotul uscat ca mediu trebuie prevăzute dispozitive de alimentare cu fluid uscat, similare celor prevăzute la paragraful 9.1.3. Dacă agenţii de uscare sunt folosiţi ca mediu de uscare la toate prizele de aer care duc la tancuri, nava trebuie să transporte o cantitate de fluid de uscare suficientă pe durata voiajului, ţinându-se seama de variaţiile zilnice ale temperaturii şi de umiditatea probabilă.

2. 9.2 Cerinţe privind controlul atmosferei pentru produse individuale

Cerinţele referitoare la controlul atmosferei atunci când se transportă anumite produse sunt indicate în

coloana ,,h” din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 10 Instalaţii electrice

1. 10.1 Generalităţi

   1. 10.1.1 Prevederile acestui capitol se vor aplica navelor ce transportă mărfuri care, după natura lor sau datorită reacţiei acestora în prezenţa altor substanţe, sunt inflamabile sau corodează echipamentul electric şi trebuie aplicate concomitent cu cerinţele pertinente aplicabile instalaţiilor electrice prevăzute în partea D a capitolului II-1 din Convenţia SOLAS.

      1. 10.1.2.1 Instalaţiile electrice trebuie să fie astfel încât să reducă la minim riscurile de incendiu sau explozie a produselor inflamabile.*

      2. 10.1.2.2 Dacă o anumită marfă este susceptibilă că ar putea deteriora materialele utilizate în mod obişnuit pentru aparatele electrice, se va acorda o atenţie deosebită caracteristicilor materialelor alese pentru conductori, izolaţie, părţi metalice etc. Dacă este necesar, aceste elemente trebuie protejate pentru evitarea intrării lor în contact cu gazele sau vaporii cu care pot veni în contact.

      1. 10.1.3 Administraţia va lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura uniformitate în implementarea

         şi aplicarea prevederilor acestui capitol cu privire la instalaţiile electrice.

      2. 10.1.4 Nu se va instala nici un fel de echipament electric, cabluri şi trasee de cabluri electrice în locurile periculoase, în afară de cazul în care se conformează standardelor care nu sunt inferioare acelora acceptate de către Organizaţie.* Totuşi, pentru locurile care nu sunt prevăzute de aceste standarde, echipamentul electric, cablurile şi traseele de cablu care nu se conformează standardelor pot fi instalate în locuri periculoase pe baza evaluării riscului, după cum consideră Administraţia, în scopul asigurării că un nivel echivalent de siguranţă este menţinut.

      3. 10.1.5 Dacă echipamentul electric este montat în locuri periculoase, aşa cum este permis de acest capitol, acesta trebuie să fie considerat satisfăcător de către Administraţie şi să fie de un tip certificat de către autorităţile competente recunoscute de Administraţie pentru folosire în atmosfera inflamabilă respectivă, aşa cum se indică în coloana ,,i” din tabelul de la capitolul 17.

      4. 10.1.6 În scopul orientării, indicaţia este dată dacă punctul de inflamabilitate este mai mare de 60oC. În cazul mărfurilor încălzite ar putea fi necesară stabilirea condiţiilor de transport şi aplicarea cerinţelor pentru mărfurile cu punctul de inflamabilitate care nu este mai mare de 60oC.

2. 10.2 Legarea la masă

   Din punct de vedere electric, tancurile de marfă independente vor fi legate la masă la corpul navei. Toate îmbinările cu garnituri de la tubulatura de marfă şi cuplajele furtunurilor trebuie ca din punct de vedere electric să fie legate la masă.

3. 10.3 Cerinţe din punct de vedere electric pentru produse individuale

Cerinţele din punct de vedere electric pentru produse individuale sunt indicate in coloana ,,i’ din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 11

Protecţia contra incendiului şi stingerea incendiului

1. 11.1 Aplicare

   1. 11.1.1 Cerinţele pentru navele cisternă prevăzute în capitolul II-2 din convenţia SOLAS trebuie să se aplice navelor vizate de Cod, indiferent de tonajul lor, inclusiv navelor cu un tonaj brut sub 500, cu excepţia faptului că:

      

      • * Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internaţională de Electrotehnică, în special la Publicaţia IEC 60079-1-1:2002.

      • * Se face referire la recomandările publicate de Comisia Internaţională de Electrotehnică, în special la Publicaţia IEC 60079-1-1:2002.

        1. .1 regulile 4.5.5, 10.8 şi 10.9 nu trebuie aplicate;

        2. .2 regula 4.5.1.2 (şi anume cerinţele referitoare la amplasarea postului principal de comandă a operaţiunilor cu marfa) poate să nu se aplice;

        3. .3 regula 10.2, 10.4 şi 10.5 trebuie să se aplice aşa cum se aplică navelor de marfă cu un deplasament brut mai mare sau egal cu 2000 tone;

        4. .4 prevederile secţiunii 11.3 se vor aplica în locul celor de la regula 10.8, şi

        5. .5 prevederile secţiunii 11.2 se vor aplica în locul celor de la regula 10.9.

   2. 11.1.2 Indiferent de prevederile paragrafului 11.1.1, navele destinate exclusiv transportului de produse care sunt neinflamabile (menţionate NF în coloana ,,i” din tabelul cu cerinţe minime) nu sunt obligate să corespundă cerinţelor pentru navele cisternă specificate în capitolul II-2 din Convenţia SOLAS, cu condiţia ca acestea să corespundă cerinţelor pentru navele de marfă prevăzute în acest capitol, cu excepţia faptului că regula 10.7 nu trebuie aplicată acestor nave şi nici prevederile paragrafelor 11.2 şi 11.3 din prezentul capitol.

   3. 11.1.3 Pentru nave destinate exclusiv transportului de produse cu punctul de inflamabilitate mai mare sau egal cu 60oC (marcat cu ,,Da”, în coloana ,,i” din tabelul cu cerinţe) cerinţele capitolului II-2 din Convenţia SOLAS, se pot aplica aşa cum se specifică în regula II-2/1.6.4 în locul prevederilor din acest capitol.

2. 11.2 Compartimentele pompelor de marfă

   1. 11.2.1 Compartimentul pompelor de marfă de la oricare navă trebuie să fie prevăzut cu o instalaţie fixă cu CO2 pentru stingerea incendiului aşa cum se specifică în regula II-2/10.9.1.1 din Convenţia SOLAS. La posturile de comandă trebuie afişate instrucţiuni pentru a preciza că instalaţia nu poate fi utilizată decât pentru stingerea incendiului şi nu pentru inertizarea tancurilor de marfă, datorită riscului autoaprinderii cauzată de electricitatea statică. Alarmele la care se referă regula II-2/10.9.1.1.1 din Convenţia SOLAS trebuie să prezinte siguranţă în cadrul utilizării în prezenţa vaporilor inflamabili sau amestecului inflamabil de vapori de marfă şi aer. În sensul aplicării acestei cerinţe, în încăperile de maşini trebuie prevăzută o instalaţie de stingere corespunzătoare. Totuşi, în toate cazurile cantitatea de gaz transportată trebuie să fie suficientă pentru furnizarea unei cantităţi de gaz liber, egală cu 45% din volumul brut al compartimentului pompelor de marfă.

   2. 11.2.2 Compartimentele pompelor de marfă de la navele care sunt angajate în transportul unui număr limitat de mărfuri trebuie să fie protejat cu o instalaţie corespunzătoare de stingere a incendiului aprobată de către Administraţie.

   3. 11.2.3 Dacă pentru marfa ce va fi transportată bioxidul de carbon sau agenţii echivalenţi nu sunt agenţi de stingere corespunzători, compartimentul pompelor de marfă trebuie să fie protejat cu o instalaţie de stingere a incendiului care conţine fie o instalaţie fixă de pulverizare a apei sub presiune fie o instalaţie cu spumă cu coeficient mare de spumare aprobată de către Administraţie. Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să reflecte această cerinţă de condiţionare.

3. 11.3 Zona de marfă

   1. 11.3.1 Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu o instalaţie fixă pentru stingerea incendiului cu spumă pe punte în conformitate cu cerinţele paragrafului 11.3.2 până la 11.3.12.

   2. 11.3.2 Se va folosi un singur tip de aparat pentru debitarea substanţei spumogene care trebuie să aibă o acţiune eficace asupra unui cât mai mare număr de mărfuri ce urmează a fi transportate. Pentru alte mărfuri la care folosirea spumei este ineficace sau incompatibilă, trebuie prevăzute mijloace suplimentare considerate satisfăcătoare de către Administraţie. În mod normal nu se admite folosirea spumelor proteice.

   3. 11.3.3 Instalaţia de generare a spumei trebuie să permită debitarea unei cantităţi de spumă care să protejeze toată zona punţii situate deasupra tancurilor de marfă, precum şi a unui tanc oarecare de marfă care corespunde unei părţi din puntea supusă deteriorării.

   4. 11.3.4 Instalaţia de stingere cu spumă pe punte trebuie să permită o punere în funcţiune simplă şi rapidă. Postul principal de comandă pentru instalaţie trebuie să fie amplasat într-un loc corespunzător în afara zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi cu acces uşor şi funcţional în caz de incendiu în zonele protejate.

   5. 11.3.5 Debitul de alimentare a soluţiei de spumă nu trebuie să fie inferior următoarelor valori :

      1. .1 2 litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă a zonei punţii tancurilor de marfă, această suprafaţă fiind constituită din lăţimea maximă a navei multiplicată cu lungimea totală a spaţiilor ocupate de tancurile de marfă.

      2. .2 20 litri/minut pe metru pătrat din secţiunea orizontală a unui singur tanc care are cea mai mare secţiune orizontală;

      3. .3 10 litri/minut pe metru pătrat de suprafaţă protejată de către cel mai mare tun de spumă, această suprafaţă găsindu-se împrejurul şi în faţa tunului; totuşi debitul nu trebuie să fie inferior valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului de spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie.

   6. 11.3.6 Trebuie să existe o cantitate suficientă de substanţă spumogenă pentru a produce spumă timp de cel puţin 30 minute, dacă debitul este conform cu cele mai mari valori stipulate în aliniatele 11.3.5.1, 11.3.5.2 şi 11.3.5.3.

   7. 11.3.7 Spuma care provine dintr-o instalaţie fixă pentru spumă trebuie să fie distribuită cu ajutorul tunurilor de spumă şi a ţevilor de refulare a spumei. Cel puţin 50% din debitul de spumă cerut la

      11.3.5.1 şi 11.3.5.2 trebuie să poată fi distribuit la fiecare tun de spumă. Capacitatea fiecărui tun de spumă trebuie să fie de cel puţin 10 litri/ minut soluţie de spumă pe metru pătrat de suprafaţă a punţii pe care o protejează, această suprafaţă găsindu-se în întregime în faţa tunului de spumă. Această capacitate nu trebuie în nici un caz să fie inferioară valorii de 1250 litri/minut. Pentru navele cu un deadweight mai mic de 4000 tone, capacitatea minimă a tunului de spumă trebuie considerată satisfăcătoare de către Administraţie.

   8. 11.3.8 Distanţa de la tunul de spumă până la extremitatea cea mai depărtată de zona protejată situată în faţa tunului nu trebuie să depăşească 75% din bătaia tunului de spumă, în aer calm.

   9. 11.3.9 Un tun de spumă şi un racord de cuplare pentru furtun la o ţeavă de refulare a spumei trebuie să se găsească atât la babord, cât şi la tribord, la nivelul faţadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în faţa zonei de marfă.

   10. 11.3.10 Ţevile de refulare a spumei trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operaţiunilor în timpul combaterii incendiului şi să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea oricărui hidrant nu trebuie să fie inferioară valorii de 400 l/minut şi bătaia tunului de spumă în aer calm nu trebuie să fie mai mică de 15 m. Numărul ţevilor de refulare a spumei prevăzute nu trebuie să fie mai mic de patru. Numărul şi amplasarea distribuitoarelor de spumă trebuie să fie astfel încât spuma împrăştiată de cel puţin două ţevi de refulare să poată fi direcţionată în orice parte a zonei punţii tancurilor de marfă.

   11. 11.3.11 Valvulele trebuie să fie prevăzute pe magistrala de spumă şi pe magistrala de incendiu, dacă acestea fac parte integrantă din instalaţia pentru producerea spumei pe punte, imediat în faţa fiecărui tun de spumă, pentru a permite izolarea părţile avariate ale acestor magistrale.

   12. 11.3.12 Funcţionarea instalaţiei pentru producerea spumei pe punte la debitul recomandat, nu trebuie să permită utilizarea simultană la presiunea cerută, a numărului minim cerut de jeturi de apă furnizat de magistrala de incendiu.

   13. 11.3.13 Navele care sunt destinate transportului unui număr limitat de mărfuri speciale trebuie protejate cu sisteme alternative de protecţie, după cum consideră Administraţia, dacă aceasta se justifică ca fiind la fel de eficace pentru produsele implicate, ca şi instalaţia de spumă pentru punte cerută în general pentru mărfurile inflamabile .

   14. 11.3.14 Un echipament portabil de stingere a incendiului, corespunzător mărfurilor transportate, trebuie să fie prevăzut şi menţinut în bună stare de funcţionare.

   15. 11.3.15 La bordul navelor care transportă mărfuri inflamabile, toate sursele de aprindere trebuie să fie excluse din încăperile periculoase care sunt menţionate în secţiunea 10.1.4.

   16. 11.3.16 Navele dotate cu instalaţii de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa trebuie să fie prevăzute cu un tun de spumă suplimentar care să îndeplinească cerinţele de la 11.3.7 şi o ţeavă suplimentară de refulare a spumei care să îndeplinească cerinţele de la 11.3.10. Tunul de spumă suplimentar trebuie amplasat astfel încât să protejeze instalaţia de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa. Partea de tubulaturi de marfă care se găseşte în prova sau în pupa zonei de marfă trebuie să fie protejată de către ţeava de refulare a spumei mai sus menţionată.

4. 11.4 Cerinţe speciale.

Toţi agenţii de stingere a incendiului stabiliţi că pot fi folosiţi eficient pentru anumite produse sunt indicaţi în coloana ,,l” din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 12

Ventilaţia mecanică pentru zona de marfă

Pentru navele la care se aplică Codul, cerinţele acestui capitol înlocuiesc cerinţele regulii II-2/4.5.2.6

şi 4.5.4 din Convenţia SOLAS.

Totuşi, pentru produsele care intră sub incidenţa paragrafelor 11.1.2 şi 11.1.3, cu excepţia acizilor şi a produselor pentru care se aplică secţiunea 15.17, regula II-2/4.5.2.6 din Convenţia SOLAS poate fi aplicată în locul prevederilor acestui capitol.

1. 12.1 Încăperi în care se intră în mod normal în timpul operaţiilor de manevrare a mărfii

   1. 12.1.1 Compartimentele pompelor de marfă şi alte încăperi închise care conţin echipamente pentru manevrarea mărfurilor şi încăperile similare, în care se efectuează operaţiuni cu marfa trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie mecanică care să fie comandate din exteriorul acestor încăperi.

   2. 12.1.2 Se vor lua măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea în interiorul încăperilor şi operarea echipamentului, iar la exteriorul acestor încăperi se va afişa o notă de avertizare prin care să se prevadă efectuarea acestei ventilări.

   3. 12.1.3 Orificiile de aspiraţie şi de refulare aferente ventilaţiei mecanice trebuie dispuse astfel încât să se asigure o circulaţie suficientă a aerului în încăperi pentru a se evita acumularea de vapori toxici sau inflamabili sau a ambelor tipuri de vapori (ţinându-se cont de densitatea vaporilor) şi pentru a se asigura o cantitate suficientă de oxigen pentru ca atmosfera de lucru să fie în siguranţă, dar în nici un caz instalaţia de ventilaţie nu trebuie să aibă o capacitate mai mică de 30 schimburi de aer pe oră, raportat la volumul total al încăperii. Pentru anumite produse, mărirea numărului de schimburi pe oră pentru compartimentele pompelor de marfă este prevăzută în secţiunea 15.17.

   4. 12.1.4 Instalaţiile de ventilaţie trebuie să asigure o ventilaţie permanentă şi în mod normal să fie de tip cu extracţie. Trebuie să fie posibilă aspiraţia aerului de deasupra paiolului şi de sub acesta. În încăperile care conţin corpul motoarelor ce acţionează pompele de marfă, ventilaţia trebuie să fie de tip cu introducţie.

   5. 12.1.5 Canalele de evacuare, aferente ventilaţiei de la spaţiile situate în zona de marfă, trebuie să permită evacuarea aerului în mod ascendent, în locuri situate la o distanţă măsurată pe orizontal, de cel puţin 10 m faţă de orificiile de aspiraţie ale ventilaţiei şi de deschiderile încăperilor de locuit, de serviciu şi încăperilor de maşini, ale posturilor de comandă şi ale altor spaţii situate în afara zonei de marfă.

   6. 12.1.6 Prizele de aer pentru ventilaţie trebuie să fie astfel amplasate încât să se reducă la minim posibilitatea recirculării vaporilor periculoşi proveniţi de la orice deschidere de ventilaţie.

   7. 12.1.7 Canalele de ventilaţie nu trebuie să traverseze încăperile de locuit, de serviciu şi încăperile de maşini sau alte încăperi similare.

   8. 12.1.8 Motoarele electrice de antrenare a ventilatoarelor trebuie să fie amplasate în exteriorul canalelor de ventilare dacă nava este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele şi canalele ventilatorului, doar cele din dreptul ventilatoarelor care deservesc locurile periculoase vizate în capitolul 10, trebuie să fie construite astfel încât să nu producă scântei, respectiv :

      1. .1 rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ţinându-se cont de necesitatea evitării complete a electricităţii statice;

      2. .2 rotoare şi carcase din materiale neferoase;

      3. .3 rotoare şi carcase din oţel austenitic inoxidabil; şi

      4. .4 rotoare si carcase din materiale feroase, cu un joc între ele de cel puţin 13 mm .

         Orice combinaţie dintre un element fix sau rotativ executat din aliaje de aluminiu sau magneziu şi un element fix sau rotativ executat din material feros, oricare ar fi jocul prevăzut, este considerată ca prezentând pericol de producere a scânteilor şi nu trebuie să fie folosită în aceste locuri.

   9. 12.1.9 La bordul navei trebuie să existe un număr suficient de piese de schimb pentru fiecare tip de ventilator cerut în acest capitol.

   10. 12.1.10 Orificiile exterioare ale canalelor de ventilaţie trebuie să fie prevăzute cu sită de protecţie antifoc, cu ochiuri având cel mult 13 mm2.

2. 12.2 Compartimente pentru pompele de marfă şi alte încăperi închise în care se intră în mod normal

   Compartimentele pentru pompele de marfă şi alte încăperi închise în care se intră în mod normal şi care nu intră sub incidenţa paragrafului 12.1.1 trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie mecanică care să poată fi comandate din exteriorul acestor încăperi şi care să satisfacă prevederile paragrafului 12.1.3, cu excepţia capacităţii care trebuie să nu fie mai mică de 20 de schimburi de aer pe oră, în funcţie de volumul total al încăperii. Trebuie luate măsuri pentru ventilarea acestor încăperi înainte de intrarea personalului în ele.

3. 12.3 Spaţii în care în mod normal nu se intră

Spaţiile din dublul fund, coferdamurile, chilele cheson, tunelurile pentru tubulaturi, spaţiile de magazie şi alte spaţii în care se pot acumula vapori de marfă, trebuie să poată fi ventilate pentru a se asigura o atmosferă fără pericole când este necesară intrarea în interiorul acestor spaţii. Dacă aceste spaţii nu sunt prevăzute cu o instalaţie permanentă de ventilaţie, trebuie să se prevadă mijloace portabile aprobate pentru ventilarea mecanică a spaţiului respectiv. Dacă este necesar, datorită amenajării spaţiilor, de exemplu a spaţiilor de magazie, canalele principale de ventilaţie vor fi instalate permanent. Pentru instalaţiile permanente de ventilaţie se va prevedea o capacitate de 8 schimburi de aer pe oră şi pentru instalaţiile portabile o capacitate de 16 schimburi de aer pe oră. Ventilatoarele şi suflantele trebuie să fie separate de deschiderile destinate accesului personalului şi trebuie să corespundă paragrafului 12.1.8.

Capitolul 13 Aparate de măsură şi control

1. 13.1 Măsurători de presiune

   1. 13.1.1 Tancurile de marfă trebuie să fie echipate cu unul din următoarele tipuri de dispozitive de măsurare a presiunii:

      1. .1 Dispozitiv deschis – care utilizează o deschidere practicată în tancuri şi poate să expună aparatul de măsurare a presiunii la marfă sau la vaporii săi. Un exemplu al acestuia este orificiul de ulaj.

      2. .2 Dispozitiv cu deschidere limitată – care pătrunde în tanc printr-o deschidere care în timpul utilizării, permite scăparea în atmosfera exterioară tancului a unei mici cantităţi de marfă în stare gazoasă sau lichidă. Atunci când nu se utilizează, dispozitivul este complet închis. Din punct de vedere al proiectării trebuie să se asigure că nici o scăpare periculoasă din conţinutul tancului (lichid sau vapori) nu se produce prin deschiderea dispozitivului.

      3. .3 Dispozitiv închis – care pătrunde în tanc, dar care face parte dintr-un ansamblu închis şi împiedică evacuarea conţinutului tancului. Dispozitive de acest tip sunt cele cu flotor, sondele electronice, sondele magnetice, indicatorul de nivel cu tub cu bule. Ca alternativă, poate fi folosit un dispozitiv indirect care nu pătrunde prin peretele tancului şi care este independent de tanc. Exemple de asemenea dispozitive sunt cele pentru determinarea greutăţii mărfii, debitmetrul intercalat pe tubulatură.

   2. 13.1.2 Dispozitivele de măsurare trebuie să fie independente de echipamentul prevăzut la 15.19.

   3. 13.1.3 Măsurarea în sistem cu dispozitiv deschis şi măsurarea în sistem cu dispozitiv cu deschidere limitată va fi permisă numai acolo unde :

      1. .1 Codul permite evacuarea aerului din tanc în sistem cu dispozitiv deschis; sau

      2. .2 există prevăzute dispozitive pentru reducerea presiunii tancului înainte ca aparatul de măsură să fie pus în funcţiune.

   4. 13.1.4 Tipurile de măsurare a presiunii pentru produsele individuale sunt indicate în coloana ,,j” din tabelul de la capitolul 17.

2. 13.2 Detectarea vaporilor

   1. 13.2.1 Navele, care transportă produse toxice sau inflamabile sau ambele, trebuie să fie echipate cu cel puţin două aparate de măsură concepute şi calibrate pentru controlul vaporilor care se degajă din încărcătura respectivă. Dacă astfel de aparate nu pot măsura în acelaşi timp concentraţiile toxice şi concentraţiile inflamabile, trebuie să se prevadă două seturi separate de aparate de măsură.

   2. 13.2.2 Aparatele pentru detectarea vaporilor pot fi portabile sau fixe. Dacă este montată o instalaţie fixă de măsurare, trebuie să se prevadă cel puţin un aparat portabil de măsură.

   3. 13.2.3 Dacă nu este disponibil echipamentul de detectare a vaporilor toxici pentru unele produse care necesită o astfel de detectare, aşa cum se indică în coloana ,,k” din tabelul de la capitolul 17, Administraţia poate să scutească nava de aplicarea acestei cerinţe, cu condiţia ca pe Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase să fie făcută o menţiune corespunzătoare. Dacă se acordă o astfel de scutire, Administraţia trebuie să recunoască necesitatea existenţei unui aparat de respiraţie suplimentar şi să facă menţiunea în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac de produse chimice periculoase, atrăgând atenţia asupra prevederilor paragrafelor 14.2.4 si 16.4.2.2.

   4. 13.2.4 Cerinţele aplicabile diverselor produse, în ceea ce priveşte detectarea vaporilor, sunt indicate în coloana ,,k” din tabelul de la capitolul 17.

Capitolul 14 Protecţia personalului

1. 14.1 Echipamentul de protecţie

   1. 14.1.1 Pentru protecţia membrilor echipajului care sunt angajaţi în operaţiuni de încărcare şi descărcare, trebuie prevăzut la bordul navei un echipament de protecţie corespunzător care cuprinde şorţuri mari, mănuşi speciale prevăzute cu manşete lungi, încălţăminte specială, combinezoane din materiale rezistente la produse chimice, precum şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură sau

      mască de protecţie, sau ambele. Îmbrăcămintea şi echipamentul de protecţie vor acoperi pielea în întregime în aşa fel încât nici o parte a corpului să nu rămână neprotejată.

   2. 14.1.2 Îmbrăcămintea de lucru şi echipamentul de protecţie va fi păstrat în locuri uşor accesibile şi în dulapuri speciale. Acest echipament nu va fi păstrat în interiorul încăperilor de locuit, cu excepţia echipamentului nou, neutilizat şi a echipamentului care nu a fost utilizat de la ultima lui spălare completă. Totuşi, Administraţia poate să aprobe amplasarea magaziilor de materiale pentru astfel de echipamente în interiorul încăperilor de locuit dacă ele sunt separate corespunzător de încăperile de tip cabine de locuit, coridoare, săli de mese, duşuri.

   3. 14.1.3 Echipamentul de protecţie se va utiliza pentru orice operaţiune care prezintă pericol sau care poate deveni periculoasă pentru personal.

2. 14.2 Echipamentul de siguranţă

   1. 14.2.1 Navele, care transportă mărfuri cărora li se aplică prevederile de la 15.12, 15.12.1 sau 15.12.3, în conformitate cu indicaţiile coloanei ,,o” din tabelul de la capitolul 17, trebuie să fie dotate cu un număr suficient de seturi complete de echipamente de siguranţă, dar nu mai puţin de trei, fiecare din aceste echipamente permiţându-i personalului să intre în compartimentul cu gaze şi să lucreze timp de cel puţin 20 de minute. Acest echipament va fi suplimentar aceluia prevăzut la regula II-2/10.10 din Convenţia SOLAS.

   2. 14.2.2 Un set complet de echipament de siguranţă va fi compus din:

      1. .1 un aparat de respiraţie autonom cu aer (care să nu utilizeze rezerva de oxigen);

      2. .2 îmbrăcăminte de protecţie, bocanci, mănuşi şi ochelari de protecţie cu fixare etanşă pe figură;

      3. .3 un cordon de siguranţă rezistent la foc, cu cataramă care rezistă la acţiunea mărfurilor transportate; şi

      4. .4 o lampă cu protecţie antideflagrantă.

   3. 14.2.3 Pentru echipamentul de siguranţă prevăzut la paragraful 14.2.1, toate navele vor fi prevăzute fie cu :

      1. .1 un set de butelii de rezervă pline cu aer pentru fiecare aparat de respiraţie;

      2. .2 un compresor special de aer care poate furniza aer la presiune ridicată şi de puritatea cerută;

      3. .3 un distribuitor de aer care să permită umplerea cu aer a unui număr suficient de butelii de rezervă pentru aparatele de respiraţie; sau

      4. .4 butelii de rezervă încărcate complet cu aer, având o capacitate totală de aer liber de cel puţin 6000 litri, pentru fiecare aparat de respiraţie de la bord, în plus, faţă de prevederile regulii II-2/10.10 din Convenţia SOLAS.

   4. 14.2.4 Un compartiment de pompe de marfă de pe navele care transportă mărfurile prevăzute la

      15.18 sau mărfurile pentru care în coloana ,,k” din tabelul de la capitolul 17 s-a cerut echipament de detectare a vaporilor toxici, dar care nu este disponibil, trebuie să aibă fie:

      1. .1 o instalaţie de tubulaturi cu aer cu racord de cuplare pentru furtunuri, adaptabilă la aparatele de respiraţie, prevăzute la paragraful 14.2.1. Această instalaţie trebuie să aibă o capacitate suficientă de aer la presiune ridicată pentru a alimenta prin intermediul reductoarelor de presiune o cantitate suficientă de aer cu presiune scăzută care să permită la doi oameni să lucreze într-un spaţiu cu pericol la gaze timp de cel puţin o oră, fără a utiliza buteliile de aer ale aparatului de respiraţie. Trebuie prevăzute dispozitive pentru reîncărcarea buteliilor fixe de aer şi a buteliilor de aer ale aparatelor de respiraţie de la un compresor de aer special, care poate furniza aer la presiune ridicată şi la gradul de puritate cerut; sau

      2. .2 un număr echivalent de butelii de rezervă pline cu aer în locul tubulaturii de joasă presiune.

   5. 14.2.5 Cel puţin unul din echipamentele de siguranţă cerut la paragraful 14.2.2 trebuie să fie păstrat în mod corespunzător, într-un dulap marcat clar şi situat într-un loc uşor accesibil lângă compartimentul pompelor de marfă. Celelalte echipamente de siguranţă vor fi păstrate, de asemenea, în locuri corespunzătoare, clar marcate şi uşor accesibile.

   6. 14.2.6 Aparatele de respiraţie vor fi examinate cel puţin odată pe lună de către un ofiţer responsabil cu acest lucru, care va menţiona efectuarea inspecţiei în jurnalul de bord. Aparatele de respiraţie vor fi inspectate şi încercate de către un expert cel puţin odată pe an.

3. 14.3 Echipament pentru caz de urgenţă

   1. 14.3.1 În caz de evacuare de urgenţă, navele care transportă mărfuri pentru care s-a indicat ,,Da” în coloana ,,n” din tabelul de la capitolul 17 trebuie să fie prevăzute cu protecţii pentru căile respiratorii şi ochi în număr suficient pentru fiecare persoană de la bord. Aceste aparate sunt supuse următoarelor cerinţe:

      1. .1 mijloacele de protecţie respiratorie de tip filtru nu sunt acceptate ;

      2. .2 aparatele de respiraţie autonome trebuie să aibă o durată de funcţionare de cel puţin 15 minute;

      3. .3 aparatele de respiraţie utilizate în caz de evacuare de urgenţă nu trebuie să fie folosite pentru cazurile de luptă împotriva incendiilor sau la manipularea mărfii şi trebuie marcate în mod corespunzător în acest scop.

   2. 14.3.2 Nava trebuie să fie prevăzută la bord cu un echipament medical de prim ajutor format dintr-un echipament de reanimare cu oxigen şi substanţe antidot pentru mărfurile transportate, pe baza instrucţiunilor elaborate de către Organizaţie*.

   3. 14.3.3 O targă care să permită scoaterea unui rănit din încăperile, cum ar fi de exemplu cele din compartimentul pompelor marfă, va fi păstrată într-un loc uşor accesibil.

   4. 14.3.4 În locuri corespunzătoare de pe punte trebuie să existe clar semnalate duşuri de decontaminare şi un spălător pentru ochi. Duşurile şi spălătorul pentru ochi trebuie să poată fi utilizate în toate condiţiile de mediu ambiant.

*Se face referire la Ghidul privind primul ajutor medical aplicabil în accidentele în care sunt implicate mărfuri periculoase (MFAG), care include recomandări cu privire la tratarea accidentelor în conformitate cu simptomele prezentate, precum şi echipamentul şi substanţele antidot care pot fi corespunzătoare în tratarea accidentului.

Capitolul 15 Cerinţe speciale

1. 15.1 Generalităţi

   1. 15.1.1 Prevederile acestui capitol se aplică dacă în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17 se fac referiri în acest sens. Aceste cerinţe se adaugă cerinţelor generale ale Codului.

2. 15.2 Azotat de amoniu, soluţie (concentraţie 93% sau mai puţin)

   1. 15.2.1 Soluţia de azotat de amoniu va conţine cel puţin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0 şi 7,0, dacă marfa este diluată în proporţie de zece părţi greutate apă pentru o parte greutate marfă. Soluţia nu va conţine mai mult de 10 ppm ioni de clor, 10 ppm ioni fier şi va fi lipsită de orice alţi contaminanţi.

   2. 15.2.2 Tancurile şi echipamentul pentru soluţia de azotat de amoniu trebuie să fie independente de tancurile şi echipamentul pentru alte mărfuri sau produse combustibile. Nu trebuie să fie folosite echipamente care, în timpul exploatării sau în caz de avarie, pot elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianţi. Tancurile nu vor fi folosite pentru apa de mare în caz de balastare a navei.

   3. 15.2.3 În afară de cazurile aprobate în mod special de către Administraţie, soluţia de azotat de amoniu nu trebuie să fie transportată în tancuri care anterior au conţinut alte tipuri de marfă, dacă aceste tancuri şi echipamentul aferent nu au fost curăţate în concordanţă cu cerinţele Administraţiei.

   4. 15.2.4 Temperatura din tanc a agentului de schimb de căldură, din instalaţia de încălzire tancuri, nu va depăşi 160oC. Instalaţia de încălzire trebuie prevăzută cu un dispozitiv de control care să permită menţinerea mărfii la o temperatură medie, în masă, de 140oC. Trebuie prevăzute alarme de temperatură ridicată la 145oC şi 150oC şi o alarmă la temperatură joasă la 125oC. Atunci când temperatura mediului de schimb de căldură depăşeşte 160oC, se va declanşa de asemenea o alarmă. Alarmele şi controlul temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigaţie.

   5. 15.2.5 Dacă temperatura medie a mărfii atinge 145oC se va dilua un eşantion de marfă în proporţie de zece părţi în greutate, apă distilată sau demineralizată la o parte greutate marfă şi pH-ul se va determina cu ajutorul unui indicator de precizie, care poate fi hârtie indicatoare sau senzor. Măsurătorile de aciditate se vor efectua astfel, la fiecare 24 de ore. Dacă pH-ul s-a stabilit la valoare mai mică de 4,2 , se va injecta amoniac gazos în marfă până când pH-ul se readuce la valoarea de 5,0.

   6. 15.2.6 Trebuie prevăzută o instalaţie fixă, de injectare a amoniacului gazos în marfă. Comenzile acestei instalaţii trebuie amplasate pe puntea de navigaţie. În acest scop, la bordul navei trebuie prevăzută o cantitate de 300 kg de amoniac pentru fiecare 1000 tone soluţie de azotat de amoniu existentă la bord.

   7. 15.2.7 Pompele de marfă vor fi de tip centrifugal, acţionate de la distanţă sau de tip centrifugal cu etanşări cu jet de apă.

   8. 15.2.8 Tubulatura de aerisire trebuie prevăzută cu capete etanşe la intemperii de tip aprobat, pentru a preveni înfundarea lor. Aceste capete etanşe la intemperii trebuie să fie accesibile pentru inspecţie şi curăţare.

   9. 15.2.9 Lucrul la cald pe tancuri, tubulatură şi echipament care sunt în contact cu soluţia de azotat de amoniu se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât şi la exterior.

3. 15.3 Disulfura de carbon

   Disulfura de carbon poate fi transportată fie sub un strat protector de apă fie sub un strat protector de gaz inert aşa cum se specifică în următoarele paragrafe:

   Transportul sub strat protector de apă

   1. 15.3.1 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unui strat protector de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării si transferului. Suplimentar, va trebui ca în spaţiul de ulaj să se menţină un strat protector de gaz inert pe toată durata transferului de marfă.

   2. 15.3.2 Toate deschiderile trebuie să fie situate în partea superioară a tancului, deasupra punţii.

   3. 15.3.3 Tubulatura de încărcare trebuie extinsă până în apropierea fundului tancului.

   4. 15.3.4 Trebuie prevăzută o deschidere standard de ulaj pentru sondare în caz de avarie.

   5. 15.3.5 Tubulatura de marfă şi conductele de aerisire trebuie să fie independente faţă de tubulatura şi conductele de aerisire utilizate pentru alte mărfuri.

   6. 15.3.6 Pentru descărcarea mărfii trebuie utilizate pompe acţionate de la distanţă sau pompe submersibile cu acţionare hidraulică. Dispozitivul de antrenare a unei pompe acţionate de la distanţă nu trebuie să constituie o sursă de aprindere pentru disulfura de carbon şi nu trebuie utilizate echipamente care pot depăşi temperatura de 80oC.

   7. 15.3.7 Dacă este utilizată o pompă pentru descărcarea mărfii, ea trebuie introdusă printr-un puţ cilindric care se va extinde de la partea superioară a tancului până într-un punct situat în vecinătatea fundului tancului. Înainte de scoaterea pompei din tanc, în cazul demontării ei, se va crea un strat protector de apă, cu excepţia cazului când tancul a fost certificat ca fiind degazat.

   8. 15.3.8 Pentru descărcarea mărfii se poate folosi deplasarea sub presiune de gaz inert sau apă, în cazul când sistemul de stocare a mărfii este proiectat să reziste la presiunile şi temperaturile care se ating în timpul acestei operaţii.

   9. 15.3.9 Supapele de siguranţă trebuie construite din oţel inoxidabil.

   10. 15.3.10 Din cauza temperaturii joase de autoaprindere a disulfurii de carbon şi a spaţiului de închidere cerut pentru a opri propagarea flăcării, se permite utilizarea numai a sistemelor şi circuitelor cu siguranţă intrinsecă în zonele periculoase.

       Transportul sub strat protector de gaz inert

   11. 15.3.11 Disulfura de carbon trebuie să fie transportată în tancuri independente cu o presiune de calcul de cel puţin 0,06 MPa.

   12. 15.3.12 Toate deschiderile trebuie să fie situate pe partea superioară a tancului, deasupra punţii.

   13. 15.3.13 Garniturile de etanşare utilizate în sistemul de stocare trebuie executate din materiale care nu reacţionează cu disulfura de carbon sau nu se dizolvă în aceasta.

   14. 15.3.14 Îmbinările filetate nu sunt permise în sistemul de stocare a mărfii şi nici în tubulatura de vapori.

   15. 15.3.15 Înaintea încărcării, tancul(rile) trebuie să fie inertizate cu gazul inert corespunzător până când nivelul de oxigen este de 2% din volum sau mai mic. Trebuie să fie prevăzute mijloace de menţinere automată a suprapresiunii în tancul care utilizează gaz inert corespunzător în timpul încărcării, transportului şi descărcării. Instalaţia trebuie să poată menţine această suprapresiune între 0,01 şi 0,02 MPa, trebuie să fie monitorizată de la distanţă şi prevăzută cu alarme de suprapresiune/subpresiune.

   16. 15.3.16 Încăperile de magazie din jurul unui tanc independent care transportă disulfură de carbon trebuie să fie inertizate cu un gaz inert corespunzător până când nivelul de oxigen este de 2% din volum sau mai mic. Trebuie să fie prevăzute mijloace pentru menţinerea acestei stări pe toată perioada voiajului. Trebuie să fie prevăzute de asemenea mijloace pentru luarea de probe din aceste încăperi în ceea ce priveşte vaporii de disulfură de carbon.

   17. 15.3.17 Disulfura de carbon trebuie să fie încărcată, transportată şi descărcată astfel încât să nu se producă ventilarea aerului. Dacă în timpul încărcării tancului se utilizează returul de vapori de disulfură de carbon către uscat, instalaţia de retur a vaporilor trebuie să fie independentă de celelalte sisteme de stocare.

   18. 15.3.18 Disulfura de carbon trebuie să fie descărcată numai cu pompe introduse printr-un puţ cilindric sau cu o deplasare de gaz inert corespunzător. Pompele introduse printr-un puţ cilindric trebuie operate astfel încât să prevină acumularea de căldură în pompă. Pompa trebuie de asemenea să fie echipată în interiorul carcasei sale cu un senzor de temperatură cu citire de la distanţă şi o alarmă în compartimentul pompelor de marfă. Alarma trebuie să fie reglată la 800C. Pompa trebuie de asemenea să fie prevăzută cu un dispozitiv automat de închidere care va fi activat dacă, în timpul descărcării, presiunea din tanc scade sub presiunea atmosferică.

   19. 15.3.19 Nu se va permite pătrunderea aerului în tancul de marfă, pompa de marfă sau tubulatura instalaţiei de marfă atunci când sistemul conţine disulfură de carbon.

   20. 15.3.20 În timpul încărcării sau descărcării disulfurii de carbon nu trebuie să fie manipulată altă marfă concomitent cu disulfura de carbon.

   21. 15.3.21 Trebuie prevăzută o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeţei din jurul manifoldului de încărcare, a tubulaturilor de pe puntea deschisă care servesc la manipularea produsului şi a domurilor tancurilor. Dispunerea tubulaturii şi a ajutajelor trebuie să fie astfel încât să permită o pulverizare uniformă la un debit de 10 litri/m2/minut. Comanda manuală de la distanţă trebuie să fie amplasată astfel încât atât punerea în funcţiune de la distanţă a pompelor de alimentare a instalaţiei de pulverizare a apei cât şi acţionarea de la distanţă a oricăror valvule normal închise ale instalaţie să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi uşor accesibil şi operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Instalaţia de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată în ambele moduri, local şi cu acţionare manuală de la distantă, şi amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun cu apă sub presiune la ajutaj şi dacă temperaturile mediului ambiant permit acest lucru, trebuie racordat, gata de a fi utilizat imediat în perioada operaţiilor de încărcare şi descărcare.

   22. 15.3.22 Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referinţă (R).

   23. 15.3.23 Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu formula:

       

       L

       V 0,98V ρ R

       ρ L

       unde:

       V = volumul tancului

       R= densitatea relativă a mărfii la temperatura de referinţă (R)

       L= densitatea relativă a mărfii la temperatura de încărcare R = temperatura de referinţă

   24. 15.3.24 Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizate, pe o listă aprobată de Administraţie, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă şi pentru temperatura de referinţă maximă. Comandantul va păstra permanent, la bordul navei o copie a acestei liste.

   25. 15.3.25 Zonele de pe puntea deschisă sau spaţiile semi-închise de pe puntea deschisă, situate pe o distanţă de trei metri faţă de un orificiu de evacuare a tancului, un orificiu de evacuare a gazelor sau vaporilor, un racord de tubulatură de marfă sau o valvulă a unui tanc certificat pentru transportul disulfurii de carbon, trebuie să corespundă cerinţelor pentru echipamentul electric specificat pentru disulfura de carbon din coloana “i” din tabelul de la capitolul 17. De asemenea, în interiorul zonelor specificate, nici o altă sursă de căldură, similară tubulaturii cu abur cu temperatura suprafeţei peste 80oC nu trebuie permisă.

   26. 15.3.26 Trebuie prevăzute dispozitive pentru ulajul şi luarea de probe de marfă fără deschiderea tancului sau perturbarea stratului protector de gaz inert corespunzător sub presiune.

   27. 15.3.27 Produsul trebuie să fie transportat numai în conformitate cu un plan de manipulare a mărfii care a fost aprobat de către Administraţie. Planurile de manipulare a mărfii trebuie să indice întreaga instalaţie de tubulatură de marfă. O copie a planului aprobat de manipulare a mărfii trebuie să fie disponibilă la bord. Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să conţină o menţiune cu privire la planul aprobat de manipulare a mărfii.

4. 15.4 Eter dietilic

   1. 15.4.1 Exceptând cazul inertizării, spaţiile goale care înconjoară tancurile de marfă trebuie prevăzute cu ventilaţie naturală pe durata voiajului navei. Dacă se montează o instalaţie de ventilaţie mecanică, toate suflantele vor fi construite astfel încât să nu se producă scântei. Echipamentul care deserveşte ventilaţia mecanică nu va fi amplasat în spaţiile goale care înconjoară tancurile de marfă.

   2. 15.4.2 Supapele de siguranţă montate pe tancurile gravitaţionale vor fi reglate la o presiune efectivă de cel puţin 0,02 MPa.

   3. 15.4.3 Pentru descărcarea mărfii se poate utiliza deplasarea sub presiune de gaz inert, cu condiţia ca sistemul de stocare a mărfii să fie proiectat pentru a rezista la presiunea respectivă.

   4. 15.4.4 Din punct de vedere al pericolului de incendiu vor fi luate măsuri pentru a elimina din zona de marfă orice sursă de aprindere sau orice sursă care degajă căldură sau amândouă.

   5. 15.4.5 Pentru descărcarea mărfii pot fi utilizate pompe cu condiţia ca pe de o parte ele să fie concepute astfel încât să evite exercitarea presiunii lichidului pe presetupa axului sau ca ele să fie de tip submersibil cu acţionare hidraulică şi, pe de altă parte, să corespundă utilizării mărfii manipulate.

   6. 15.4.6 Trebuie luate măsuri pentru menţinerea unei strat protector de gaz inert în tanc pe toată durata încărcării, descărcării şi transferului mărfii.

5. 15.5 Soluţii de peroxid de hidrogen

   1. 15.5.1 Soluţii de peroxid de hidrogen de peste 60%, dar nu mai mult de 70% din greutate

      1. 15.5.1.1 Soluţii de peroxid de hidrogen de peste 60%, dar nu mai mult de 70% din greutate, trebuie să fie transportate numai la bordul navelor specializate şi nu se va transporta împreună cu nici un alt tip de marfă.

      2. 15.5.1.2 Tancurile de marfă şi echipamentul aferent trebuie construite fie din aluminiu pur (99,5%) fie din oţel inoxidabil masiv (304L, 316, 316L sau 316Ti) şi pasivizate în conformitate cu metodele aprobate. Pentru tubulatura de pe punte nu trebuie utilizat aluminiu. Orice material nemetalic utilizat pentru sistemul de stocare trebuie ales astfel încât să nu fie atacat de peroxidul de hidrogen, nici să nu contribuie la descompunerea lui.

      3. 15.5.1.3 Pentru operaţiile de transfer al mărfii nu trebuie utilizate compartimentele de pompe.

      4. 15.5.1.4 Tancurile de marfă trebuie separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid sau de orice spaţiu care conţine substanţe inflamabile sau combustibile.

      5. 15.5.1.5 Tancurile destinate pentru transportul peroxidului de hidrogen nu trebuie utilizate ca tancuri de balast pentru apă de mare.

      6. 15.5.1.6 Senzorii de temperatură trebuie instalaţi la partea superioară a tancului şi la fundul tancului. Aparatura cu citirea de la distanţă a temperaturii şi sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie instalate pe puntea de navigaţie. Dacă temperatura din interiorul tancului depăşeşte 35oC se vor declanşa alarme luminoase şi acustice pe puntea de navigaţie.

      7. 15.5.1.7 Aparatura fixă pentru măsurarea conţinutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eşantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spaţiile goale adiacente tancurilor pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spaţii. Aparatura de citire de la distanţă şi sistemul de supraveghere continuă a temperaturii (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eşantioanelor de gaz, este suficientă o prelevare intermitentă) şi alarmele luminoase şi acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură, trebuie amplasate pe puntea de navigaţie. Alarmele luminoase şi acustice se vor declanşa dacă concentraţia de oxigen în interiorul acestor spaţii goale depăşeşte 30% din volum. Două aparate portabile pentru măsurarea conţinutului de oxigen trebuie prevăzute ca mijloace de siguranţă.

      8. 15.5.1.8 Pentru a preveni cazurile în care marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie prevăzută o instalaţie de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa creşte cu mai mult de 2oC pe oră într-un interval de 5 ore, sau dacă temperatura interioară în tanc depăşeşte 40oC.

      9. 15.5.1.9 Instalaţiile de aerisire a tancurilor de marfă trebuie prevăzute cu supape de presiune/depresiune pentru o aerisire normală controlată a aerului şi cu discuri de siguranţă sau dispozitive similare pentru aerisirea de avarie, dacă presiunea în interiorul tancului va creşte rapid, ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii. Dimensiunile discurilor de siguranţă vor fi în funcţie de presiunea de calcul a tancului, de dimensiunile tancului şi de viteza de descompunere estimată.

      10. 15.5.1.10 Trebuie prevăzută o instalaţie fixă de pulverizare a apei, permiţând diluarea şi eliminarea oricărei soluţii concentrate de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată trebuie să includă manifoldul/racordurile de cuplare pentru furtunuri şi părţile superioare ale tancurilor destinate transportului soluţiilor de peroxid de hidrogen. Debitul minim al acestor instalaţii trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

          1. .1 Produsul trebuie diluat de la concentraţia sa iniţială la concentraţia de 35% din greutate, în primele 5 minute după deversare;

          2. .2 Debitul şi mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor de încărcare şi descărcare maxime anticipate, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă în caz de deversare din tanc datorită preaplinului sau avarierii tubulaturii/furtunului şi în baza timpului necesar pentru începerea operaţiei de diluţie cu apă, ca urmare a comenzii din postul de comandă a încărcării mărfii sau de pe puntea de navigaţie.

      11. 15.5.1.11 Nu se vor transporta decât soluţii de peroxid de hidrogen a căror viteză maximă de descompunere este de 1% pe an la temperatură de 25oC. Expeditorul mărfii va prezenta comandantului navei un certificat care să garanteze că produsul corespunde acestei norme şi acest certificat se va păstra la bordul navei. Un reprezentant tehnic al furnizorului se va afla la bordul navei pentru a controla operaţiunile de transfer a mărfii şi care să poată verifica stabilitatea peroxidului de hidrogen. El va certifica comandantului că marfa a fost încărcată într-o stare stabilă.

      12. 15.5.1.12 Fiecare membru din echipajul navei care participă la operaţiunile de transfer ale mărfii va fi echipat cu îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la peroxidul de hidrogen soluţie. Îmbrăcămintea de protecţie va fi compusă din combinezoane neinflamabile şi accesorii corespunzătoare: mănuşi, bocanci şi ochelari de protecţie.

   2. 15.5.2 Soluţii de peroxid de hidrogen de peste 8%, dar nu mai mult de 60% din greutate

      1. 15.5.2.1 Bordajul exterior al navei nu trebuie să formeze nici un fel de separaţie cu tancurile care conţin asemenea produse.

      2. 15.5.2.2 Peroxidul de hidrogen trebuie transportat în tancurile care au fost efectiv curăţate în întregime, pentru a elimina orice urmă de la mărfurile anterior transportate şi vaporii acestora sau orice urmă de balast. Procedurile pentru inspectarea, curăţarea, pasivizarea şi încărcarea tancurilor trebuie să fie în concordanţă cu circulara MSC/Circ.394. La bordul navei trebuie să existe un certificat care să indice acele proceduri din circulară care au fost aplicate. Administraţia poate renunţa la cerinţa privind pasivizarea pentru navele de cabotaj ce fac voiaje scurte. Acordarea unei atenţii deosebite este esenţială în asigurarea transportului în siguranţă al peroxidului de hidrogen după cum urmează:

         1. .1 în cazul în care se transportă peroxid de hidrogen nici o altă marfă nu trebuie transportată simultan.

         2. .2 tancurile care au conţinut peroxid de hidrogen ar putea fi folosite pentru alte mărfuri numai după curăţare în conformitate cu procedurile menţionate în circulara MSC/Circ.394.

         3. .3 Trebuie avut în vedere faptul că din punct de vedere al proiectării, în interiorul tancurilor trebuie să se prevadă o structură minimă, o curgere liberă, fără obstacole şi accesibilă la examinarea vizuală.

      3. 15.5.2.3 Tancurile de marfă şi echipamentul aferent va fi ori din aluminiu pur (99,5%) ori din oţel inoxidabil masiv (de exemplu 304, 304L, 316, 316L sau 316Ti) corespunzător folosirii cu peroxid de hidrogen. Pentru tubulatura de pe punte nu se va folosi aluminiul. Orice material nemetalic utilizat la construcţia sistemului de stocare nu trebuie să fie atacat de peroxid de hidrogen, nici să contribuie la descompunerea lui .

      4. 15.5.2.4 Tancurile de marfă vor fi separate prin coferdamuri de tancurile de combustibil lichid şi de orice spaţiu care conţine materiale incompatibile cu peroxidul de hidrogen.

      5. 15.5.2.5 Senzorii de temperatură trebuie instalaţi la partea superioară a tancului şi la fundul tancului. Aparatura de citire de la distanţă şi sistemul de supraveghere continuă a temperaturii trebuie amplasate pe puntea de navigaţie. Dacă temperatura în interiorul tancului depăşeşte 35oC, pe puntea de navigaţie se vor declanşa alarme luminoase şi acustice.

      6. 15.5.2.6 Aparatura fixă pentru măsurarea conţinutului de oxigen (sau conductele pentru prelevarea eşantioanelor de gaze) trebuie amplasată în spaţiile goale adiacente tancurilor respective, pentru detectarea oricărei scurgeri de marfă care s-ar produce în aceste spaţii. Aparatura trebuie să identifice creşterea inflamabilităţii în cazul îmbogăţirii cu oxigen. Aparatura de citire de la distanţă, sistemele de supraveghere continuă (dacă sunt utilizate conducte pentru prelevarea eşantioanelor de gaz, prelevarea intermitentă se consideră satisfăcătoare) şi alarmele luminoase şi acustice similare cu cele care sunt utilizate pentru senzorii de temperatură trebuie instalate pe puntea de navigaţie. Alarmele luminoase şi acustice se vor declanşa dacă concentraţia de oxigen în interiorul acestor spaţii goale depăşeşte 30% din volum. Două aparate portabile pentru controlul oxigenului, trebuie să fie disponibile ca mijloace de siguranţă.

      7. 15.5.2.7 Pentru a preveni cazurile când marfa ar putea să se descompună într-un mod necontrolat, trebuie instalat un sistem de evacuare a mărfii peste bord. Marfa va fi evacuată în mare dacă temperatura sa creşte cu mai mult de 2oC pe oră într-un interval de 5 ore sau dacă temperatura interioară în tanc depăşeşte 40oC.

      8. 15.5.2.8 Instalaţiile de aerisire cu filtrare a tancurilor de marfă vor fi prevăzute cu supape de presiune/depresiune pentru aerisirea normală de tip controlat şi un dispozitiv de aerisire în caz de urgenţă dacă presiunea tancului creşte rapid ca urmare a descompunerii necontrolate a mărfii, aşa cum este precizat în paragraful 15.5.2.7. Aceste instalaţii de aerisire trebuie concepute în aşa fel încât acestea să nu introducă apă de mare în interiorul tancului de marfă, chiar în condiţii atmosferice severe. Aerisirea de urgenţă se va dimensiona în baza presiunii de calcul a tancului şi mărimii tancului.

      9. 15.5.2.9 Trebuie prevăzută o instalaţie fixă de pulverizare a apei, pentru diluarea şi evacuarea oricărei soluţiei de peroxid de hidrogen deversată pe punte. Zonele protejate prin apă pulverizată vor include manifoldul/racordurile de cuplare pentru furtunuri şi părţile superioare ale acelor tancuri destinate transportului de soluţiei de peroxid de hidrogen. Debitul minim al acestor instalaţii trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

         1. .1 Produsul trebuie diluat de la concentraţia sa iniţială la concentraţia de 35% din greutate în primele 5 minute după deversare;

         2. .2 Debitul de deversare şi mărimea aproximativă a deversării trebuie determinate pe baza debitelor maxime anticipate de încărcare şi descărcare, pe baza timpului necesar opririi scurgerii de marfă în caz de deversare din tanc, datorită preaplinului sau unei avari la tubulatură/furtun şi în baza timpului necesar pentru începerea pulverizării apei, ca urmare a comenzii din postul de control al încărcării mărfii sau de pe puntea de navigaţie.

      10. 15.5.2.10 Trebuie transportate numai acele soluţii de peroxid de hidrogen care au o viteză maximă de descompunere de 1% pe an, la temperatura de 25oC. Expeditorul mărfii va prezenta comandantului navei un certificat care să garanteze că produsul corespunde acestei norme şi acest certificat se va păstra la bordul navei. La bordul navei se va afla un reprezentant tehnic al producătorului care va supraveghea operaţiunile de transfer marfă şi va putea verifica stabilitatea peroxidului de hidrogen. El va certifica comandantului că marfa a fost încărcată în stare stabilă.

      11. 15.5.2.11 Fiecare membru din echipajul navei care participă la operaţiunile de transfer marfă trebuie echipat cu îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la soluţia de peroxid de hidrogen. Îmbrăcămintea de

          protecţie va fi compusă din combinezoane neinflamabile corespunzătoare şi mănuşi, bocanci şi ochelari de protecţie.

      12. 15.5.2.12 Pe durata transferului peroxidului de hidrogen instalaţiile de tubulaturi aferente trebuie să fie separate de toate celelalte instalaţii. Furtunurile de marfă folosite pentru transferul peroxidului de hidrogen trebuie să fie marcate “NUMAI PENTRU TRANSFERUL PEROXIDULUI DE HIDROGEN”.

   3. 15.5.3 Proceduri pentru inspecţie, curăţare, pasivizare şi încărcarea tancurilor pentru transportul soluţiilor de peroxid de hidrogen 8-60% care au conţinut alte mărfuri sau pentru transportul altor mărfuri după transportul de peroxid de hidrogen

      1. 15.5.3.1 Tancurile care au conţinut mărfuri altele decât peroxidul de hidrogen trebuie să fie inspectate, curăţate şi pasivizate înaintea reutilizării pentru transportul soluţiilor de peroxid de hidrogen. Procedurile pentru inspecţie şi curăţare, aşa cum sunt date în paragrafele 15.5.3.2 până la 15.5.3.8 de mai jos, se aplică atât tancurilor din oţel inoxidabil cât şi celor din aluminiu pur (vezi paragraful 15.5.2.2). Procedurile pentru pasivizare sunt date în paragraful 15.5.3.9 pentru oţel inoxidabil şi

         15.5.3.10 pentru aluminiu. Dacă nu s-a specificat altfel, toate procedurile se aplică tancurilor şi tuturor echipamentelor aferente care au fost în contact cu altă marfă.

      2. 15.5.3.2 După descărcarea mărfii anterioare, tancul trebuie să fie predat în siguranţă şi supus unei inspecţii pentru verificarea absenţei reziduurilor, depunerilor şi ruginii.

      3. 15.5.3.3 Tancurile şi echipamentul aferent trebuie să fie spălate cu apă curată filtrată. Apa ce va fi folosită trebuie să aibă cel puţin calitatea apei potabile cu un conţinut scăzut de clor.

      4. 15.5.3.4 Urmele de reziduuri şi vaporii de la marfa anterioară trebuie să fie îndepărtate prin spălarea cu abur a tancului şi echipamentului.

      5. 15.5.3.5 Tancul şi echipamentul sunt spălate din nou cu apă curată (având calitatea celei mai sus menţionate) şi uscate utilizând aer filtrat care nu conţine hidrocarburi.

      6. 15.5.3.6 Trebuie prelevată o probă din atmosfera din tanc şi investigată în ceea ce priveşte prezenţa vaporilor organici şi concentraţia de oxigen.

      7. 15.5.3.7 Tancul trebuie să fie supus din nou examinării vizuale în ceea ce priveşte reziduurile de la marfa anterioară, depunerile şi rugina, precum şi orice miros de la marfa anterioară.

      8. 15.5.3.8 Dacă inspecţia sau măsurătorile indică prezenţa reziduurilor de la marfa anterioară sau a vaporilor săi, trebuie să se repete operaţiunile indicate la paragrafele 15.5.3.3 până la 15.5.3.5.

      9. 15.5.3.9 Tancul şi echipamentul din oţel inoxidabil, care au conţinut alte mărfuri decât peroxidul de hidrogen sau care au suferit reparaţii, trebuie să fie curăţate şi pasivizate, indiferent de orice altă pasivizare anterioară, conform următoarei proceduri:

         1. .1 Sudurile noi şi alte părţi care au fost supuse reparaţiilor trebuie să fie curăţate şi finisate utilizând o perie metalică din oţel inoxidabil, daltă, glaspapir sau disc din piele pentru polizat. Suprafeţele aspre vor fi netezite. Este necesară o lustruire finală.

         2. .2 Reziduurile unsuroase şi uleioase trebuie să fie îndepărtate cu ajutorul solvenţilor organici corespunzători sau a soluţiilor corespunzătoare de detergent dizolvate în apă. Utilizarea compuşilor care conţin clor trebuie să fie evitată deoarece aceştia pot contraveni în mod serios pasivizării.

         3. .3 Reziduurile de la agentul de degresare trebuie să fie îndepărtate prin spălare cu apă.

         4. .4 Operaţiunea următoare constă din îndepărtarea depunerilor şi ruginii prin utilizarea unui acid (de exemplu un amestec de acid azotic şi acid fluorhidric) urmat din nou de o spălare cu apă curată.

         5. .5 Toate suprafeţele metalice care pot veni în contact cu peroxidul de hidrogen trebuie să fie pasivizate prin aplicarea acidului azotic cu o concentraţie cuprinsă între 10 şi 35% din masă. Acidul azotic nu trebuie să conţină metale grele, altele decât agenţii oxidanţi sau fluorură de hidrogen. Procesul de pasivizare va continua de la 8 la 24 ore, în funcţie de concentraţia de acid, temperatura mediului ambiant şi alţi factori. În acest timp, trebuie să fie asigurat un contact continuu între suprafeţele ce vor fi pasivizate şi acidul azotic. În cazul suprafeţelor mari, acest lucru se poate realiza prin recircularea acidului. Hidrogenul poate fi degajat în timpul procesului de pasivizare, ducând la obţinerea unei atmosfere explozive în tancuri. Deci, trebuie să fie luate măsuri corespunzătoare pentru evitarea formării sau aprinderii acestei atmosfere.

         6. .6 După pasivizare, suprafeţele trebuie să fie bine spălate cu apă curată filtrată. Procesul de spălare trebuie să fie repetat până când apa reziduală are aceeaşi valoare a pH-ului ca cea din apa iniţială.

         7. .7 Suprafeţele tratate conform procedurilor de mai sus pot determina un anumit grad de descompunere atunci când vin în contact cu peroxidul de hidrogen pentru prima oară. Această descompunere va înceta în scurt timp (de obicei în două sau trei zile). Deci, se recomandă o spălare suplimentară cu peroxid de hidrogen pe o perioadă de cel puţin două zile.

         8. .8 În cadrul procesului, se vor utiliza numai agenţii de degresare şi agenţii acizi de curăţare care au fost recomandaţi în acest sens de către producătorul peroxidului de hidrogen.

      10. 15.5.3.10 Tancurile şi echipamentul din aluminiu care au conţinut mărfuri altele decât peroxidul de hidrogen sau care au fost supuse reparaţiilor, trebuie să fie curăţate şi pasivizate. În continuare se dă un exemplu de procedură recomandată:

          1. .1 Tancul trebuie să fie spălat cu o soluţie de detergent sulfonic dizolvat în apă caldă, urmată de o spălare cu apă.

          2. .2 Suprafaţa trebuie să fie apoi tratată timp de 15 până la 20 min. cu o soluţie de hidroxid de sodiu cu o concentraţie de 7% din masă sau tratată pe o perioadă mai lungă de timp cu o soluţie mai puţin concentrată (de ex. timp de 12 ore cu 0,4 până la 0,5% hidroxid de sodiu). Pentru prevenirea coroziunii excesive la fundul tancului atunci când se efectuează tratarea cu mai multe soluţii concentrate de hidroxid de sodiu, apa se va adăuga în mod continuu pentru a dilua soluţia de hidroxid de sodiu care se adună acolo.

          3. .3 Tancul trebuie să fie bine spălat cu apă curată, filtrată. Imediat după spălare, suprafaţa trebuie să fie pasivizată prin aplicarea acidului azotic cu o concentraţie cuprinsă între 30 şi 35% din masă. Procesul de pasivizare va continua timp de 16 până la 24 ore. În acest timp, trebuie să fie asigurat un contact continuu între suprafeţele ce urmează a fi pasivizate şi acidul azotic.

          4. .4 După pasivizare, suprafeţele trebuie să fie bine spălate cu apă curată, filtrată. Procesul de spălare trebuie să fie repetat până când apa reziduală are aceeaşi valoare a pH-ului ca cea din apa iniţială.

          5. .5 Trebuie efectuată o examinare vizuală pentru a se asigura că toate suprafeţele au fost tratate. Se recomandă efectuarea unei spălări suplimentare în decurs de 24 ore cu o soluţie de peroxid de hidrogen diluată având o concentraţie de aproximativ 3 % din masă.

      11. 15.5.3.11 Concentraţia şi stabilitatea peroxidului de hidrogen soluţie ce va fi încărcată trebuie să fie stabilită.

      12. 15.5.3.12 Peroxidul de hidrogen este încărcat cu supravegherea vizuală intermitentă a interiorului tancului, printr-o deschidere corespunzătoare.

      13. 15.5.3.13 Dacă se observă o barbotare importantă care nu dispare în decurs de 15 minute după terminarea încărcării, conţinutul tancului trebuie descărcat şi evacuat astfel încât aceste operaţiuni să nu prezinte pericol pentru mediul înconjurător. Apoi, tancul şi echipamentul trebuie să fie din nou pasivizat, aşa cum s-a descris mai sus.

      14. 15.5.3.14 Trebuie stabilită din nou concentraţia şi stabilitatea peroxidului de hidrogen soluţie. Dacă se obţin aceleaşi valori în cadrul limitelor de eroare indicate la paragraful 15.5.3.10, se consideră că tancul a fost pasivizat în mod corespunzător şi că marfa este gata pentru transport.

      15. 15.5.3.15 Operaţiunile descrise la paragrafele 15.5.3.2 până la 15.5.3.8 trebuie să fie efectuate sub supravegherea comandantului sau expeditorului. Operaţiunile descrise la paragrafele 15.5.3.9 până la

          15.5.3.15 trebuie să fie efectuate sub supravegherea şi responsabilitatea unui reprezentant al producătorului de peroxid de hidrogen sau sub supravegherea şi responsabilitatea unei alte persoane care cunoaşte proprietăţile respective de siguranţă ale peroxidului de hidrogen.

      16. 15.5.3.16 Următoarea procedură trebuie să se aplice atunci când tancurile care au conţinut peroxid de hidrogen soluţie vor fi utilizate pentru alte produse (dacă nu se specifică altfel, toate operaţiunile se aplică tancurilor şi întregului echipament aferent care a fost în contact cu peroxidul de hidrogen):

          1. .1 Reziduurile din marfa de peroxid de hidrogen trebuie să fie drenate cât mai complet posibil din tancuri şi echipament.

          2. .2 Tancurile şi echipamentul trebuie să fie limpezite cu apă curată şi apoi spălate bine cu apă curată.

          3. .3 Interiorul tancului trebuie să fie uscat şi inspectat în ceea ce priveşte orice reziduuri.

             Operaţiunile .1 până la .3, indicate la 15.5.3.16, trebuie să fie efectuate sub supravegherea comandantului sau a expeditorului. Operaţiunea .3 indicată la paragraful 15.5.3.16 trebuie efectuată de către o persoană care cunoaşte bine proprietăţile respective de siguranţă ale produsului chimic ce urmează a fi transportat şi ale peroxidului de hidrogen.

             PRECAUŢII SPECIALE: 1 Descompunerea peroxidului de hidrogen poate îmbogăţi atmosfera

             cu oxigen şi trebuie respectate precauţii corespunzătoare.

             1. 2 Hidrogenul poate fi degajat în timpul procesului de pasivizare descris la paragrafele 15.5.3.9.5, 15.5.3.10.2 şi 15.5.3.10.4, ducând la producerea unei atmosfere explozive în tanc. Deci, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru evitarea formării sau aprinderii acestei atmosfere.

6. 15.6 Compuşi antidetonanţi pentru carburanţi (conţinând derivaţi alchil ai plumbului)

   1. 15.6.1 Tancurile destinate pentru transportul acestor mărfuri nu pot fi utilizate pentru transportul altor mărfuri, cu excepţia produselor care vor fi utilizate la obţinerea compuşilor antidetonanţi conţinând derivaţi alchil ai plumbului.

   2. 15.6.2 Dacă compartimentul pompelor de marfă este situat la nivelul punţii, în conformitate cu prevederile secţiunii 15.18, instalaţiile de ventilaţie trebuie să satisfacă cerinţele secţiunii 15.17.

   3. 15.6.3 Nu este permisă intrarea în tancurile de marfă utilizate pentru transportul acestor mărfuri, în afara de cazul când Administraţia aprobă acest lucru.

   4. 15.6.4 Se va efectua analiza aerului din punct de vedere al conţinutului de plumb, în scopul determinării dacă atmosfera este corespunzătoare înainte de a permite personalului să intre în compartimentul pompelor de marfă sau în spaţiile goale care înconjoară tancul de marfă.

7. 15.7 Fosforul, galben sau alb

   1. 15.7.1 Întotdeauna fosforul trebuie încărcat, transportat şi descărcat sub un strat protector de apă cu o grosime de cel puţin 760 mm. În timpul operaţiunilor de descărcare se vor lua măsuri pentru a se asigura că apa ocupă volumul eliberat de către fosfor. Apa descărcată dintr-un tanc cu conţinut de fosfor trebuie deversată numai într-o instalaţie corespunzătoare de la mal.

   2. 15.7.2 Tancurile de marfă trebuie proiectate şi încercate la o presiune corespunzătoare unei coloane de apă de cel puţin 2,4 m deasupra celui mai înalt punct al tancului în condiţiile de încărcare de calcul, ţinând cont de înălţime, densitatea relativă şi metoda de încărcare şi descărcare a fosforului.

   3. 15.7.3 Tancurile trebuie proiectate astfel încât suprafaţa de contact dintre fosforul lichid şi stratul protector de apă să fie redusă la minimum.

   4. 15.7.4 Deasupra stratului protector de apă trebuie menţinut un spaţiu de ulaj de minim 1%. Spaţiul de ulaj trebuie umplut cu gaz inert sau ventilat natural prin două trombe terminate cu gât de lebădă ale căror deschideri trebuie situate la înălţimi diferite, dar cel puţin 6 m deasupra punţii şi cel puţin 2 m deasupra plafonului rufului pentru pompe.

   5. 15.7.5 Toate deschiderile trebuie amplasate în punctul cel mai înalt al tancului de marfă, iar accesoriile şi îmbinările fixate pe aceste deschideri trebuie realizate din materiale rezistente la pentaoxid de fosfor.

   6. 15.7.6 Fosforul trebuie încărcat la o temperatură ce nu va depăşi 60oC.

   7. 15.7.7 Dispozitivele de încălzire ale tancului trebuie amplasate în exteriorul tancurilor şi se va utiliza o metodă corespunzătoare pentru controlul temperaturii pentru a asigura că temperatura fosforului nu va depăşi 60oC. Trebuie prevăzută o alarmă corespunzătoare pentru temperatură ridicată.

   8. 15.7.8 O instalaţie de stropire cu apă, aprobată de Administraţie, va fi montată pentru a deservi toate spaţiile goale care înconjoară tancurile de marfă. Instalaţia trebuie să funcţioneze în mod automat în cazul scăpărilor de fosfor.

   9. 15.7.9 Spaţiile goale menţionate la paragraful 15.7.8 trebuie echipate cu mijloace eficiente de ventilaţie mecanică, care să aibă posibilitatea de a fi izolate rapid în caz de urgenţă.

   10. 15.7.10 Operaţiile de încărcare şi descărcare ale fosforului trebuie comandate prin intermediul unui sistem centralizat de pe navă, care va grupa nu numai alarmele pentru nivelul maxim, dar suplimentar, va asigura imposibilitatea deversării din cauza umplerii complete a tancului şi în caz de urgenţă va asigura oprirea rapidă a acestor operaţii, fie de pe navă fie de pe uscat.

   11. 15.7.11 In timpul transferului mărfii, un furtun pentru apă situat pe punte, trebuie cuplat la o priză de apă şi trebuie menţinut aşa în tot timpul operaţiei de transfer, astfel încât orice scurgere de fosfor să fie imediat spălată cu apă.

   12. 15.7.12 Racordurile de cuplare pentru încărcare şi descărcare dintre navă şi uscat vor fi de un tip aprobat de către Administraţie.

8. 15.8 Oxid de propilenă şi amestecuri de oxid de etilenă/oxid de propilenă cu conţinut de oxid de etilenă nu mai mult de 30% din greutate

   1. 15.8.1 Produsele transportate în conformitate cu prevederile acestei secţiuni nu trebuie să conţină acetilenă liberă.

   2. 15.8.2 Dacă tancurile de marfă nu au fost curăţate corespunzător, nu vor fi utilizate pentru transportul acestor produse în cazul în care una din cele trei mărfuri transportate anterior a fost un produs cunoscut ca şi catalizator al polimerizării, cum ar fi:

      1. .1 acizi minerali (de ex. acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic);

      2. .2 acizi şi anhidride carboxilice (de ex. acid acetic, formaldehidă);

      3. .3 acizi carboxilici halogenaţi (de ex. acidul cloracetic);

      4. .4 acizi sulfonici (de ex. acid benzensulfonic);

      5. .5 soluţii caustice (ex. hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu);

      6. .6 amoniacul şi soluţii amoniacale;

      7. .7 amine şi soluţii de amine;

      8. .8 substanţe oxidante.

   3. 15.8.3 Înainte de încărcare tancurile trebuie efectiv şi complet curăţate în scopul eliminării tuturor urmelor din marfa anterioară rămasă în tancuri şi tubulaturile lor, cu excepţia cazului în care ultima marfă transportată a fost oxidul de propilenă sau amestecul oxid de etilenă/oxid de propilenă. Trebuie luate măsuri speciale în cazul amoniacului dacă acesta este transportat în tancuri din oţel, cu excepţia tancului din oţel inoxidabil.

   4. 15.8.4 În toate cazurile, eficacitatea procedeelor de curăţare a tancurilor şi tubulaturilor aferente trebuie controlată cu ajutorul unei încercări sau inspecţii corespunzătoare pentru a verifica că nu a mai rămas nici o urmă de materie acidă sau alcalină care ar putea crea pericol în prezenţa acestor produse.

   5. 15.8.5 Tancurile trebuie deschise şi inspectate înainte de fiecare încărcare iniţială cu aceste produse, în scopul verificării absenţei contaminării depunerilor masive de rugină şi a lipsei defectelor de structură vizibile. Dacă tancurile de marfă sunt destinate transportului permanent al acestor produse, inspecţiile trebuie efectuate la intervale nu mai mari de doi ani.

   6. 15.8.6 Tancurile destinate transportului acestor produse trebuie construite din oţel sau oţel inoxidabil.

   7. 15.8.7 Tancurile care au fost încărcate cu aceste produse pot fi utilizate pentru transportul altor mărfuri după o curăţare minuţioasă a tancurilor şi instalaţiilor de tubulaturi aferente, prin spălare sau purjare.

   8. 15.8.8 Toate valvulele, flanşele, accesoriile şi echipamentul auxiliar trebuie să fie de tip corespunzător pentru a fi folosite cu produsele şi trebuie construite din oţel sau oţel inoxidabil în conformitate cu normele recunoscute. Supapele sau suprafaţa supapelor, scaunelor şi altor părţi ale valvulelor care sunt supuse uzurii vor fi din oţel inoxidabil cu un conţinut de crom de cel puţin 11%.

   9. 15.8.9 Garniturile de etanşare trebuie executate din materiale care nu reacţionează cu produsul, nu se dizolvă în acesta sau nu produce coborârea punctului de autoaprindere a acestui produs şi trebuie să fie rezistente la foc şi cu o comportare mecanică corespunzătoare. Suprafaţa de contact cu marfa trebuie să fie din politetrafluoretilenă (PTFE), sau din alte materiale care să asigure un grad de siguranţă similar în ceea ce priveşte caracterul inert. Pot fi acceptate etanşările construite din spirale de oţel inoxidabil cu umplutură din PTFE sau dintr-un polimer fluorat similar.

   10. 15.8.10 Izolaţia şi presgarniturile, când sunt utilizate, trebuie constituite dintr-un material care nu reacţionează cu produsele, nu se dizolvă în acestea sau nu produce coborârea punctului de autoaprindere a acestor produse.

   11. 15.8.11 În general, materialele de mai jos s-au dovedit a fi necorespunzătoare pentru garnituri de etanşare, presgarnituri şi utilizări similare folosite în sistemele de stocare a acestor produse şi necesar a fi încercate înaintea aprobării de către Administraţie:

       1. .1 neoprenul sau cauciucul natural, dacă intră în contact cu aceste produse;

       2. .2 azbestul sau lianţii utilizaţi cu azbest;

       3. .3 materialele care conţin oxizi de magneziu, ca de exemplu, vata minerală.

   12. 15.8.12 Utilizarea îmbinărilor filetate este interzisă pe tubulatura pentru marfă lichidă sau gazoasă.

   13. 15.8.13 Tubulatura de încărcare şi descărcare a mărfii se va extinde până la o distanţă de cel puţin 100 mm de la fundul tancului sau al oricărui puţ de drenare.

       1. 15.8.14.1 Instalaţia de stocare a unui tanc care conţine aceste produse trebuie prevăzută cu o valvulă pe tubulatura de retur a vaporilor.

       2. 15.8.14.2 Aceste produse trebuie încărcate şi descărcate în aşa fel încât să se împiedice orice scurgere din atmosfera tancurilor în mediul exterior. Dacă în timpul încărcării tancului se utilizează returul de vapori către uscat, instalaţia de retur a vaporilor racordată la sistemul de stocare a produselor va fi independentă de celelalte sisteme de stocare.

       3. 15.8.14.3 În timpul operaţiunilor de descărcare, presiunea efectivă în interiorul tancului de marfă trebuie menţinută la un nivel mai mare de 0,007 MPa.

       1. 15.8.15 Marfa poate fi descărcată numai cu pompe cu acţionare de la distanţă, pompe submersibile cu acţionare hidraulică sau prin deplasare cu ajutorul gazului inert. Fiecare pompă de marfă trebuie să fie dispusă astfel încât să nu producă o încălzire semnificativă a produsului dacă tubulatura de refulare a pompei este închisă sau obturată într-un alt fel.

       2. 15.8.16 Tancurile care transportă aceste produse trebuie aerisite independent faţă de tancurile care transportă alte produse. Trebuie prevăzute dispozitive care să permită prelevarea probelor din conţinutul tancului, fără ca deschiderea tancului să permită intrarea în contact cu atmosfera exterioară.

       3. 15.8.17 Furtunurile de marfă utilizate pentru transferul acestor produse trebuie marcate cu menţiunea “SE UTILIZEAZĂ NUMAI PENTRU TRANSFERUL OXIDULUI DE ALCHIL”.

       4. 15.8.18 Tancurile de marfă, spaţiile goale şi alte spaţii închise adiacente unui tanc de marfă gravitaţional structural ce transportă oxidul de propilenă trebuie să conţină o marfă compatibilă (acele mărfuri menţionate la paragraful 15.8.2 sunt exemple de substanţe considerate ca incompatibile) sau vor fi inertizate prin injectarea unui gaz inert corespunzător. Orice spaţiu de magazie în care este amplasat un tanc de marfă independent trebuie inertizat. Aceste spaţii inertizate şi tancurile trebuie supravegheate din punct de vedere al conţinutului de produse şi de oxigen. Conţinutul în oxigen al acestor spaţii va fi menţinut sub 2%. În acest sens se poate utiliza o aparatură portabilă pentru prelevat probe.

       5. 15.8.19 În nici un caz nu se va permite pătrunderea aerului în pompa de marfă sau tubulatura instalaţiei de marfă dacă aceste produse se află în interiorul instalaţiei.

       6. 15.8.20 Înainte de a decupla conductele de la mal, presiunea în conductele cu lichid şi vapori trebuie micşorată cu ajutorul valvulelor corespunzătoare, instalate pe distribuitorul de încărcare. Lichidele şi vaporii din aceste conducte nu trebuie evacuate în atmosferă.

       7. 15.8.21 Oxidul de propilenă poate fi transportat în tancuri de presiune sau în tancuri gravitaţionale independente sau integrale. Amestecurile de oxid de etilenă/oxid de propilenă trebuie transportate în tancuri gravitaţionale independente sau tancuri de presiune. Tancurile trebuie proiectate pentru presiunea maximă care poate apare în timpul încărcării, transportului şi descărcării mărfii.

       1. 15.8.22.1 Tancurile de marfă pentru transportul oxidului de propilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 0,06 MPa şi tancurile pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă cu o presiune efectivă de calcul mai mică de 0,12 MPa trebuie prevăzute cu o instalaţie de răcire pentru a menţine marfa sub temperatura de referinţă.

       2. 15.8.22.2 Aplicarea cerinţei referitoare la o instalaţie frigorifică pentru tancurile a căror presiune efectivă de calcul este mai mică de 0,06 MPa poate fi suspendată de către Administraţie pentru navele exploatate pe zone limitate sau care efectuează voiaje de scurtă durată cu luarea în consideraţie a oricărei izolări termice a tancurilor. Zona şi perioadele din an pentru care se permit astfel de transporturi trebuie indicate în condiţiile de transport din Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase.

       1. 15.8.23.1 Orice instalaţie de răcire trebuie să menţină temperatura lichidului sub temperatura lui de fierbere la presiunea de stocare. Trebuie prevăzute cel puţin două echipamente complete de răcire cu reglare autonomă în funcţie de variaţiile temperaturii în interiorul tancurilor. Fiecare echipament de răcire trebuie complet dotat cu accesoriile necesare funcţionarii lui în bune condiţii. Comanda instalaţiei trebuie de asemenea să poată fi acţionată manual. Trebuie prevăzută o alarmă pentru a semnaliza funcţionarea necorespunzătoare a aparaturii de control a temperaturii. Fiecare instalaţie de răcire va avea o capacitate suficientă pentru a menţine temperatura mărfii lichide sub temperatura de referinţă din instalaţie.

       2. 15.8.23.2 Ca alternativă de dotare, pot fi prevăzute trei echipamente de răcire, din care oricare două dintre ele trebuie să poată menţine temperatura lichidului sub temperatura de referinţă.

       3. 15.8.23.3 Agenţii frigorifici care sunt separaţi de produse printr-un singur perete trebuie să fie de tipul celor care nu reacţionează cu produsele respective.

       4. 15.8.23.4 Nu se vor utiliza instalaţii de răcire care funcţionează cu compresia directă a produselor.

       15.8.24 Reglările presiunii supapelor de siguranţă nu trebuie să fie mai mici de 0,02 MPa, iar pentru tancurile de presiune nu mai mari de 0,7 MPa pentru transportul oxidului de propilenă şi nu mai mare de 0,53 MPa pentru transportul amestecurilor de oxid de propilenă/oxid de etilenă.

       1. 15.8.25.1 Tubulatura instalaţiei pentru tancurile care vor fi încărcate cu aceste produse trebuie să fie separată (aşa cum se defineşte în paragraful 3.1.4) de tubulatura instalaţiei celorlalte tancuri, inclusiv de tancurile goale. Dacă tubulatura instalaţiei care deserveşte tancurile ce vor fi încărcate nu este independentă (aşa cum se defineşte în paragraful 1.3.18) cerinţa de separare a tubulaturii se va îndeplini prin demontarea unui tronson scurt de tubulatură, valvule sau alte tronsoane de tubulaturi şi prin instalarea în locul lor a unor flanşe oarbe. Această cerinţă de separare se va aplica tuturor tubulaturilor de marfă lichidă sau gazoasă şi tuturor circuitelor de aerisire a lichidului şi vaporilor şi oricăror alte ramificaţii posibile, cum ar fi tubulatura comună de alimentare cu gaz inert.

       2. 15.8.25.2 Aceste produse pot fi transportate în conformitate cu planurile de manipulare a mărfii care au fost aprobate de către Administraţie. Fiecare schemă anticipată pentru încărcare va face obiectul unui plan distinct de manipulare a mărfii. Planurile de manipulare a mărfii trebuie să indice ansamblul instalaţiei tubulaturii de marfă şi locurile unde se vor amplasa flanşele oarbe necesare pentru a îndeplini cerinţele de mai sus, referitoare la separarea tubulaturii. O copie al fiecărui plan de manipulare a mărfii aprobat trebuie păstrată la bordul navei. Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase trebuie să conţină o menţiune asupra planurilor aprobate pentru manipularea mărfii.

       3. 15.8.25.3 Înainte de a începe încărcarea acestor produse şi de fiecare dată când se revine la o asemenea exploatare, se va obţine de la o persoană responsabilă acceptată de către Administraţia portului, un certificat care să ateste că separarea cerută pentru tubulatură a fost efectuată şi se va păstra la bordul navei. Fiecare îmbinare dintre o flanşă oarbă si o flanşă de la tubulatura instalaţiei trebuie prevăzută cu un fir metalic şi un sigiliu pus de către o persoană responsabilă, astfel încât să fie imposibilă demontarea flanşei oarbe din neatenţie.

       1. 15.8.26.1 Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referinţă.

       2. 15.8.26.2 Volumul maxim de marfă cu care se poate umple un tanc se va determina cu formula:

          V 0,98V ρ R

          

          ρ

          L

          L

          unde:

          VL = volumul maxim la care tancul poate fi încărcat V = volumul tancului

          R= densitatea relativă a mărfii la temperatura de referinţă

          L= densitatea relativă a mărfii la temperatura şi presiunea de încărcare.

       3. 15.8.26.3 Limitele maxime admisibile de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizate, pe o listă aprobată de Administraţie, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă şi pentru temperatura de referinţă maximă. Comandantul va păstra permanent, la bordul navei, o copie a acestei liste.

       1. 15.8.27 Marfa trebuie să fie transportată sub un strat protector de azot gazos. Trebuie instalat un sistem automat pentru completarea cantităţii de azot pentru a evita scăderea presiunii efective în tanc sub 0,007 MPa în cazul scăderii temperaturii produsului datorită condiţiilor mediului ambiant sau a funcţionării defectuoase a instalaţiei frigorifice. La bordul navei trebuie să fie disponibilă o cantitate suficientă de azot pentru a compensa necesităţile dispozitivului automat de control a presiuni. Trebuie utilizat azotul comercial (99,9% din volum) pentru realizarea stratului protector. O baterie de butelii de azot legate la tancurile de marfă prin intermediul unui reductor de presiune poate fi considerată că respectă sensul expresiei “automat” în contextul acestui paragraf.

       2. 15.8.28 Înainte şi după încărcare atmosfera spaţiului de vapori a tancului de marfă trebuie analizată pentru a se asigura dacă conţinutul de oxigen este de 2% din volum sau mai puţin.

       3. 15.8.29 Trebuie prevăzută o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu un debit suficient pentru a permite acoperirea eficientă a suprafeţei din jurul manifoldului de încărcare, tubulaturile expuse de pe punte care servesc la manipularea produsului şi domurile tancurilor. Dispunerea tubulaturii şi ajutajelor trebuie să permită o pulverizare uniformă pe toată suprafaţa protejată, la un debit de 10 l/m2/minut. Instalaţia trebuie să poată fi comandată manual şi să fie amplasată astfel încât, atât punerea în funcţiune de la distanţă a pompelor de alimentare a instalaţiei de pulverizare a apei cât şi acţionarea de la distanţă a oricăror valvule normal închise ale instalaţie să poată fi realizată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul zonei de marfă, adiacent încăperilor de locuit, şi uşor accesibil şi operabil în caz de incendiu în zonele protejate. Instalaţia de pulverizare a apei trebuie să poată fi comandată în ambele moduri, local şi cu acţionare manuală de la distantă, şi amplasarea trebuie să asigure că orice scurgere de marfă este imediat îndepărtată prin spălare cu apă. Suplimentar, trebuie prevăzut un furtun cu apă sub presiune la ajutaj şi dacă temperaturile mediului ambiant permit acest lucru, trebuie racordat, gata de a fi utilizat imediat în perioada operaţiilor de încărcare şi descărcare.

       4. 15.8.30 Trebuie prevăzută o acţionare de la distanţă printr-o valvulă cu închidere pe fiecare cuplare cu furtunul de marfă, utilizată pe perioada transferului mărfii.

9. 15.9 Clorat de sodiu în soluţie (concentraţie 50% din masă sau mai puţin)

   1. 15.9.1 Tancurile şi echipamentul aferent care au conţinut acest produs pot fi utilizate pentru alte mărfuri după ce au fost curăţate complet prin spălare sau purjare.

   2. 15.9.2 În caz de scăpări ale acestui produs, întreaga cantitate de lichid deversată trebuie imediat îndepărtată prin spălare cu apă. În scopul reducerii oricărui pericol de incendiu nu se va permite uscarea lichidului prin evaporare.

10. 15.10 Sulf (topit)

    1. 15.10.1 Aerisirea tancurilor de marfă trebuie astfel concepută încât să menţină concentraţia de hidrogen sulfurat la un nivel mai mic decât jumătate din limita inferioară de explozie a acestui produs în tot spaţiul de vapori al tancului şi în toate condiţiile de transport (şi anume, la un nivel mai mic de 1,85% din volum).

    2. 15.10.2 Când sunt folosite instalaţiile de ventilaţie mecanică în scopul menţinerii unui nivel redus al concentraţiei de gaze în tancurile de marfă, trebuie prevăzut un sistem de alarmă care va semnaliza avariile instalaţiilor.

    3. 15.10.3 Instalaţiile de ventilaţie trebuie proiectate şi instalate astfel încât să se evite depunerea sulfului în interiorul instalaţiei.

    4. 15.10.4 Deschiderile spaţiilor goale adiacente cu tancurile de marfă trebuie proiectate şi montate astfel încât să nu permită intrarea apei, a sulfului sau a vaporilor de marfă.

    5. 15.10.5 Trebuie să se prevadă conexiuni pentru a permite preluarea eşantioanelor şi analiza vaporilor care se găsesc în spaţiile goale.

    6. 15.10.6 Trebuie să se prevadă controlul temperaturii mărfii pentru a se asigura că temperatura sulfului nu depăşeşte 155oC.

    7. 15.10.7 Sulful (topit) are un punct de aprindere la o temperatură de peste 60oC; totuşi, echipamentul electric trebuie să fie certificat din punct de vedere al siguranţei la emanările de gaze.

11. 15.11 Acizi

    1. 15.11.1 Bordajul navei nu trebuie să se constituie în vreun perete al tancurilor care conţin acizi minerali.

    2. 15.11.2 Administraţia va examina propunerile care vizează placarea tancurilor din oţel şi a instalaţiilor de tubulaturi aferente cu materiale rezistente la coroziune. Elasticitatea stratului de protecţie nu va fi mai mică decât aceea a tablelor pe care este aplicat.

    3. 15.11.3 Grosimea tablelor trebuie calculată în funcţie de puterea de coroziune a mărfii, în afară de cazul în care la construcţia tancurilor se utilizează table din materiale rezistente la coroziune sau placate în mod corespunzător.

    4. 15.11.4 Flanşele aferente de la cuplările manifoldului de încărcare şi descărcare trebuie prevăzute cu ecrane, care pot fi portabile, pentru a îndepărta pericolul pulverizării mărfii; şi, suplimentar, trebuie prevăzute de asemenea, tăvi de colectare pentru a preveni scurgerea pe punte.

    5. 15.11.5 Datorită pericolului pe care îl constituie degajările de hidrogen în cursul transportului acestor produse, echipamentul electric trebuie să îndeplinească cerinţele de la 10.1.4. Echipamentul electric certificat din punct de vedere al siguranţei trebuie să corespundă utilizării într-o atmosferă conţinând amestecuri de aer şi hidrogen. În aceste spaţii nu se permite utilizarea altor surse de aprindere.

    6. 15.11.6 Substanţele, care fac obiectul cerinţelor acestei secţiuni, trebuie separate de tancurile de combustibil lichid, suplimentar faţă de cerinţele de separare de la 3.1.1.

    7. 15.11.7 Trebuie prevăzute aparate corespunzătoare pentru detectarea scurgerilor de marfă în spaţiile învecinate.

    8. 15.11.8 Dispozitivele de pompare a apei de santină şi de drenare din compartimentul pompelor de marfă trebuie construite din materiale rezistente la coroziune.

12. 15.12 Produse toxice

    1. 15.12.1 Orificiile de evacuare a instalaţiilor de aerisire a tancurilor trebuie amplasate:

       1. .1 la o înălţime egală cu B/3 sau 6 m, care dintre ele este mai mare, deasupra punţii expuse, sau în cazul tancurilor amplasate pe punte, deasupra pasarelei de acces;

       2. .2 la cel puţin 6 m deasupra pasarelei de legătură prova şi pupa, dacă este amplasată în zonă la 6 m distanţă faţă de pasarelă ;

       3. .3 la 15 m de orice deschidere sau priză de aer pentru orice încăperi de locuit şi serviciu; şi

       4. .4 înălţimea aerisirii poate fi redusă la 3 m deasupra punţii sau pasarelei prova şi pupa, după caz, cu condiţia ca să se prevadă supape de evacuare de mare viteză, de un tip aprobat, care dirijează amestecul de vapori şi aer, în sus într-un jet liber şi la o viteză de ieşire de cel puţin 30 m/s.

    2. 15.12.2 Instalaţiile de aerisire a tancurilor trebuie prevăzute cu o conexiune pentru cuplarea unei tubulaturi de retur a vaporilor la instalaţiile de la uscat.

    3. 15.12.3 Produsele trebuie:

       1. .1 să nu fie stocate în tancuri adiacente tancurilor de combustibil;

       2. .2 să aibă instalaţii de tubulaturi separate; şi

       3. .3 să aibă instalaţii de aerisire separate fată de tancurile care nu conţin produse toxice.

    4. 15.12.4 Supapa de siguranţă a tancului de marfă trebuie reglată la o presiune efectivă de cel puţin 0,02 MPa.

13. 15.13 Mărfuri protejate prin aditivi

    1. 15.13.1 Anumite mărfuri care au o referinţă în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17, din cauza naturii compoziţiei lor chimice tind, în anumite condiţii de temperatură, de expunere la aer sau în contact cu catalizatorul, să sufere polimerizări, descompuneri, oxidări sau alte fenomene chimice. Pentru a atenua această tendinţă fie se introduce în marfa lichidă inhibitori chimici în cantitate mică, fie se controlează atmosfera tancului de marfă.

    2. 15.13.2 Navele care transportă aceste mărfuri trebuie proiectate astfel încât să se elimine din tancurile de marfă şi din instalaţiile de manipulare a mărfii orice material de construcţie sau impuritate care ar putea acţiona ca şi catalizator sau care ar distruge inhibitorul.

    3. 15.13.3 Trebuie acordată o atenţie deosebită asigurării că aceste mărfuri sunt suficient protejate pentru a preveni transformarea chimică periculoasă în timpul transportului. Navele care transportă astfel de mărfuri trebuie prevăzute cu un certificat de protecţie furnizat de către producătorul mărfii. Acest certificat trebuie păstrat în timpul transportului la bordul navei şi va specifica:

       1. .1 numele şi cantitatea aditivului prezent;

       2. .2 dacă aditivul este dependent de oxigenul atmosferic;

       3. .3 data la care aditivul a fost înglobat în produs şi durata eficacităţii lui;

       4. .4 orice limite de temperatură care ar influenţa durata de eficacitate a aditivilor;

       5. .5 măsurile care se vor lua în cazul în care durata voiajului a depăşit durata de eficacitate a aditivilor.

    4. 15.13.4 Navele care utilizează metoda de eliminare a aerului ca metodă de prevenire a reacţiilor de oxidare a mărfii trebuie să corespundă prevederilor de la 9.1.3.

    5. 15.13.5 Un produs care conţine un aditiv dependent de oxigen trebuie să fie transportat fără condiţia de inertizare (în tancuri a căror mărime nu depăşeşte 3000m3). Aceste mărfuri nu trebuie transportate în tancuri care necesită inertizarea conform cerinţelor capitolului II-2 din Convenţia SOLAS*).

    6. 15.13.6 Instalaţiile de aerisire trebuie proiectate astfel încât să nu fie obturate de formarea polimerilor. Echipamentul de aerisire trebuie să fie de un tip care să permită verificarea periodică pentru o funcţionare adecvată.

    7. 15.13.7 Cristalizarea sau solidificarea mărfurilor care sunt transportate în mod normal în stare topită poate provoca epuizarea inhibitorului în anumite părţi din volumul tancului. O nouă fuziune ulterioară poate de asemenea să lase pungi de lichid neinhibate, ceea ce comportă riscul unei polimerizări periculoase. Pentru a preveni aceasta trebuie luate măsuri pentru ca mărfurile să nu poată în nici un moment să cristalizeze sau să se solidifice, în totalitate sau parţial, într-un punct oarecare a tancului. Cerinţele privind montajele de încălzire trebuie să fie astfel încât în nici o parte a tancului, marfa să nu fie supraîncălzită până la punctul care să permită amorsarea unei polimerizări periculoase. Dacă temperatura din serpentinele de încălzire cu aburi riscă să provoace o supraîncălzire, trebuie prevăzută o instalaţie de încălzire indirectă, de joasă temperatură.

14. 15.14 Mărfuri a căror presiune absolută de vapori este mai mare de 0,1013 MPa la 37,8oC

    1. 15.14.1 Pentru o marfă care în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17 conţine o referire la această secţiune, trebuie prevăzută o instalaţie mecanică frigorifică, cu excepţia cazului în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat pentru a rezista la presiunea de vapori a mărfii la temperatura de 45oC. În cazul în care sistemul de stocare a mărfii a fost proiectat să reziste la presiunea de vapori a mărfii la temperatura de 45oC şi nu a fost prevăzută nici o instalaţie frigorifică, o notă indicând presiunea de reglare cerută pentru supapele de siguranţă a tancurilor va fi menţionată în condiţiile de transport ale Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac.

    2. 15.14.2 Instalaţia mecanică frigorifică va menţine marfa la o temperatură mai mică decât temperatura de fierbere, la presiunea de calcul a tancului de marfă.

    3. 15.14.3 Dacă navele sunt exploatate în zone limitate şi în timpul unor perioade limitate din an sau când efectuează călătorii de durată limitată, Administraţia competentă poate decide renunţarea la obligaţia ca aceste nave să fie prevăzute cu o instalaţie frigorifică. O astfel de decizie va figura în condiţiile de transport ale Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac, însoţit de limitele geografice şi sezoniere sau limitele duratei voiajului.

    4. 15.14.4 Trebuie prevăzute conexiuni pentru returnarea la uscat a gazelor eliberate în timpul încărcării.

    5. 15.14.5 Fiecare tanc trebuie prevăzut cu un manometru care să indice presiunea în spaţiul ocupat de vapori deasupra mărfii.

    6. 15.14.6 Dacă marfa este răcită, trebuie amplasate termometre în punctul cel mai înalt al tancului şi la fundul tancului.

       1. 15.14.7.1 Nici un tanc de marfă nu trebuie umplut cu lichid peste limita de 98% din volumul său la temperatura de referinţă (R).

       2. 15.14.7.2 Volumul maxim (VL) al mărfii ce poate fi încărcată într-un tanc se va determina cu formula:

          V 0 ,98 * V * R

          

          L * L

          *)A se vedea Circulara MSC.879 şi Circulara MSC.879/Corr.1 pentru dispoziţii echivalente aplicabile la transportul monomerului de stiren.

          

          V 0,98V ρ R

          L ρ

          L

          unde:

          V = volumul tancului

          R= densitatea relativă a mărfii la temperatura de referinţă (R)

          L= densitatea relativă a mărfii la temperatura de încărcare

       3. 15.14.7.3 Limita maximă admisibilă de umplere a fiecărui tanc de marfă trebuie precizată pe o listă aprobată de Administraţia, pentru fiecare temperatură de încărcare aplicabilă şi pentru temperatura de referinţă maximă. Comandantul va păstra în permanenţă, la bordul navei, un exemplar al acestei liste.

15. 15.15 Mărfuri cu temperaturi joase de autoaprindere şi cu domenii largi de inflamabilitate (Anulat)

16. 15.16 Contaminarea mărfii

    1. 15.16.1 Anulat

    2. 15.16.2 Dacă în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17 se fac trimiteri la această secţiune, se va evita ca apa să contamineze marfa. Suplimentar, trebuie aplicate următoarele prevederi:

       1. .1 Orificiile de intrare a aerului de la supapele de siguranţă presiune/depresiune în tancurile de marfă trebuie situate la cel puţin 2 m deasupra punţii expuse.

       2. .2 Apa sau aburul nu trebuie utilizate ca agenţi de transfer al căldurii într-o instalaţie de control a temperaturii mărfii prevăzută la capitolul 7.

       3. .3 Marfa nu trebuie transportată în tancuri de marfă adiacente tancurilor permanente de balast sau de apă, cu excepţia cazului în care aceste tancuri sunt golite şi uscate.

       4. .4 Marfa nu trebuie transportată în tancuri de marfă adiacente tancurilor de reziduuri sau tancurilor de marfă care conţin balast sau reziduuri sau alte mărfuri care conţin apă care poate declanşa reacţii periculoase. Pompele, tubulaturile sau conductele de aerisire care deservesc aceste tancuri trebuie separate de echipamentul de aceeaşi natură care deserveşte tancurile care conţin această marfă. Tubulaturile tancurilor de reziduuri sau tubulaturile de balast nu vor traversa tancuri care conţin această marfă în afara de cazul când tubulaturile sunt închise într-un tunel.

17. 15.17 Cerinţe privind ventilaţia sporită

    Pentru anumite produse, instalaţia de ventilaţie, aşa cum este indicată în paragraful 12.1.3, trebuie să asigure o capacitate minimă de cel puţin 45 de schimburi de aer pe oră, luând în considerare volumul brut al compartimentului. Canalele de evacuare ale instalaţiei de ventilaţie trebuie să descarce la cel puţin 10 m de deschiderile care dau în încăperile de locuit, de serviciu şi alte încăperi de aceeaşi natură şi prizele de aspiraţie aer, şi la cel puţin 4m deasupra punţii tancurilor.

18. 15.18 Cerinţe speciale pentru compartimentul pompelor de marfă

    Pentru anumite produse, compartimentul pompelor de marfă trebuie situat la nivelul punţii, sau pompele de marfă trebuie amplasate direct în tancurile de marfă. Administraţia trebuie să acorde o atenţie specială considerentelor de amplasare a compartimentului pompelor de marfă situate sub punte.

19. 15.19 Controlul preaplinului

    1. 15.19.1 Prevederile acestei secţiuni se aplică când în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17 se indică acest lucru şi sunt suplimentare faţă de cerinţele pentru dispozitivul de măsurare a volumului în tancuri.

    2. 15.19.2 În caz de avarie a alimentării cu energie a oricărui sistem esenţial pentru siguranţa încărcării se va declanşa o alarmă de avertizare pentru operatorii care răspund de această operaţie.

    3. 15.19.3 Operaţiunile de încărcare trebuie întrerupte imediat dacă oricare din sistemele esenţiale pentru siguranţa încărcării încetează să funcţioneze.

    4. 15.19.4 Trebuie verificată starea de funcţionare a alarmelor de nivel înainte de începerea încărcării.

    5. 15.19.5 Alarma de nivel ridicat cerut la 15.19.6 trebuie să fie independentă de sistemul de control al preaplinului cerut la 15.19.7 şi independentă de dispozitivele cerute la 13.1.

    6. 15.19.6 Tancurile de marfă trebuie dotate cu o alarmă luminoasă şi acustică de nivel ridicat care îndeplineşte cerinţele de la 15.19.1 până la 15.19.5 şi care se va declanşa când nivelul lichidului în tancul de marfă este pe punctul de a atinge nivelul maxim normal.

    7. 15.19.7 O instalaţie de control a preaplinului tancului de marfă prevăzută în conformitate cu această secţiune, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

       1. .1 să se declanşeze, atunci când metodele normale de încărcare a tancurilor nu împiedică lichidul conţinut în tancuri să se ridice deasupra nivelului maxim normal;

       2. .2 să dea o alarmă luminoasă şi acustică la preaplinul tancului pentru operatorul de la bordul navei; şi

       3. .3 să transmită un semnal convenit pentru ca, într-o ordine determinată, să se oprească pompele sau să se închidă valvulele instalaţiei de încărcare de la uscat sau să se efectueze ambele operaţiuni şi să închidă valvulele de pe navă. Acest semnal ca şi oprirea pompelor sau închiderea valvulelor poate depinde de intervenţia operatorului. Utilizarea la bordul navei a valvulelor cu închidere automată nu trebuie permisă decât în cazul în care Administraţia şi Autoritatea statului portuar în cauză au aprobat această utilizare în mod special.

    8. 15.19.8 Debitul de încărcare(LR) al tancului de marfă nu va depăşi:

       

       LR 3600 *U

       t

       (m3h)

       

       unde:

       U = volumul de ulaj (m3) la care se declanşează semnalizarea de nivel;

       t = timpul(s) scurs între declanşarea semnalului şi oprirea completă a fluxului de marfă în tanc, calculat ca sumă a timpilor necesari pentru fiecare măsură luată într-o ordine secvenţială cum ar fi răspunsul operatorului la semnale, oprirea pompelor şi închiderea valvulelor;

       şi de asemenea trebuie să se ţină cont de presiunea de calcul a tubulaturii.

20. 15.20 Alchil (C7-C9) nitraţi (toţi izomerii)

    1. 15.20.1 Temperatura pe perioada transportului mărfii trebuie să fie menţinută sub 100oC pentru a preveni apariţia unei reacţii de descompunere exotermică cu autoîntreţinere.

       1. 15.5.20.2 Marfa nu poate fi transportată în recipiente independente sub presiune, permanent fixate pe puntea navei, dacă nu sunt îndeplinite următoarele condiţii:

          1. .1 tancurile au o izolaţie corespunzătoare la foc; şi

          2. .2 nava are o instalaţie de udare cu apă pentru tancuri în aşa fel încât temperatura mărfii este menţinută sub 100oC şi creşterea temperaturii în tancuri nu trebuie să depăşească 1,5oC/oră în cazul unui incendiu a cărui căldură produce o temperatură de 650oC.

21. 15.21 Senzori de temperatură

Senzorii de temperatură trebuie utilizaţi pentru supravegherea temperaturii pompei de marfă în scopul detectării unei supraîncălziri datorată defectării pompei.

Capitolul 16 Cerinţe privind exploatarea

1. 16.1 Cantitatea maximă admisibilă a fiecărui tanc de marfă

   1. 16.1.1 În cazul mărfurilor care se transportă la bordul navelor de tip 1, cantitatea de marfă transportată într-un tanc oarecare nu va depăşi 1250 m3.

   2. 16.1.2 În cazul mărfurilor care se transportă la bordul navelor de tip 2, cantitatea de marfă transportată într-un tanc oarecare nu va depăşi 3000 m3.

   3. 16.1.3 Tancurile în care se transportă lichide la temperatura mediului ambiant trebuie încărcate astfel încât să se evite posibilitatea umplerii lor complete, în timpul voiajului, ca urmare a temperaturii mai ridicate pe care o poate atinge marfa.

2. 16.2 Informaţii asupra mărfii

   1. 16.2.1 La bordul navelor cărora li se aplică acest Cod va exista o copie a acestui Cod sau regulile naţionale care conţin prevederile acestui Cod.

   2. 16.2.2 Orice marfă oferită pentru transportul în vrac trebuie indicată în documentele de transport maritim prin numele ei tehnic, sub care este indicată în capitolul 17 sau 18 din Cod sau din ultima versiune a Circularei MEPC.2 sau sub care aceasta a fost anterior evaluată. Dacă marfa este un amestec, se va efectua o analiză chimică care să indice elementele ei constitutive periculoase cu contribuţie principală la pericolele pe care le prezintă marfa sau o analiză completă, dacă aceasta este posibilă. Această analiză trebuie certificată de către producător sau de către un expert independent autorizat de către Administraţie.

   3. 16.2.3 O documentaţie cu informaţii trebuie să se afle la bordul navei şi să fie puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi, conţinând toate datele necesare pentru siguranţa transportului mărfii. Această documentaţie va cuprinde un plan de încărcare ce va fi păstrat într-un loc accesibil, indicând toate mărfurile de la bord inclusiv fiecare produs chimic periculos transportat:

      1. .1 o descriere completă a proprietăţilor fizice şi chimice ale produsului, inclusiv reactivitatea, necesare pentru siguranţa stocării mărfii;

      2. .2 măsuri care se vor lua în caz de deversări sau scurgeri;

      3. .3 măsuri care se vor lua în caz de contact accidental al personalului de la bord;

      4. .4 procedee şi agenţii utilizaţi pentru combaterea incendiului;

      5. .5 procedeele pentru transferul mărfii, curăţarea tancului, degazarea şi balastarea; şi

      6. .6 în cazul mărfurilor pentru care se cere a fi stabilizate sau inhibate, marfa va fi refuzată dacă nu se prezintă certificatul cerut de aceste paragrafe.

   4. 16.2.4 Dacă nu există informaţii suficiente pentru siguranţa transportului mărfii, marfa trebuie să fie refuzată.

   5. 16.2.5 Mărfurile care degajă vapori foarte toxici nedetectabili nu vor fi transportate, în afara de cazul când se adaugă în mărfuri aditivi perceptibili.

   6. 16.2.6 Dacă prezentul paragraf este menţionat în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17, vâscozitatea mărfii la 20oC trebuie să fie specificată în documentul de expediţie şi, dacă vâscozitatea mărfii depăşeşte 50 mPa.s la 20oC, atunci în documentul de transport trebuie specificată temperatura la care vâscozitatea mărfii este de 50 mPa.s.

   7. 16.2.7 Se elimină.

   8. 16.2.8 Se elimină.

   9. 16.2.9 Dacă prezentul paragraf este menţionat în coloana ,,o” din tabelul de la capitolul 17, atunci în documentul de expediţie trebuie indicat punctul de topire a mărfii.

3. 16.3 Pregătirea personalului

   1. 16.3.1 Toţi membrii echipajului trebuie pregătiţi în mod corespunzător pentru utilizarea echipamentului de protecţie şi vor avea instruirea de bază pentru măsurile pe care vor trebui să le ia, corespunzător funcţiei lor, în caz de urgenţă.

   2. 16.3.2 Personalul care ia parte la operarea mărfii trebuie pregătit în mod corespunzător cu procedeele de manipulare a mărfii.

   3. 16.3.3 Ofiţerii trebuie pregătiţi în legătură cu procedurile de urgenţă utilizate în caz de scurgeri, deversări sau incendiu care se extind asupra mărfii respective. Un număr suficient dintre ei trebuie să fie instruit şi pregătit în mod special ca să poată acorda primul ajutor în funcţie de mărfurile transportate, pe baza liniilor directoare elaborate de către Organizaţie*.

4. 16.4 Deschiderile şi accesul în tancurile de marfă

   1. 16.4.1 În cursul manipulării şi transportului mărfurilor care degajă vapori inflamabili şi/sau toxici sau atunci când în cursul operaţiunilor de balastare care urmează după încărcarea acestor mărfuri sau dacă se încarcă sau se descarcă marfă, capacele tancurilor de marfă trebuie menţinute tot timpul închise. În timpul transportului unor mărfuri periculoase, capacele tancurilor, deschiderile pentru ulaj şi observare vizuală, precum şi capacele de acces pentru spălarea tancului nu vor fi deschise decât în caz de necesitate.

   2. 16.4.2 Personalul nu va pătrunde în tancurile de marfă, în spaţiile goale adiacente tancurilor, în spaţiile de manipulare a mărfii sau în alte spaţii închise, în afara cazului în care:

      1. .1 compartimentul este complet degazat de vaporii toxici şi conţinutul în oxigen este suficient; sau

      2. .2 personalul este dotat cu aparate de respiraţie sau alte echipamente de protecţie necesare şi întreaga operaţie se efectuează sub supravegherea atentă a unui ofiţer responsabil.

   3. 16.4.3 Dacă pericolul existent este numai pericol de incendiu, personalul nu va pătrunde în aceste compartimente decât sub supravegherea atentă a unui ofiţer responsabil.

5. 16.5 Stocarea eşantioanelor de marfă

   1. 16.5.1 Eşantioanele care se păstrează la bord trebuie stocate într-un loc desemnat, situat în zona de marfă sau în mod excepţional, în alt loc aprobat de Administraţie.

   2. 16.5.2 Spaţiul de stocare al eşantioanelor va fi:

      1. .1 divizat în alveole pentru a evita deplasarea pe mare a sticlelor de stocare;

      2. .2 construit dintr-un material rezistent la acţiunea diferitelor lichide propuse spre a fi păstrate la bord; şi

      3. .3 prevăzut cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.

   3. 16.5.3 Eşantioanele care reacţionează periculos între ele nu trebuie stocate unul lângă altul.

   4. 16.5.4 Eşantioanele nu trebuie păstrate la bord mai mult timp decât este necesar.

      

      *Se face referire la Ghidul pentru acordarea primului ajutor medical utilizat în accidentele care implică mărfuri periculoase (MFAG), care prevede recomandări cu privire la tratamentul aplicat persoanelor rănite pe baza simptomelor prezentate, precum şi echipamentul şi substanţele antidot care pot fi utilizate în tratamentul persoanelor rănite şi prevederile relevante din codul STCW, părţile A şi B.

6. 16.6 Mărfuri care nu vor fi expuse la căldură excesivă

   1. 16.6.1 Dacă există posibilitatea producerii unei reacţii periculoase a unei mărfii, cum ar fi polimerizarea, descompunerea, instabilitatea termică sau emanarea gazelor, ca urmare a unei supraîncălziri locale a mărfii într-un tanc sau dintr-o tubulatură aferentă, această marfă va fi încărcată şi transportată corespunzător, separat de celelalte produse a căror temperatură este suficient de ridicată pentru a amorsa o reacţie a acestei mărfi (vezi aliniatul 7.1.5.4).

   2. 16.6.2 Serpentinele de încălzire situate în tancurile care conţin acest produs trebuie blocate sau asigurate prin mijloace echivalente.

   3. 16.6.3 Produsele sensibile la căldură nu trebuie transportate în tancurile de punte neizolate.

   4. 16.6.4 Pentru evitarea temperaturilor ridicate această marfă nu trebuie transportată în tancuri pe punte.

Capitolul 17 Rezumatul cerinţelor minime

Amestecurile de substanţe lichide nocive care prezintă numai riscuri de poluare şi care sunt clasificate provizoriu potrivit regulii 6.3 din Anexa II la Convenţia MARPOL, pot fi transportate în conformitate cu cerinţele Codului aplicabile celei mai apropiate poziţii de includere în acest capitol pentru Substanţe lichide nocive, dacă nu se specifică altfel.

NOTE EXPLICATIVE

Denumirea produsului

(coloana a)

Denumirea produsului trebuie să fie utilizată în documentul de transport pentru orice marfă care se transportă în vrac. Orice denumire suplimentară poate fi inclusă între paranteze, după denumirea produsului. În unele cazuri, denumirile produsului nu sunt identice cu denumirile care figurează în ediţiile anterioare ale Codului.

Număr ONU (coloana b) Categoria de poluare (coloana c)

Se elimină

Litera X, Y, Z semnifică o categorie de poluare stabilită pentru fiecare produs în conformitate cu Anexa II la Convenţia MARPOL

Riscuri

(coloana d)

,,S” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă pentru siguranţă;

,,P” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă din punct de vedere al poluării; şi

,,S/P” semnifică faptul că produsul figurează în Cod datorită pericolelor pe care îl prezintă atât din punct de vedere al siguranţei cât şi al poluării

Tipul navei

(coloana e)

Tipul tancului

(coloana f)

1 = navă de tip 1 (2.1.2.1)

2 = navă de tip 2 (2.1.2.2)

3 = navă de tip 3 (2.1.2.3)

1 = tanc independent (4.1.1)

2 = tanc structural (4.1.2) G = tanc gravitaţional (4.1.3) P = tanc de presiune (4.1.4)

Sisteme de aerisire a tancului (coloana g)

Control: aerisire în sistem controlat Deschis: aerisire în sistem deschis

Controlul atmosferei din tancuri

(coloana h)

Inert : intertizare (9.1.2.1)

Strat : protecţie prin strat de lichid sau gaz (9.1.2.2) Uscat: prin uscare (9.1.2.3)

Vent.: naturală sau mecanică (9.1.2.4)

Nu: nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod

Echipament electric

(coloana i)

clase de temperaturi (i’)

grupe de aparate (i’’)

punctul de aprindere (i’’’)

T1 până la T6

• – (liniuţa) nu indică vreo cerinţă spaţiul gol arată că nu există informaţii

  IIA, IIB sau IIC:

• – (liniuţa) nu indică vreo cerinţă spaţiul gol arată că nu există informaţii

Da: punct de aprindere care depăşeşte 600C (10.1.6)

Nu: punct de aprindere care nu depăşeşte 600C (10.1.6)

Dispozitiv de măsurare O:

tip deschis (13.1.1.1)

NF: produs neinflamabil (10.1.6)

(coloana j)

Detecţia vaporilor

(coloana k)

Protecţia contra incendiului (coloana l)

R:

C:

F:

T:

Nu:

A:

B:

C:

D:

Nu:

tip cu deschidere limitată (13.1.1.2) tip închis (13.1.1.3)

vapori inflamabili vapori toxici

nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod spumă rezistentă la alcooli sau spumă cu utilizări multiple spumă obişnuită; conţine toate spumele ce nu sunt rezistente la alcooli şi, în mod deosebit, spumele fluoroproteice şi cele ce formează o peliculă apoasă (AFFF)

pulverizarea apei produs chimic uscat

nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod

Materiale de construcţie

(coloana m)

Echipament pentru caz de urgenţă

(coloana n)

Cerinţe speciale şi de funcţionare

(coloana o)

Se elimină

Da: vezi 14.3.1

Nu: nu este prevăzută nici o cerinţă specială în prezentul Cod

Dacă se face referire la capitolele 15 şi/sau 16, aceste cerinţe trebuie să fie suplimentare faţă de cerinţele din oricare coloană.

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Acetat de 2-etoxietil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de 3-metoxibutil

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Acetat de amil (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de benzil

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acetat de butil (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de ciclohexil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de eter butilic al etilenglicolului

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acetat de eter metilic al propilenglicolului

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Acetat de etil

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Acetat de heptil

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Acetat de hexil

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de izopropil

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Acetat de metil

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Acetat de metilamil

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Acetat de n-propil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

15.19.6

Acetat de vinil

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acetate de tridecil

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Acetoacetat de etil

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acetoacetat de metil

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acetoncianhidrină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

C

T

A

Da

15.13,15.12,15.17,15.18, 15.19,6.6.1, 16.6.2,16.6.3

Acetonitril

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.12,15.19.6

Acid 2 sau 3 clorpropionic

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 16.2.9

Acid 2-etilhexanoic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Acid 2-hidroxi -4-(metiltio) butanoic

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acid 4-clor 2-metilfenoxiacetic, soluţie de săruri de dimetilamină

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9

75

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Acid acetic

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

F

A

Da

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 15.19.6,16.2.9

Acid acrilic

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.2.9

Acid azotic (70% şi mai mult)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.11,15.19

Acid azotic (mai puţin de 70%)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Da

15.11,15.19

Acid benzentricarboxilic, ester trioctilic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Acid butiric

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

A

Nu

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 15.19.6

Acid citric (70% sau mai puţin)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acid cloracetic (80% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

Nu

Nu

Nu

15.11.2,15.11.4,15.11.6, 15.11.7,15.11.8,15.12.3,15. 19,16.2.9

Acid clorhidric

Z

S/P

3

1G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Da

15.11

Acid clorsulfonic

Y

S/P

1

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.5,15.11.6,15.11.7, 15.11.8,15.12,15.16.2,15.19

Acid crezolic, defenolizat

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Acid decanoic

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Acid dimetil octanoic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.6, 16.2.9

Acid ester alchilsulfonic de fenol

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Acid formic

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

T(g)

A

Da

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 15.19.6,16.2.9

Acid fosforic

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.11.1,15.11.2,15.11.3, 15.11.4,15.11.6,15.11.7, 15.11.8,16.2.9

Acid glicolic soluţie (70% sau mai puţin)

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Acid gras (saturat C13+)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Acid hexanoic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

76

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Acid lactic

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acid lauric

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Acid metacrilic

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

A

Nu

15.13,16.6.1,15.19.6,16.2.9

Acid N- (hidroxietil) etilendiamintriacetic, sare trisodică în soluţie

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Acid neodecanoic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Acid n-heptanoic

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Acid nitrilotriacetic, sare trisodică în soluţie

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Acid nonanoic (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Acid n-pentanoic (64%)/Acid 2-metilbutiric (36%) în amestec

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

T2

Da

C

Nu

AD

Nu

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 15.12.3,15.19

Acid octanoic (toţi izomerii)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Acid oleic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Acid pentanoic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Acid propionic

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

F

A

Da

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7,15.11.8, 15.19.6

Acid sulfuric

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.11,15.16.2,15.19.6

Acid sulfuric, rezidual/uzat

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.11,15.16.2,15.19.6

Acid tridecanoic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Acid trimetilacetic

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

A

Nu

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.5,15.11.6,15.11.7, 15.11.8,15.19.6, 16.2.6, 16.2.9

Acid undecanoic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.6, 16.2.9

Acizi graşi, în primul rând liniari C6-C18, 2-etilhexil ester

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Acrilat de 2-etilhexil

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T3

IIB

Da

O

Nu

A

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

77

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Acrilat de 2-hidroxietil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

A

Nu

15.12,15.13,15.19.6,16.6.1, 16.6.2

Acrilat de butil (toţi izomerii)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilat de decil

X

S/P

1

2G

Deschisă

Nu

T3

IIA

Da

O

Nu

ACD

Nu

15.13,15.19,16.6.1,16.6.2

Acrilat de etil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Da

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilat de metil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIB

Nu

R

F-T

A

Da

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Acrilonitril

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIB

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.13,15.17,15.19

Adiponitril

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

IIB

Da

R

T

A

Nu

16.2.9

Aduct de anhidridă poliizobutenil

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Alaclor technic (90% sau mai mult)

X

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AC

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcani (C6-C9)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

n-Alcani (Cl0+)

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Izo- şi ciclo-alcani (C10- C11)

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Izo- şi ciclo-alcani (C12+)

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Alcarilditiofosfat (C7-C16) de zinc

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

16.2.6, 16.2.9

Alcarilsulfonat de bariu (C11-C50) lanţ lung

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

15.12.3,15.19,16.2.6,16.2.9

Alchil (C12-C14) poliglucozidă soluţie (55% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Alchil (C8-C10)/(C12-C14):(40% sau mai puţin / 60% sau mai mult) poliglucozidă soluţie(55% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alchil (C8-Cl0) poliglucozidă soluţie (65% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

16.2.6

Alchil (C8-Cl0)/(C12-C14):(60% sau mai mult / 40% sau mai puţin)poliglucozidă soluţie(55% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9, 16.2.6

Alchil (C8-Cl0)/(C12-CI4):(50%/50%) poliglucozidă soluţie (55% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9, 16.2.6

Alchil dimetilamină (C12+)

X

S/P

1

2G

Control

Nu

–

–

Da

C

T

BCD

Da

15.12,15.17,15.19

78

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Alchil ditiotiadiazol (C6-C24)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Alchil-aril fosfat în amestec (sau mai mult de 40% fosfat tolilic de difenil, sau mai puţin de 0,02% izomeri -orto)

X

S/P

1

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

C

T

ABC

Nu

5.12,15.17,15.19

Alchilaţi pentru aviaţie (parafine C8 şi izo-parafine BPT 95 – 120°C)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

B

Nu

15.19.6

Alchilbenzen, alchilindan, alchilindenă în amestec (fiecare C12-C17)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Alchilbenzeni (C5-C8)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Alchilbenzeni (C9+ )

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Alchilditiocarbamat (C19-C35)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alchilditiofosfat (C3-C14) de zinc

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Alchilfenat de calciu (C11-C40) lanţ lung

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Alchilfenat de calciu (C5-C10) lanţ lung

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Alchiloxialchilamină (C16+) etoxilat, lanţ lung

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Alcool (C12-C16) poli (1-6) etoxilaţi

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcool (C12-C16) poli (20+) etoxilaţi

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Alcool (C12-C16) poli (7 -19) etoxilaţi

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcool (C6-C17) (secundari) poli (3-6) etoxilaţi

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcool (C6-C17) (secundari) poli (7-12) etoxilaţi

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Alcool (C9-C11) poli (2.5-9) etoxilat

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcool alilic

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19

Alcool amilic primar

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Alcool benzilic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Alcool decilic (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6, 16.2.9(e)

Alcool dodecilic

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcool furfurilic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Alcool izoamilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

79

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Alcool izobutilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Alcool metilamilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Alcool metilic

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Alcool n-amilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Alcool nonilic (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Alcool n-propilic

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Alcool sec-amilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Alcool terţ-amilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Alcool terţ-butilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Alcool undecilic

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Alcooli (C13+)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Aldehidă – crotonică

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T3

IIB

Nu

R

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19.6

Aldehidă butirică (toţi izomerii)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Aldehidă glutarică soluţii, (50% sau mai puţin)

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6

Aldehide octilice

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Aluminosilicat de sodiu în suspensie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Amestec nitrant/sulfonitric (acid sulfuric şi azotic în amestec)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.11,15.16.2,15.17,15.19

Amină fenolică de poliolefine (C28-C250)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Aminoetil etanolamină

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

2- Amino- 2-metil-1-propanol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Amoniac, soluţie apoasă (28% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

ABC

Da

Anhidridă acetică

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Da

15.11.2,15.11.3,15.11.4, 15.11.6,15.11.7, 15.11.8, 15.19.6

Anhidridă alchenică (C16-C20) succinică

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

C

T

Nu

Da

15.12,15.17,15.19

Anhidridă ftalică (topitură)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

R

Nu

AD

Nu

16.2.9,15.19.6,16.2.6

80

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Anhidridă maleică

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

AC(f)

Nu

16.2.9

Anhidridă propionică

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Da

R

T

A

Nu

Anilină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

C

T

A

Nu

15.12,15.17,15.19

Aril poliolefine (C11-C50)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Aromate policiclice (2+)

X

P

1

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

AD

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9

Azotat de amoniu soluţie (93% sau mai puţin)

Z

S/P

2

1G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.2,15.11.4,15.11.6,15.18, 15.19.6, 16.2.9

Azotat feric/Acid azotic soluţie

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Da

15.11,15.19

Azotit de sodiu, soluţie

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.12.3.1,15.12.3.2,15.19, 16.2.9

Benzen şi amestecuri având10% benzen sau mai mult(i)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

C

F-T

AB

Nu

15.12.1,15.17,15.19.6, 16.2.9

Benzoat de sodiu

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Bicromat de sodiu, soluţie (70% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

NF

C

Nu

Nu

Nu

15.12.3,15.19

Borat de poliolefin-amide alchenamine (C28-C250)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Borohidrură de sodiu (15% sau mai puţin)/Hidroxid de sodiu, soluţie

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Bromclormetan

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

Butilamină (toţi izomerii)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19.6

Butilbenzen (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Butilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Butirat de butil (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Butirat de metil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

gama – Butirolactonă

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

epsilon- Caprolactamă (topitură sau în soluţii apoase)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Carbonat de calciu în suspensie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Carbonat de sodiu, soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Carboxamidă de zinc alchenil

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

81

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Chloroform

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Da

15.12,15.19.6

1,5,9-Ciclododecatrienă

X

S/P

1

2G

Control

Nu

Da

R

T

A

Nu

15.13,15.19,16.6.1,16.6.2

Cicloheptan

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Ciclohexan

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Ciclohexanol

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Ciclohexanonă

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Ciclohexanonă, ciclohexanol amestec

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

F-T

A

Nu

Ciclohexilamină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F-T

AC

Nu

15.19.6

Ciclopentan

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

1,3- Ciclopentadienă, dimer (topitură)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ciclopenten

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

p- Cimen

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Clorat de sodiu, soluţie (50% sau mai puţin)

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.9,15.19.6,16.2.9

Clorbenzen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19.6

1-( 4-Clorfenil)-4,4- dimetil-pentan-3-onă

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

ABC

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Clorhidrine (brute)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

IIA

Nu

C

F-T

A

Nu

15.12,15.19

m-Clortoluen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19.6

o-Clortoluen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19.6

p-Clortoluen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Clortolueni (izomeri în amestec)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19.6

Clorură de alil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19

Clorură de colină soluţii

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Clorură de magneziu soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Clorură de viniliden

Y

S/P

2

2G

Control

Inert

T2

IIA

Nu

R

F-T

B

Da

15.13,15.14,15.19.6,16.6.1, 16.6.2

Clorură ferică, soluţii

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.11,15.19.6,16.2.9

82

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Colofoniu

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Compuşi antidetonanţi pentru motor (conţinând alchili de plumb)

X

S/P

1

1G

Control

Nu

T4

IIA

Nu

C

F-T

AC

Da

15.6,15.12,15.18,15.19

Copolimer acrilonitril-stiren în dispersie în polieter poliol

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Copolimer de ester alchil (C4-C20)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Copolimer de polialchil (C10-C18) metacrilat/etilen- propilen în amestec

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Copolimer olefin-ester alchilic (greutate moleculară 2000+)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Crezoli (toţi izomerii)

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

T1

IIA

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Decahidronaftalină

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

15.19.6

Deşeuri chimice lichide

X

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.19.6,20.5.1

Diacetat al etilenglicolului

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Diaceton – alcool

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Dialchil (C7-C13) ftalaţi

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Dialchil (C8-C9) difenilamine

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Dibrommetan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

15.12.3,15.19

Dibromură de etilen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.12,15.19.6,16.2.9

Dibutilamină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

ACD

Nu

15.19.6

Dibutilftalat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Diclorbenzen (toţi izomerii)

X

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

R

T

ABD

Nu

15.19.6

3, 4-Diclor-l-butenă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

ABC

Da

15.12.3,15.17,15.19.6

2,4-Diclorfenol

Y

S/P

2

2G

Control

Uscat

Da

R

T

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

1,1- Diclorpropan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.12,15.19.6

1,2-Diclorpropan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.12,15.19.6

Diclorpropenă/Diclorpropan în amestec

X

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

ABD

Da

15.12,15.17,15.18,15.19

1,3-Diclorpropenă

X

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

AB

Da

15.12,15.17,15.18,15.19

83

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Diclorură de etilen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19

Dietanolamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T1

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.6, 16.2.9

Dietil ftalat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Dietil sulfat

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

A

Nu

15.19.6

Dietilamină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Da

15.12,15.19.6

Dietilaminoetanol

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AC

Nu

15.19.6

Dietilbenzen

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Dietilentriamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

Difenil

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

B

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Difenil eter

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Difenil eter/Difenil fenil eter în amestec

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Difenil/Difenil eter amestecuri

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

B

Nu

15.19.6,16.2.9

Diheptil ftalat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Dihexil ftalat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Diizobutil cetonă

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Diizobutil ftalat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Diizobutilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

ACD

Nu

15.12.3,15.19.6

Diizobutilenă

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Diizocianat de izoforonă

X

S/P

2

2G

Control

Uscat

Da

C

T

ABD

Nu

15.12,15.16.2,15.17,15.19. 6

Diizocianat de toluen

Y

S/P

2

2G

Control

Uscat

T1

IIA

Da

C

F-T

AC(b)D

Da

15.12,15.16.2,15.17,15.19, 16.2.9

Diizooctil ftalat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Diizopropanolamină

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Diizopropilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.19

Diizopropilbenzen (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Dimetil adipat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

84

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Dimetil ftalat

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Dimetil glutarat

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Dimetil succinat

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

N, N-Dimetilacetamidă

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

–

–

Da

C

T

ACD

Nu

15.12,15.17

N,N-Dimetilacetamidă soluţie (40% sau mai puţin)

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

B

Nu

15.12.1,15.17

Dimetilamină soluţie (45% sau mai puţin)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

ACD

Nu

15.12,15.19.6

Dimetilamină soluţie (mai mult de 45% dar nu mai mult de 55%)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

ACD

Da

15.12,15.17,15.19

Dimetilamină soluţie (mai mult de 55% dar nu mai mult de 65%)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

ACD

Da

15.12,15.14,15.17,15.19

N,N- Dimetilciclohexilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AC

Nu

15.12,15.17,15.19.6

N,N-Dimetildodecilamină

X

S/P

1

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

B

Nu

15.19

Dimetiletanolamină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F-T

AD

Nu

15.19.6

Dimetilformamidă

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AD

Nu

15.19.6

Dimetilpolisiloxan

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

2,2-Dimetilpropan-1,3-diol (topitută sau soluţie)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Dinitrotoluen (topitură)

X

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

A

Nu

15.12,15.17,15.19,15.21, 16.2.6, 16.2.9, 16.6.4

Dioctil ftalat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

1,4-Dioxan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

C

F-T

A

Nu

15.12,15.19,16.2.9

Dioxid de titan, suspensie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Dipenten

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Dipropilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Dipropiltiocarbamat de S-etil

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Disulfură de carbon

Y

S/P

2

1G

Control

Strat + inert

T6

IIC

Nu

C

F-T

C

Da

15.3,15.12,15.19

Disulfură de dimetil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F-T

B

Nu

15.12.3,15.12.4, 15.19.6

Ditiocarbamat ester (C7-C35)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

15.19.6,16.2.9

85

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Diundecil ftalat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Dodecan (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

15.19.6

terţ- Dodecantiol

X

S/P

1

2G

Control

Nu

–

–

Da

C

T

ABD

Da

15.12,15.17,15.19

Dodecenă (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Dodecilbenzen

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Dodecilfenol

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6

Dodecilxilen

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Epiclorhidrină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

IIB

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19

Ester glicidilic al acidului trialchilacetic C10

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Etanolamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

F-T

A

Nu

16.2.9

Eter 2,2'-Diclorizopropilic

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

R

T

ACD

Nu

15.12,15.17,15.19

Eter de polietilenglicol şi de dimetil

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Eter dicloretilic

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Eter dietilic

Z

S/P

2

1G

Control

Inert

T4

IIB

Nu

C

F-T

A

Da

15.4,15.14,15.19

Eter etil terţ-butilic

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Eter etilvinilic

Z

S/P

2

1G

Control

Inert

T3

IIB

Nu

C

F-T

A

Da

15.4,15.13,15.14,15.19, 16.6.1,16.6.2

Eter fenilic al propilenglicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Eter izopropilic

Y

S/P

3

2G

Control

Inert

Nu

R

F

A

Nu

15.4.6,15.13.3,15.19.6

Eter metil terţ-butilic

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Eter metilic terţ-amilic

X

P

2

2G

Control

Nu

T3

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Eter monoalchilic al propilenglicolului

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Eter n-butilic

Y

S/P

3

2G

Control

Inert

T4

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.4.6,15.12,15.19.6

Eteri monoalchili ai etilenglicolului

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Etilamină

Y

S/P

2

1G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

CD

Da

15.12,15.14,15.19.6

Etilamină soluţie (72% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

AC

Da

15.12,15.14,15.17,15.19

86

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

N- Etilciclohexilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

2-Etil-2-(hidroximetil) ester al propan-1,3-diol C8-C10

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

2-Etil-3-propilacroleină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Etilbenzen

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Etilciclohexan

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Etilen cianohidrină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

IIB

Da

O

Nu

A

Nu

Etilen clorhidrină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

AD

Da

15.12,15.17,15.19

Etilen glicol

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Etilendiamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Etilenoxid/propilenoxid amestec cu conţinut nu mai mult de 30% din masă (greutate), etilenoxid

Y

S/P

2

1G

Control

Inert

T2

IIB

Nu

C

F-T

AC

Nu

15.8,15.12,15.14,15.19

2-Etilhexilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Nu

15.12,15.19.6

Di-(2-etilhexil) adipat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Etilidennorbornenă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AD

Nu

15.12.1,15.19.6

N-Etilmetilalilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

C

F

AC

Da

15.12.3,15.17,15.19

Etiltoluen

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

3-Etoxipropionat de etil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

Nu

A

Nu

15.19.6

Fenilamină alchil (C8-C9) în solvenţi aromatici

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

1-Fenil-1-xilil etan

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Fenol

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

C

T

A

Nu

15.12,15.19,16.2.9

Fenoli (C4-C9) inhibitori alchilici

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

O

Nu

BD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Formaldehidă soluţii (45% sau mai puţin)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Da

15.19.6,16.2.9

Formamidă

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Formiat de izobutil

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Formiat de metil

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Da

15.12,15.14,15.19

Fosfat de tributil

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

87

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Fosfaţi de fenil triizopropilat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6

Fosfit alchil (Cl0-C20, saturat şi nesaturat)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Fosfor galben sau alb

X

S/P

1

1G

Control

Strat+ (vent. sau inert)

Nu(c)

C

Nu

C

Da

15.7,15.19,16.2.9

Fosforosulfură de poliolefin, derivat de bariu (C28- C250)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

16.2.6, 16.2.9

Ftalat de butil-benzil

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Furfurol

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Glicină, sare de sodiu în soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Glifosat soluţie (nu conţine agent tensioactiv)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Glioxal soluţie (40% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Grăsime (seu) (conţinând mai puţin de 15% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Heptan (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Heptanol (toţi izomerii) (d)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Heptenă (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

1-Hexadecilnaftalină/ 1,4-di(hexadecil) naftalină în amestec

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

Hexametilen diizocianat

Y

S/P

2

1G

Control

Uscat

T1

IIB

Da

C

T

AC(b)D

Da

15.12,15.17,15.16.2,15.18, 15.19

Hexametilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Hexametilendiamină (topitură)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

C

Da

15.12,15.17,15.18,15.19.6, 16.2.9

Hexametilendiamină adipat (50% în apă)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Hexametilendiamină soluţie

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

A

Nu

15.19.6

Hexametilenimină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AC

Nu

15.19.6

Hexan (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

1,6-Hexandiol distilaţi de vârf, ( superior)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

ABCD

Nu

15.12.3,15.12.4,15.19.6, 16.2.9

88

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Hexanol

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Hexenă (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Di-n-Hexil adipat

X

P

1

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19

Hidrogen fosfat de amoniu soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Hidrogenfosfat de dimetil

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

AD

Nu

15.12.1,15.19.6

Hidrogenfosfonat de dibutil

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Hidrosulfură de sodiu / Sulfură de amoniu, soluţie

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.14,15.17,15.19, 16.6.1, 16.6.2, 16.6.3

Hidrosulfură de sodiu, soluţie (45% sau mai puţin)

Z

S/P

3

2G

Control

Vent.sau strat(gaz)

NF

R

T

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Hidroxid de potasiu în soluţie

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6

Hidroxid de sodiu soluţie

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

16.2.6, 16.2.9

Hipoclorit de calciu soluţie (15% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

Nu

Nu

Nu

15.19.6

Hipoclorit de calciu soluţie (mai mult de 15%)

X

S/P

1

2G

Control

Nu

NF

R

Nu

Nu

Nu

15.19,16.2.9

Hipoclorit de sodiu soluţie (15% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

–

–

NF

R

Nu

Nu

Nu

15.19.6

Izoforonă

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

A

Nu

Izoforondiamină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Da

R

T

A

Nu

16.2.9

Izopren

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T3

IIB

Nu

R

F

B

Nu

15.13,15.14,15.19.6,16.6.1, 16.6.2

Izopropanolamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

F-T

A

Nu

16.2.9,15.19.6,16.2.6

Izopropilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

C

F-T

CD

Da

15.12,15.14,15.19

Izopropilciclohexan

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Lactonitril, soluţie (80% sau mai puţin)

Y

S/P

2

1G

Control

Nu

Da

C

T

ACD

Da

15.1,15.12,15.17,15.18, 15.19,16.6.1,16.2.2,16.6.3

Lichid nociv, F, (2) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.l, Cat. X

X

P

1

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19,16.2.6

Lichid nociv, F, (4) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.2, Cat. X

X

P

2

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19,16.2.6

89

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Lichid nociv, F, (6) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.2, Cat. Y

Y

P

2

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, F, (8) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.3, Cat. Y

Y

P

3

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, F, (10) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.3, Cat. Z

Z

P

3

2G

Control

Nu

T3

IIA

Nu

R

F

A

Nu

Lichid nociv, NF, (1) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.l, Cat. X

X

P

1

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6

Lichid nociv, NF, (3) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.2, Cat. X

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

–

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6

Lichid nociv, NF, (5) n.s.a(denumire comercială , Conţinut ) Nav.2, Cat. Y

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

–

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, NF, (7) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.3, Cat. Y

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9(1)

Lichid nociv, NF, (9) n.s.a. (denumire comercială , Conţinut ) Nav.3, Cat. Z

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

–

Da

O

Nu

A

Nu

L-Lizină soluţie (60% sau mai puţin)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Mercaptobenzotioazol, sare de sodium în soluţie

X

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Metacrilat de butil

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

IIA

Nu

R

F-T

AD

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de butil/decil/cetil/icosil în amestec

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

AD

Nu

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6

Metacrilat de cetil/icosil în amestec

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6,16.2.9

Metacrilat de dodecil

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.13

Metacrilat de dodecil/octadecil (amestec)

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

R

Nu

AD

Nu

15.13,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de dodecil/pentadecil în amestec

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

15.13,16.6.1,16.6.2,15.19.6

Metacrilat de etil

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AD

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de izobutil

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

IIA

Nu

C

F-T

BD

Da

15.12,15.13,15.17,15.19, 16.6.1,16.6.2

Metacrilat de metil

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

A

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Metacrilat de nonil monomer

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Metacrilonitril

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.13,15.17,15.19

Metam – sodiu soluţie

X

S/P

1

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19,16.2.9

Metil dietanolamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.6

90

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

2-Metil-6-etil anilină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

2-Metil-5-etil piridină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

IIA

Da

O

Nu

AD

Nu

15.19.6

2-Metil-2-hidroxi-3-butină

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

IIA

Nu

R

F-T

ABD

Nu

15.19.6,16.2.9

3-Metil-3-metoxibutanol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Metilamil cetone

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Metilamină soluţii (42% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

ACD

Da

15.12,15.17,15.19

Metilbutenol

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Metilbutil cetone

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

15.19.6

Metilbutinol

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Metilciclohexan

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Metilciclopentadienă, dimer

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

B

Nu

15.19.6

Metilciclopentadienil mangan tricarbonil

X

S/P

1

1G

Control

Nu

–

–

Da

C

T

ABCD

Da

15.12,15.18,15.19,16.2.9

Metiletil cetonă

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Metilizobutil cetonă

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

Metilnaftalină (topitură)

X

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

R

Nu

AD

Nu

15.19.6

2-Metilpiridină

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F

A

Nu

15.12.3,15.19.6

3-Metilpiridină

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F

AC

Nu

15.12.3,15.19

4-Metilpiridină

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Nu

15.12.3,15.19,16.2.9

N-Metil-2-pirolidonă

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

alfa- Metilstiren

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIB

Nu

R

F-T

AD(j)

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

3-(Metiltio) propionaldehidă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T3

IIA

Da

C

T

BC

Da

15.12,15.17,15.19

3-Metoxi -1-butanol

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

N-(2-Metoxi-1-metil etil)-2-etil-6-metil cloracetanilidă

X

P

1

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6

Monooleat de sorbitan poli (20) oxietilenă

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Morfolină

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Naftalină (topitură)

X

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

R

Nu

AD

Nu

15.19.6,16.2.9

91

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Neodecanoat de vinil

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Nitrobenzen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Da

C

T

AD

Nu

15.12,15.17,15.18,15.19, 16.2.9

Nitroetan

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

IIB

Nu

R

F-T

A(f)

Nu

15.19.6,16.6.1,16.6.2,16.6. 4

Nitroetan (80%)/Nitropropan (20%)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

IIB

Nu

R

F-T

A(f)

Nu

15.19.6,16.6.1,16.6.2,16.6. 3

o-Nitrofenol (topit)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

AD

Nu

15.12,15.19.6,16.2.6,16.2.9

1-sau-2-Nitropropan

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Nitropropan (60%)/Nitroetan (40%) în amestec

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A(f)

Nu

15.19.6

Nonan (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

BC

Nu

15.19.6

Nonenă (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Nonilfenol

X

P

1

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6,16.2.9

Octan (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Octanol (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Octenă (toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Oleat de potasiu

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Olefine (C13+, toţi izomerii)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Oleină de palmier (conţinând mai puţin de 5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Oleum

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.11.2 până la 15.11.8, 15.12.1,15.16.2,15.17,15.19, 16.2.6

Oxid de 1,2 – butilenă

Y

S/P

3

2G

Control

Inert

T2

IIB

Nu

R

F

AC

Nu

15.8.1 până la 15.8.7, 15.8.12,15.8.13,15.8.16, 15.8.17,15.8.18,15.8.19, 15.8.21,15.8.25,15.8.27, 15.8.29, 15.19.6

Oxid de mesitil

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

T2

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Oxid de propilenă

Y

S/P

2

2G

Control

Inert

T2

IIB

Nu

C

F-T

AC

Nu

15.8,15.12.1,15.14,15.19

92

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Parafină transparentă

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Parafine

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

16.2.6, 16.2.9

Parafine clorurate (Cl0-C13)

X

P

1

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19,16.2.6

Paraldehidă

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

T3

IIB

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Pentacloretan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

15.12,15.17,15.19.6

1,3-Pentadienă

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2 ,16.6.3

Pentan (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.14,15.19.6

Pentenă (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.14,15.19.6

Percloretilenă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

15.12.1,15.12.2,15.19.6

Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) soluţii (peste 60% dar nu peste 70% din masă)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

Nu

Nu

Nu

15.5.1,15.19.6

Petrolatum (vaselină)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

16.2.6, 16.2.9

alfa- Pinen

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

beta- Pinen

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Piridină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T1

IIA

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Poli (C18-C22) acrilat de alchil în xilen

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliacrilat sulfonat, soluţie

Z

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

Polialchil (C10-C20) metacrilat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Polieter alcaril (C11-C20), lanţ lung

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

16.2.6, 16.2.9

Polietilenglicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Polifosfat de amoniu soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Poliizobutenamină în solvent (Cl0-C14) alifatic

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

T3

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

Poliizobutilenă (4+)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Poliolefin anhidridă

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin ester (C28-C250)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin-amidă (C17 +) alchenamine

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6

93

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Poliolefin-amine (C28-C250)

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Poliolefin-amine în alchil (C2-C4) benzeni

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Poliolefin-amine în solvent aromatic

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Polipropilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Polisiloxan

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

Produs de reacţie paraldehidă-amoniac

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Nu

15.12.3,15.19

n-Propanolamină

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AD

Nu

16.2.9,15.19.6

Di-n-Propilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Nu

15.12.3,15.19.6

n-Propilamină

Z

S/P

2

2G

Control

Inert

T2

IIA

Nu

C

F-T

AD

Da

15.12,15.19

Propilbenzen (toţi izomerii)

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Propilen-tetramer (Tetrapropilenă)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Propilen-trimer (Tripropilenă)

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

beta-Propiolactonă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

IIA

Da

R

T

A

Nu

Propionaldehidă

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

A

Da

15.17,15.19.6

Propionat de n-butil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Propionat de n-pentil

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Propionitril

Y

S/P

2

1G

Control

Nu

T1

IIB

Nu

C

F-T

AD

Da

15.12,15.17,15.18,15.19

Propoxilat de alchilfenil (C9-C15)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Proteine vegetale, soluţie (hidrolizare)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Răşină metacrilică în diclorură de etilen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.19,16.2.9

Răşini de difenilolpropan epiclorhidrină

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Salicilat de metil

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Saramuri pentru foraj (conţinând săruri de zinc)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6

Saramuri pentru foraj, inclusiv: bromură de calciu soluţie, clorură de calciu soluţie şi clorură de sodiu soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Silicat de sodiu, soluţie

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9

94

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Stearină de palmier (conţinând mai puţin de 5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Substanţe grase (C14-C20) sulfurate

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Sulf (topitură)

Z

S

3

1G

Deschisă

Vent.sau strat(gaz)

T3

Da

O

F-T

Nu

Nu

15.10,16.2.9

Sulfat de aluminiu soluţie

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Sulfat de amoniu soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Sulfat poliferic, soluţie

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

Sulfit acid de sodiu, soluţie (45% sau mai puţin)

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9

Sulfit de sodiu, soluţie (25% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Sulfolan

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.9

Sulfură acidă de sodiu (65 sau mai puţin)/Carbonat de sodiu (3% sau mai puţin), soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Sulfură de alchilfenat de calciu (C8-C40) lanţ lung

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Sulfură de alchilfenol (C8-C40)

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

Sulfură de amoniu soluţie (45% sau mai puţin)

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

A

Da

15.12,15.17,15.19,16.6.1, 16.6.2, 16.6.3

Sulfură de dodecil hidroxipropil

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Sulfură de sodiu, soluţie (15% sau mai puţin)

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

Terebentină

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Tetracloretan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

15.12,15.17,15.19.6

Tetraclorură de carbon

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

NF

C

T

Nu

Da

15.12,15.17,15.19.6

Tetraetilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Tetraetilenpentamină

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Tetrahidrofuran

Z

S

3

2G

Control

Nu

T3

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.19.6

Tetrahidronaftalină

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Tetrametilbenzen (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Tiocianat de sodiu, soluţie (56% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

Nu

Nu

15.19.6,16.2.9

95

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Tiosulfat de potasiu (50% sau mai puţin)

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

16.2.9

Toluen

Y

P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

Toluendiamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

AD

Da

15.12,15.17,15.19,16.2.9, 16.2.6

o-Toluidină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

A

Nu

15.12,15.17,15.19

Triacetat de gliceril

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

1,2,4-Triclorbenzen

X

S/P

1

2G

Control

Nu

Da

R

T

AB

Nu

15.19,16.2.9

1,2,3-Triclorbenzen (topitură)

X

S/P

1

2G

Control

Nu

Da

C

T

ACD

Da

15.12.1,15,17,15.19,16.2.9, 16.2.6

1,1,1-Tricloretan

Y

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

1,1,2-Tricloretan

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

NF

R

T

Nu

Nu

15.12.1,15.19.6

Tricloretilenă

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Da

R

T

Nu

Nu

15.12,15.17,15.19.6

1,1,2-Triclor-1,2,2-trifluoretan

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

NF

O

Nu

Nu

Nu

1,2,3-Triclorpropan

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

Da

C

T

ABD

Nu

15.12,15.17,15.19

Tricresil fosfat (conţinând 1% sau mai mulţi orto- izomeri)

Y

S/P

1

2G

Control

Nu

T2

IIA

Da

C

Nu

AB

Nu

15.12.3,15.19,16.2.6

Tridecan

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6

Trietanolamină

Z

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.9

Trietil fosfat

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Trietil fosfit

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F-T

AB

Nu

15.12.1,15.19.6,16.2.9

Trietilamină

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

T2

IIA

Nu

R

F-T

AC

Da

15.12,15.19.6

Trietilbenzen

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Trietilentetramină

Y

S/P

2

2G

Deschisă

Nu

T2

IIA

Da

O

Nu

A

Nu

Triizopropanolamină

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Trimetilamină, soluţie (30% sau mai puţin)

Z

S/P

2

2G

Control

Nu

Nu

C

F-T

AC

Da

15.12,15.14,15.19,16.2.9

Trimetilbenzen (toţi izomerii)

X

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6

2,2,4-Trimetil-1,3-pentandiol diizobutirat

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

AB

Nu

96

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

2,2,4-Trimetil-1,3-pentandiol-1-izobutirat

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

1,3,5-Trioxan

Y

S/P

3

2G

Control

Nu

Nu

R

F

AD

Nu

15.19.6,16.2.9

Tripropilen glicol

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Trixilil fosfat

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6,16.2.6

Ulei de arahide (conţinând mai puţin de 4% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de cocos (conţinând mai puţin de 5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de in (conţinând mai puţin de 2% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6

Ulei de măsline (conţinând mai puţin de 3,3% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de palmier (conţinând mai puţin de 5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de peşte (conţinând mai puţin de 4% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de pin

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

16.2.6, 16.2.9

Ulei de porumb (conţinând mai puţin de 10% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6

Ulei de rapiţă (acid erucic slab, conţinând mai puţin de 4% acizi graşi liberi )

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de ricin (conţinând mai puţin de 2% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6

Ulei de sâmburi de palmier (conţinând mai puţin de 5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

T3

–

Da

Deschisă

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei de soia (conţinând mai puţin de 0,5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6

Ulei de tung (lemn chinezesc) (conţinând mai puţin de 2,5% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei din seminţe de bumbac (conţinând mai puţin de 12% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Ulei din seminţe de floarea soarelui (conţinând mai puţin de 7% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6

1-Undecenă

X

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

97

Capitolul 17

a

c

d

e

f

g

h

i'

i"

i'''

j

k

l

n

o

Untură (conţinând mai puţin de 1% acizi graşi liberi)

Y

P

2(k)

2G

Deschisă

Nu

–

–

Da

Deschisă

Nu

ABCD

Nu

15.19.6,16.2.6,16.2.9

Uree / azotat de amoniu, soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Uree / azotat de amoniu, soluţie (conţinând amoniac apos)

Z

S/P

3

2G

Control

Nu

NF

R

T

A

Nu

16.2.9

Uree / fosfat de amoniu, soluţie

Y

P

2

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

15.19.6

Uree, soluţie

Z

P

3

2G

Deschisă

Nu

Da

O

Nu

A

Nu

Valeraldehidă (toţi izomerii)

Y

S/P

3

2G

Control

Inert

T3

IIB

Nu

R

F-T

A

Nu

15.4.6,15.19.6

Viniltoluen

Y

S/P

2

2G

Control

Nu

IIA

Nu

R

F

AB

Nu

15.13,15.19.6,16.6.1,16.6.2

Xilene

Y

P

2

2G

Control

Nu

Nu

R

F

A

Nu

15.19.6,16.2.9 (h)

Xilenol

Y

S/P

3

2G

Deschisă

Nu

IIA

Da

O

Nu

AB

Nu

15.19.6,16.2.9

98

1. a Dacă produsul care se va transporta conţine solvenţi inflamabili astfel încât punctul de inflamabilitate să nu depăşească 600C, trebuie să fie prevăzute sisteme electrice speciale şi un detector de vapori inflamabili.

2. b Cu toate că apa poate fi folosită în mod satisfăcător pentru stingerea incendiilor survenite în aer liber care implică produsele chimice la care se referă prezenta notă, trebuie luate măsuri pentru ca apa să nu contamineze tancurile închise care conţin aceste produse chimice, datorită riscului de producere a gazelor periculoase.

3. c Fosforul galben sau alb este transportat la o temperatură ce depăşeşte temperatura sa de autoaprindere şi, ca urmare, punctul de inflamabilitate nu este concludent. Cerinţele referitoare la echipamentul electric pot fi similare cu acelea care se aplică substanţelor cu punctul de inflamabilitate mai mare de 600C.

4. d Cerinţele se bazează pe acei izomeri care au punctul de inflamabilitate mai mic sau egal cu 600C; unii izomeri au un punct de inflamabilitate mai mare de 600C şi, deci, cerinţele bazate pe inflamabilitate nu se aplică acestor izomeri.

5. e Se aplică numai alcoolului n-decilic.

6. f Produsele chimice uscate nu trebuie folosite ca agent de stingere a incendiului.

7. g In spaţiile semiînchise trebuie să se verifice existenţa vaporilor de acid formic şi a monoxidului de carbon, ca produs de descompunere.

8. h Se aplică numai p-xilenului

9. i Pentru amestecurile care nu conţin alte componente cu pericol din punct de vedere al siguranţei şi care au categoria de poluare Y sau dintr-o categorie inferioară.

10. j Numai anumite spume rezistente la alcool sunt eficiente.

11. k Cerinţele pentru Tipul de navă identificat în coloana e ar putea fi supus regulii 4.1.3 din Anexa II la Convenţia MARPOL 73/78

12. l Aplicabil atunci când punctul de topire este mai mare sau egal cu 00C.

Capitolul 18

Lista produselor chimice cărora nu li se aplică cerinţele Codului

1. 18.1 În acest capitol se prezintă produsele chimice care au fost studiate şi stabilite că nu prezintă pericole din punct de vedere al siguranţei şi poluării de o aşa natură încât să justifice aplicarea Codului.

2. 18.2 Cu toate că produsele chimice enumerate în prezentul capitol nu intră în domeniul de aplicare al Codului, Administraţiile acordă atenţie necesităţii luării unor măsuri de precauţie privind transportul în siguranţă al acestor produse. În consecinţă, Administraţiile trebuie să stabilească cerinţe corespunzătoare de siguranţă.

3. 18.3 Unele produse chimice sunt identificate ca făcând parte din categoria Z de poluare şi, deci, trebuie supuse anumitor cerinţe de exploatare enunţate în Anexa II la MARPOL 73/78.

4. 18.4 Amestecurile lichide, care au fost evaluate provizoriu în virtutea regulii 6.3 din Anexa II la MARPOL 73/78 ca făcând parte din categoria de poluare Z sau OS şi care nu prezintă pericole pentru siguranţă, pot fi transportate cu menţiunile corespunzătoare în acest capitol pentru ,,Substanţe lichide nocive sau nenocive, nespecificate altfel (n.o.s)” .

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Numele produsului Numele produsului trebuie să fie utilizat în documentul de transport

pentru orice marfă care se transportă în vrac. Orice nume suplimentar poate fi inclus între paranteze, după numele produsului. În unele cazuri, numele produselor nu sunt identice cu numele care figurează în ediţiile anterioare ale Codului.

Categoria de poluare Litera Z semnifică o categorie de poluare evaluată pentru fiecare

produs în conformitate cu Anexa II la MARPOL 73/78. Simbolul

,,OS” semnifică produsul care a fost evaluat şi stabilit ca nefăcând parte din categoriilor X, Y sau Z.

Capitolul 18
Numele producătorului	Categoria de poluare
Acetat de sodiu în soluţie	Z
Acetonă	Z
Alcool etilic	Z
Alcool izopropilic	Z
Alcool n-butilic	Z
Alcool sec-butilic	Z
Apă	OS
Băuturi alcoolice, nespecificate altfel	Z
Carbonat de etilenă	Z
Carbonat de propilenă	Z
Clorură de polialuminiu, soluţie	Z
Dietilenglicol	Z
Formiat de potasiu, soluţii	Z
Glicerină	Z
Glucoză în soluţie	OS
Hexametilentetramină în soluţie	Z
Hexilenglicol	Z
Lichid nenociv, nespecificat altfel (12), (denumire comercială…., conţinut….) categoria OS	OS
Lichid nociv, nespecificat altfel (11), (denumire comercială…., conţinut….) categoria Z	Z
Melasă	OS
Metil-propil cetone	Z
Monomer/oligomer de silicat de tetraetil (20% în etanol)	Z
Monooleat al glicerinei	Z
N-Metil-glucamină soluţie (70% sau mai puţin)	Z
Propilenglicol	Z
Suc de mere	OS
Sulfat de sodiu în soluţie	Z
Suspensie de argilă	OS
Suspensie de caolin	OS
Suspensie de cărbune	OS
Suspensie de hidroxid de magneziu	Z
Trietilenglicol	Z

Capitolul 19

Indexul produselor transportate în vrac

1. 19.1 Prima coloană a Indexului pentru produsele transportate în vrac (denumită în continuare “Index”) indică numele sub care produsul apare în index. Dacă Numele din index este scris cu majuscule şi cu caractere bold, acest lucru înseamnă că numele din index este identic cu numele produsului dat fie în capitolul 17 fie în capitolul 18. Deci, cea de-a doua coloană, în care se indică numele produsului, este liberă. Capitolul relevant din Codul IBC apare în coloana a treia. Cea de-a patra coloană indică numărul ONU al produselor care erau disponibile până în februarie 2001.*

2. 19.2 Indexul a fost elaborat numai în scop informativ. Nici una din denumirile din index, care sunt indicate cu caractere normale în prima coloană, nu trebuie să fie utilizată ca nume de produs pe documentul de expediţie.

3. 19.3 Prefixele, care fac parte integrantă din nume, sunt indicate cu caractere latine şi sunt luate în considerare la ordonarea alfabetică a produselor. Aceste prefixe sunt:

   Mono Di Tri Tétra Penta Iso Bis Neo Ortho Cyclo

4. 19.4 Prefixele, care nu se iau în considerare la ordonarea alfabetică şi sunt indicate cu caracter italic, sunt următoarele:

n-	(normal-)
sec-	(secundar)
tert-	(terţiar-)
o-	(orto-)
m-	(meta)
p-	(para-)
N-
O-
sym-	(simetric)
uns-	(nesimetric)
dl-
cis-
trans-
(E)-
(Z)-
alfa-	(-)
beta-	(-)
gama-	(-)
epsilon-	(-)

*Motivul acestei decizii este indicat în paragraful 7.10 din BLG 6/16.

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Acedimetilamidă	N,N-DIMETILACETAMIDE	17
Acetaldehidă cianhidrică	LACTONITRIL, SOLUŢIE ( 80% SAU MAI PUŢIN)	17
Acetaldehidă trimer	PARALDEHIDE	17
Acetat de 1,3-dimetilbutil	METILAMILACETAT	17
Acetat de 1-metilbutil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de 1-metiletil	ACETAT DE IZOPROPIL	17
Acetat de 1-metoxi -2-propanol	ACETAT DE ETER METILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Acetat de 1-pentanol	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de 2-butoxietil	ACETAT DE ETER BUTILIC AL ETILENGLICOLULUI	17
ACETAT DE 2-ETOXIETIL		17	1172
Acetat de 2-metoxi-1-metiletil	ACETAT DE ETER METILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
ACETAT DE 2-METOXIBUTIL		17
Acetat de 4-metil-2-pentanol	ACETAT DE METILAMIL	17
Acetat de 4-metil-2-pentil	ACETAT DE METILAMIL	17
Acetat de amil (esenţă de banane)	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)		17	1104
Acetat de amil, comercial	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE BENZIL		17
Acetat de butanol	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de butanol-2	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de butil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)		17	1123
Acetat de butilcelosolv	ACETAT DE ETER BUTILIC AL ETILENGLICOLULUI	17
Acetat de celosolv	ACETAT DE 2-ETOXIETIL	17
ACETAT DE CICLOHEXIL		17	2243
Acetat de dimetilacetamidă	N,N-DIMETILACETAMIDĂ	17
Acetat de etenil	ACETAT DE VINIL	17
ACETAT DE ETER BUTILIC AL ETILENGLICOLULUI		17
Acetat de eter etilic al etilenglicolului	ACETAT DE 2-ETOXIETIL	17
ACETAT DE ETER METILIC AL PROPILENGLICOLULUI		17
Acetat de eter monoetil al etilenglicolului	ACETAT DE 2-ETOXIETIL	17
Acetat de eter monometilic de butilenglicol	ACETAT DE 3-METOXIBUTILIC	17
Acetat de etil	ACETAT DE ETIL	17
Acetat de fenilmetil	ACETAT DE BENZIL	17
ACETAT DE HEPTIL		17
ACETAT DE HEXIL		17	1233
Acetat de izoamil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de izoamil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de izobutil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de izopentil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE IZOPROPIL		17	1220
ACETAT DE METIL		17
ACETAT DE METILAMIL		17	1233
Acetat de metilizobutilcarbinol	ACETAT DE METILAMIL	17
Acetat de n-amil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de n-butil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE N-PROPIL		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Acetat de pentil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de propil	ACETAT DE N-PROPIL	17
Acetat de sec-amil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de sec-butil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acetat de sec-hexil	ACETAT DE METILAMIL	17
Acetat de sec-pentil	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE SODIU SOLUŢII		18
Acetat de terţ-butil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACETAT DE TRIDECIL		17
ACETAT DE VINIL		17	1301
ACETAT ETILIC		17
Acetaţi de metilpentil	ACETAT DE METILAMIL	17
Acetilacetat de metil	ACETOACETAT DE METIL	17
ACETOACETAT DE ETIL		17
ACETOACETAT DE METIL		17
ACETONĂ		18
ACETONCIANHIDRINĂ		17	1541
ACETONITRIL		17	1648
Acid – n-valeric	ACID PENTANOIC	17
Acid (z)-octadec-9-enoic	ACID OLEIC	17
Acid 1,2-benzendicarboxilic, ester dietilic	FTALAT DE DIETIL	17
Acid 1,2-benzendicarboxilic, ester diundecilic	FTALAT DE DIUNDECIL	17
Acid 1-undecancarboxilic	ACID LAURIC	17
Acid 2,2-Dimetiloctanoic	ACID NEODECANOIC	17
Acid 2,2-dimetilpropanoic		17
Acid 2,2-dimetilpropionic	ACID TRIMETILACETIC	17
Acid 2,6-diaminohexanoic	L-LIZINĂ SOLUŢIE (60% SAU MAI PUŢIN)	17
Acid 2-etilcaproic	ACID – ETILHEXANOIC	17
ACID 2-ETILHEXANOIC		17
Acid 2-etilhexoic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
ACID 2-HIDROXI-4-(METILTIO) BUTANOIC		17
Acid 2-hidroxi-4-metiltiobutiric	ACID 2-HIDROXI-4-(METILTIO) BUTANOIC	17
Acid 2-hidroxipropanoic	ACID LACTIC	17
Acid 2-hidroxipropionic	ACID LACTIC	17
Acid 2-metacrilic, ester dodecilic	METACRILAT DE DODECIL	17
Acid 2-metacrilic, ester laurilic	METACRILAT DE DODECIL	17
Acid 2-metilacrilic	ACID METACRILIC	17
Acid 2-metilenpropionic	ACID METACRILIC	17
Acid 2-sau 3 – clorpropanoic	ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC	17	2511
ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC		17
Acid 3-heptancarboxilix	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
Acid 3-hidroxipropionic, lactonă	BETA – PROPIOLACTONĂ	17
ACID 4-CLOR 2-METILFENOXIACETIC, SOLUŢIE DE SĂRURI DE DIMETILAMINĂ		17
Acid 4-hidroxibutanoic, lactonă	GAMA – BUTIROLACTONĂ	17
Acid 4-hidroxibutiric, lactonă	GAMA – BUTIROLACTONĂ	17
ACID ACETIC		17
Acid acetic glacial	ACID ACETIC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Acid acetic obţinut prin fermentaţie naturală a vinului	ACID ACETIC	17
Acid acetic, anhidridă	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
ACID ACRILIC		17	2218
Acid acrilic, 2 – hidroxietil ester	ACRILAT DE HIDROXI 2-ETIL	17
Acid acroleic	ACID ACRILIC	17
Acid alfa –sau beta – clorpropionic	ACID 2-SAU-3 CLORPROPIONIC	17
Acid alfa-caproic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
Acid alfa-hidroxipropionic	ACID LACTIC	17
Acid alfa-metacrilic	ACID METACRILIC	17
Acid alfa-metilpropenoic	ACID METACRILIC	17
Acid aminoacetic, sare de sodium în soluţie	GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUŢIE	17
Acid azotic	ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)	17
ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)		17	2031, 20
ACID AZOTIC (MAI PUŢIN DE 70%)		17	2031
Acid azotic fumans	ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)	17
Acid azotic, fumans roşu	ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)	17
ACID BENZENTRICARBOXILIC, ESTER TRIOCTILIC		17
Acid butanoic	ACID BUTIRIC	17
Acid butiletilacetic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
ACID BUTIRIC		17	2820
Acid capric	ACID DECANOIC	17
Acid caprilic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
Acid caproic	ACID HEXANOIC	17
Acid carbolic	FENOL	17
Acid cis-9-octadecenoic	ACID OLEIC	17
ACID CITRIC (70% SAU MAI PUŢIN)		17
ACID CLORACETIC (80% SAU MAI PUŢIN)		17	1750
ACID CLORHIDRIC		17	1789
Acid clorhidric	ACID CLORHIDRIC	17
ACID CLORSULFONIC		17	1754
Acid clorsulfuric	ACID CLORSULFONIC	17
ACID CREZILIC, DEFENOLIZAT		17
ACID DECANOIC		17
Acid decilic	ACID DECANOIC	17
Acid decoic	ACID DECANOIC	17
ACID DIMETIL OCTANOIC		17
Acid DL-lactic	ACID LACTIL	17
Acid dodecanoic	ACID LAURIC	17
Acid dodecilic	ACID LAURIC	17
Acid enantic	ACID N-HEPTANOIC	17
Acid enantilic	ACID N-HEPTANOIC	17
ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL		17
Acid etanoic	ACID ACETIC	17
Acid etilencarboxilic	ACID ACRILIC	17
Acid etilformic	ACID PROPIONIC	17
Acid etilic	ACID ACETIC	17
Acid fenic	FENOL	17
Acid fenilic (fenol)	FENOL	17
ACID FORMIC		17	1779

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ACID FOSFORIC		17	1805
Acid ftalic, ester diundecilic	FTALAT DE DIUNDECIL	17
Acid gama-hidroxibutiric, lactonă	GAMA – BUTIROLACTONĂ	17
ACID GLICOLIC SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)		17	3265
ACID GRAS (SATURAT C13+)		17
Acid gras saturat (C13 şi mai mult)	ACID GRAS (SATURAT C13+)	17
Acid hendecanoic	ACID UNDECANOIC	17
Acid heptanoic	ACID N-HEPTANOIC	17
Acid heptilic	ACID N-HEPTANOIC	17
Acid heptoic	ACID N-HEPTANOIC	17
ACID HEXANOIC(CAPRONIC)		17
Acid hidrogencarboxilic	ACID FORMIC	17
Acid hidroxiacetic	ACID GLICOLIC SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	17
Acid hidroxietanoic	ACID GLICOLIC SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	17
Acid izononanoic	ACID NONANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
ACID LACTIC		17
Acid lactic	ACID LACTIC	17
ACID LAURIC		17
ACID METACRILIC		17	2531
Acid metacrilic, ester dodecilic	METACRILAT DE DODECIL	17
Acid metacrilic, ester laurilic	METACRILAT DE DODECIL	17
Acid metancarboxilic	ACID ACETIC	17
Acid metan-carboxilic	ACID ACETIC	17
Acid metanoic	ACID FORMIC	17
Acid metilacetic	ACID PROPIONIC	17
ACID N- (HIDROXIETIL) ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE		17
Acid n-butiric	ACID BUTIRIC	17
ACID NEODECANOIC		17
Acid neopentanoic	ACID TRIMETILACETIC	17
ACID N-HEPTANOIC		17
Acid n-heptilic	ACID N-HEPTANOIC	17
ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE		17
ACID NONANOIC (TOŢI IZOMERII)		17
Acid n-undecilic	ACID UNDECANOIC	17
ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)		17
Acid octilic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
Acid octoic	ACID OCTANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
Acid oenantic	ACID N-HEPTANOIC	17
Acid oenantilic	ACID N-HEPTANOIC	17
ACID OLEIC		17
Acid ortofosforic	ACID FOSFORIC	17
Acid oxietanoic	ACID GLICOLIC SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	17
Acid pelargonic	ACID NONANOIC (TOŢI IZOMERII)	17
ACID PENTANOIC		17
N-ACID PENTANOIC (64%)/2-ACID METILBUTIRIC (36%) ÎN AMESTEC		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Acid piroacetic	ACETONĂ	18
Acid propanoic	ACOD PROPIONIC	17
Acid propenoic	ACID ACRILIC	17
ACID PROPIONIC		17	1848
ACID SULFURIC		17	1830
Acid sulfuric concentrat	OLEUM	17
Acid sulfuric concentrat	ACID SULFURIC	17
Acid sulfuric pentru acumulatori	ACID SULFURIC	17
Acid sulfuric, fumans /oleum	OLEUM	17
Acid sulfuric, rezidual/ uzat	ACID SULFURIC, REZIDUAL /UZAT	17
ACID SULFURIC, REZIDUAL/UZAT		17	1832
Acid terţ-pentanoic	ACID TRIMETILACETIC	17
ACID TRIDECANOIC		17
Acid tridecilic	ACID GRAS (SATURAT C13+)	17
Acid tridecilic	ACID TRIDECANOIC	17
Acid tridecoic	ACID TRIDECANOIC	17
ACID TRIMETILACETIC		17	1297
Acid trimetilacetic/pivalic	ACID TRIMETILACETIC	17
ACID UNDECANOIC		17
Acid undecilic	ACID UNDECANOIC	17
Acid valerianic	ACID PENTANOIC	17
Acid valeric	ACID PENTANOIC	17
Acid vinilformic	ACID ACRILIC	17
Acid Z-octadec-9-enoic	ACID OLEIC	17
Acid-2-metilpropenoic	ACID METACRILIC	17
Acintenă	BETA- PINENĂ	17
Acizi crezolici	CREZOLI (TOŢI IZOMERII)	17
Acizi din gudron	CREZOLI (TOŢI IZOMERII)	17
ACIZI GRAŞI, IN PRIMUL RAND LINIARI C6-C18, 2-ETILHEXIL ESTER		17
Acizi pentru gravuri	ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)	17
ACRILAT DE 2-ETILHEXIL		17
ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL		17
Acrilat de 2-metilpropil	ACRILAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acrilat de beta-hidroxietil	ACRILAT 2-HIDROXIETIL	17
ACRILAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)		17	2348
ACRILAT DE DECIL		17
ACRILAT DE ETIL		17	1917
Acrilat de etilen glicol	ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL	17
Acrilat de izobutil	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
ACRILAT DE METIL		17	1919
Acrilat de metil alfa-metil	METACRILAT DE METIL	17
Acrilat de n-butil	ACRILAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Acrilat de octil	ACRILAT DE 2-ETILHEXIL	17
ACRILONITRIL	ALCOOL DODECILIC	17	1093
ADIPONITRIL		17	2205
ADUCT DE ANHIDRIDĂ POLIIZOBUTENIL		17
‘Agent de fumigarea terenurilor pe bază de D- D’	DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ALACLOR TECHNIC (90% SAU MAI MULT)		17
N-ALCANI (C10+)		17
ALCANI (C6-C9)		17
ALCARILDITIOFOSFAT (C7-C16) DE ZINC		17
ALCARILSULFONAT DE BARIU (C11- C50) LANŢ LUNG		17	2810
Di[alchi/alchenil)(C10-C20)]hidrogenfosfit	ALCHIL (C10 –C20 SATURAT ŞI NESATURAT) FOSFIT	17
ALCHIL (C8-C10)/(C12-CI4):(40% SAU MAI PUŢIN / 60% SAU MAI MULT) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)		17
ALCHIL (C12-C14) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)		17
3-Alchil (C16-C18)oxi-N,N’-bis (2- hidroxietil) propan – 1 amină	ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANŢ LUNG	17
ALCHIL (C8-C10) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (65% SAU MAI PUŢIN)		17
ALCHIL (C8-C10)/(C12-C14):(50%/50%) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)		17
ALCHIL (C8-C10)/(C12-C14):(60% SAU MAI MULT / 40% SAU MAI PUŢIN) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)		17
Alchil C8-C14 D-glucopiranosidă	ALCHIL (C8-C10)/(C12-CI4):(40% SAU MAI PUŢIN / 60% SAU MAI MULT) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)	17
Alchil C8-C14 D-glucopiranosidă	ALCHIL (C8-CL0)/(CI2-CI4):(60% SAU MAI MULT / 40% SAU MAI PUŢIN) POLIGLUCOZIDĂ SOLUŢIE (55% SAU MAI PUŢIN)	17
ALCHIL DIMETILAMINĂ (C12+)		17	2735
ALCHIL DITIOTIADIAZOL (C6-C24)		17
2,2’ -[3-(Alchil(C16- C18)oxi )propilimino] dietanol	ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANŢ LUNG	17
2,5-Di (alchil(C7+)tio)-1,3,4- tiadiazol	ALCHILDITIOTIADIAZOL (C6-C24)	17
ALCHIL-ARIL FOSFAT ÎN AMESTEC (SAU MAI MULT DE 40% FOSFAT TOLILIC DE DIFENIL, SAU MAI PUŢIN DE 0,02% IZOMERI ORTO)		17
ALCHILAŢI PENTRU AVIAŢIE (PARAFINE C8 ŞI IZO-PARAFINE BPT 95 – 120°C)		17
ALCHILBENZEN, ALCHILINDAN, ALCHILINDENĂ ÎN AMESTEC (FIECARE C12-C17)		17
ALCHILBENZENI (C5-C8)		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ALCHILBENZENI (C9+ )		17
ALCHILDITIOCARBAMAT (C19-C35)		17
ALCHILDITIOFOSFAT (C3-C14) DE ZINC		17
ALCHILFENAT DE CALCIU (C11-C4), LANŢ LUNG		17
ALCHILFENAT DE CALCIU (C5-C10), LANŢ LUNG		17
Alchili de plumb, n.s.a.	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
ALCHILOXIALCHILAMINĂ (C16+) ETOXILAT, LANŢ LUNG		17
Alcool	ALCOOL ETILIC	18
ALCOOL (C12-16) POLI (1-6) ETOXILAŢI		17
ALCOOL (C12-C16) POLI (20+) ETOXILAŢI		17
ALCOOL (C12-C16) POLI (7-19) ETOXILAŢI		17
ALCOOL (C6-C17) (SECUNDAR) POLI (3-6) ETOXILAŢI		17
ALCOOL (C6-C17) (SECUNDAR) POLI (7-12) ETOXILAŢI		17
ALCOOL (C9-C11) POLI (2.5-9) ETOXILAT		17
Alcool 1,1-dimetilpropargilic	2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
Alcool 2-cloretilic	ETILEN CLORHIDRINĂ	17
Alcool 2-etilhexilic	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool 2-metil-1-propil	ALCOOL IZOBUTILIC	17
Alcool 2-metil-2- butilic	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
Alcool 2-metil-2-propil	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
Alcool 2-metil-4- butilic	ALCOOL IZOAMILIC	17
Alcool 2-propilic	ALCOOL IZOPROPILIC	18
Alcool 3-metil-1-butilic	ALCOOL IZOAMILIC	17
Alcool 3-metil-3- butilic	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
Alcool 3-metoxi-3-metilbutilic	3-METIL-3-METOXIBUTANOL	17
ALCOOL ALILIC		17	1098
Alcool amilic	ALCOOL N-AMILIC	17
ALCOOL AMILIC, PRIMAR		17
Alcool behenilic	ALCOOLI (C13+)	17
ALCOOL BENZILIC		17
Alcool beta-cloretilic	ETILEN CLORHIDRINĂ	17
Alcool butilic	ALCOOL N-BUTILIC	18
Alcool butiric	ALCOOL N-BUTILIC	18
Alcool caprilic	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool caproilic	HEXANOL	17
Alcool cetilic/strearilic	ALCOOLI (C13+)	17
Alcool columbian	ALCOOL METILIC	17
Alcool de fermentaţie	ALCOOL ETILIC	18

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Alcool de frecţii	ALCOOL IZOPROPILIC	18
Alcool decilic	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)		17
Alcool dimetiletilic	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
Alcool din grâu	ALCOOL ETILIC	18
ALCOOL DODECILIC		17
Alcool enantilic	HEPTANOL (TOŢI IZOMERII)(D)	17
Alcool etilenic	ETILEN GLICOL	17
Alcool etilic	ALCOOL ETILIC	17
ALCOOL ETILIC		18
ALCOOL FURFURILIC		17	2874
Alcool glicilic	GLICERINĂ	18
Alcool heptilic, toţi izomerii	HEPTANOL (TOŢI IZOMERII) (D)	17
Alcool hexadecilic/octadecilic	ALCOOLI (C13+)	17
Alcool hexilic	HEXANOL	17
ALCOOL IZOAMILIC		17
ALCOOL IZOBUTILIC		17	1212
Alcool izodecilic	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool izopentilic	ALCOOL IZOAMILIC	17
ALCOOL IZOPROPILIC		18
Alcool laurilic	ALCOOL DODECILIC	17
ALCOOL METILAMILIC		17	2053
Alcool metilic	ALCOOL METILIC	17
ALCOOL METILIC		17
Alcool metilic	ALCOOL METILIC	17
Alcool metilic	ALCOOL METILIC	17
ALCOOL N-AMILIC		17
ALCOOL N-BUTILIC		18
Alcool n-dodecilic	ALCOOL DODECILIC	17
ALCOOL NONOLIC (TOŢI IZOMERII)		17
ALCOOL N-PROPILIC		17	1274
Alcool octilic	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool pelargonic	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool pentilic	ALCOOL N-AMILIC	17
Alcool propenilic	ALCOOL ALILIC	17
Alcool propilic	ALCOOL N-PROPILIC	17
ALCOOL SEC-AMILIC		17
ALCOOL SEC-BUTILIC		18
Alcool sec-pentilic	ALCOOL SEC-AMILIC	17
Alcool sec-propilic	ALCOOL IZOPROPILIC	18
ALCOOL TERŢ-AMILIC		17
ALCOOL TERŢ-BUTILIC		17
Alcool terţ-pentilic	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
Alcool tridecilic	ALCOOLI (C13+)	17
ALCOOL UNDECILIC		17
Alcool, C7	HEPTANOL (TOŢI IZOMERI) (D)	17
Alcool, C8	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool, C9	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool, Cl0	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Alcool, Cll	ALCOOL UNDECILIC	17
Alcool, C12	ALCOOL DODECILIC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ALCOOLI (C13+)		17
Alcooli , C13-C15	ALCOOLI (C13+)	17
Alcooluri columbiene	ALCOOL METILIC	17
Aldehidă	2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ	17
Aldehidă – crotonică	ALDEHIDĂ – CROTONICĂ	17
ALDEHIDĂ – CROTONICĂ		17	1143
Aldehidă amilică	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă butirică	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)		17	1129
Aldehidă formică	FORMALDEHIDĂ SOLUŢII (45% SAU MAI PUŢIN)	17
ALDEHIDĂ GLUTARICĂ ÎN SOLUŢII(50% SAU MAI PUŢIN)		17
Aldehidă izobutilică	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă izobutirică	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă izovarelică	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă n-butilică	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă n-butirică	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aldehidă piromucică	FURFUROL	17
Aldehidă propilenică	CROTONALDEHIDĂ	17
Aldehidă propilică	PROPIONALDEHIDĂ	17
Aldehidă propionică	PROPIONALDEHIDĂ	17
ALDEHIDĂ PROPIONICĂ		17	2496
Aldehidă valerică	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
ALDEHIDE OCTILICE		17	1191
ALFA-METILSTIREN		17	2303
ALUMINOSILICAT DE SODIU ÎN SUSPENSIE		17
AMESTEC NITRANT/SULFONITRIC (ACID SULFURIC ŞI AZOTIC ÎN AMESTEC)		17	1796
n-Amil metilcetonă	METIL AMILCETONĂ	17
Amilcarbinol	HEXANOL	17
alfa –n-Amilen	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
terţ-Amileni	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
AMINĂ FENOLICĂ DE POLIOLEFINE (C28-C250)		17
2-Amino – 1 – metilbenzen	O-TOLUIDINĂ	17
1-Amino – 2 – metilbenzen	O-TOLUIDINĂ	17
5-Amino-1,3,3-trimetilciclohexilmetilamină	IZOFORONDIAMINĂ	17
2-AMINO-2-METIL -1-PROPANOL		17
1-Amino-2-propanol	IZOPROPANOLAMINĂ	17
1-Amino-3-aminometil-3,5,5-trimetil- ciclohexan	IZOFORONDIAMINĂ	17
Aminoacetat de sodiu soluţie	GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUŢIE	17
Aminobenzen	ANILINĂ	17
1-Aminobutan	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Aminobutan	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aminociclohexan	CICLOHEXILAMINĂ	17
Aminoetan	ETILAMINĂ	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Aminoetan în soluţie, 72% sau mai puţin	ETILAMINĂ ÎN SOLUŢIE (72% SAU MAI PUŢIN)	17
2-Aminoetanol	ETANOLAMINĂ	17
AMINOETIL ETANOLAMINĂ		17
N- (2-aminoetil) etilendiamină	DIETILENTRIAMINĂ	17
Di (2-aminoetil)amină	DIETILENTRIAMINĂ	17
N,N’- Di (2-aminoetil)etan-1,2-diamină	TRIETILENTETRAMINĂ	17
N,N’- Di (2-aminoetil)etilendiamină	TRIETILENTETRAMINĂ	17
2-(2-Aminoetilamino) etanol	AMINOETIL ETANOLAMINĂ	17
Aminofen	ANILINĂ	17
2-Aminoizobutan	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Aminometan	METILAMINĂ ÎN SOLUŢIE (42% SAU MAI PUŢIN)	17
Aminometan în soluţie, 42% sau mai puţin	METILAMINĂ ÎN SOLUŢIE (42% SAU MAI PUŢIN)	17
3-Aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamină	IZOFORONDIAMINĂ	17
1-Aminopropan	N-PROPILAMINĂ	17
1-Aminopropan	IZOPROPILAMINĂ	17
3-Aminopropan -1-ol	N-PROPANOLAMINĂ	17
1-Aminopropan -2-ol	IZOPROPANOLAMINĂ	17
2-Aminotoluen	O-TOLUIDINĂ	17
o-Aminotoluen	O-TOLUIDINĂ	17
AMONIAC, SOLUŢIE APOASĂ (28% SAU MAI PUŢIN)		17	2672
Anhidridă abietică	COLOFONIU	17
ANHIDRIDĂ ACETICĂ		17	1715
Anhidridă acetică	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
Anhidridă acetilică	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
Anhidrida acidului ftalic	ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)	17
ANHIDRIDĂ ALCHENICĂ (C16-C20) SUCCINICĂ		17
Anhidridă cis-butendioică	ANHIDRIDĂ MALEICÎ	17
Anhidridă etanoică	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)		17	2214
ANHIDRIDĂ MALEICĂ		17	2215
Anhidridă propanoică	ANHIDRIDĂ PROPIONICĂ	17
Anhidridă toxilică	ANHIDRIDĂ MALEICĂ	17
Anhidridă toxilică	ANHIDRIDĂ MALEICĂ	17
ANILINĂ		17	1547
APĂ		18
Apă amoniacală, 28% sau mai puţin	AMONIAC, SOLUŢIE APOASĂ (28% SAU MAI PUŢIN)	17
Apă tare	ACID AZOTIC (70% ŞI MAI MULT)	17
Argilă	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
Argilă albă sau caolin	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
ARIL – POLIOLEFINE (C11-C50)		17
AROMATE POLICICLICE (2+)		17
Azacicloheptan	HEXAMETILENIMINĂ	17
3-Azapentan-1, 5-diamină	DIETILENTRIAMINĂ	17
Azepan	HEXAMETILENIMINĂ	17
AZOTAT DE AMONIU SOLUŢIE (93% SAU MAI PUŢIN)		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Azotat feric(III)/acid azotic soluţie	AZOTAT FERIC/ACID AZOTIC SOLUŢIE	17
AZOTAT FERIC/ACID AZOTIC SOLUŢIE		17
BĂUTURI ALCOOLICE n.s.a.		18
Benzen	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
Benzen	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)		17	1114
Benzenamină	2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ	17
Benzenol	FENOL	17
Benzină de piroliză (cracarea păcurei în prezenţă de vapori)	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
Benzină de piroliză, conţinând 10% sau mai mult benzen	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
BENZOAT DE SODIU		17
Benzofenol	FENOL	17
Benzol	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
Benzol(e)	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
Benzotiazol -2-tiol (sare de sodiu)	MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ,SOLUŢIE	17
1,3-Benzotiazol -2-tiolat de sodiu soluţie	MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUŢIE	17
2-Benzotiazoletiol (,sare de sodiu)	MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM, SOLUŢIE	17
(2-Benzotiazoliltio) de sodiu în soluţie	MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM, SOLUŢIE	17
beta – Metilacroleină	CROTONALDEHIDĂ	17
Betapronă	BETA- PROPIOLACTONĂ	17
Bicromat de sodiu	BICROMAT DE SODIU (70% SAU MAI PUŢIN)	17
BICROMAT DE SODIU (70% SAU MAI PUŢIN)		17
Bifenil	DIFENIL	17
Bihexil	DODECAN (TOŢI IZOMERII)	17
Bisulfură de carbon	DISULFURĂ DE CARBON	17
Melasă pentru băuturi spirtoase	MELASĂ	18
BORAT DE POLIOLEFIN-AMIDE ALCHENAMINE (C28-C250)		17
BOROHIDRURĂ DE SODIU (15% SAU MAI PUŢIN)/HIDROXID DE SODIU, SOLUŢIE		17
BROMCLORMETAN		17
Bromură de calciu/ bromură de zinc soluţie	SARAMURI PENTRU FORAJ (CONŢINÂND SĂRURI DE ZINC)	17
Bromură de etilen	DIBROMURĂ DE ETILEN	17
Bromură de metilen	DIBROMMETAN	17
Buatnol -1-ol	ALCOOL N-BUTILIC	18
(E)But-2-enal	CROTONALDEHIDĂ	17
Butaldehidă	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Butan -1,3-diol	BUTILEN GLICOL	17
Butan -1,4-diol	BUTILEN GLICOL	17
Butan -2,3-diol	BUTILEN GLICOL	17
Butan -2-ol	ALCOOL SEC-BUTILIC	18
Butan -2-onă	METIL ETIL CETONĂ	17
Butan -4-olid	GAMA – BUTIROLACTONĂ	17
Butanal	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
n-Butanal	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
1,3 -Butandiol	BUTILEN GLICOL	17
1,4-Butandiol	BUTILEN GLICOL	17
2,3-Butandiol	BUTILEN GLICOL	17
Butanoat de butil	BUTIRAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Butanoat de metil	BUTIRAT DE METIL	17
Butanol	ALCOOL N-BUTILIC	18
1-Butanol	ALCOOL N-BUTILIC	18
n-Butanol	ALCOOL N-BUTILIC	18
sec-Butanol	ALCOOL SEC-BUTILIC	18
terţ-Butanol	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
Butanol-1	ALCOOL N-BUTILIC	18
2-Butanol	ALCOOL SEC-BUTILIC	18
1,4-Butanolidă	GAMA – BUTIROLACTONĂ	17
2-Butanonă	METIL ETIL CETONĂ	17
Butenă dimer	OCTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Butenal	ALDEHIDĂ – CROTONICĂ	17
Butil metil cetonă	METIL BUTIL CETONĂ	17
BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)		17	1125, 12
n-Butilamină	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
sec-Butilamină	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
terţ-Butilamină	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
BUTILBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17	2709
terţ-Butilbenzen	BUTILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
n-Butilcarbinol	ALCOOL N-AMILIC	17
Butilcelosolv (butilglicol)	ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI	17
BUTILEN GLICOL		17
alfa-Butilen glicol	BUTILEN GLICOL	17
beta-Butilen glicol	BUTILEN GLICOL	17
Butiletilenă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
BUTIRAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)		17
BUTIRAT DE METIL		17	1237
Butirat de n-butil	BUTIRAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
1-Butoxibutan	ETER N-BUTILIC	17
2-Butoxietanol	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
2-terţ -Butoxietanol	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
1-Butoxipropan -2-ol	ETERI MONOALCHILICI AI PROPILENGLICOLULUI	17
Caolin (argilă pentru porţelan)	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
Caprolactamă	EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUŢIE APOASĂ)	17
Carbamidă	UREE, SOLUŢIE	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Carbinol	ALCOOL METILIC	17
Carbonat de 1,2 –propandiol	CARBONAT DE PROPILENĂ	18
Carbonat de disodiu	CARBONAT DE SODIU SOLUŢIE	17
CARBONAT DE ETILENĂ		18
Carbonat de glicol	CARBONAT DE ETILENĂ	18
Carbonat de propilenă	CARBONAT DE PROPILENĂ	18
CARBONAT DE PROPILENĂ		18
CARBONAT DE SODIU, SOLUŢIE		17
Carbonildiamidă	UREE, SOLUŢIE	17
Carbonildiamină	UREE, SOLUŢIE	17
CARBOXAMIDĂ DE ZINC ALCHENIL		17
2-[Carboxilatometil ((2- hidroxietil)amino) etil]imino-diacetat de trisodiu	ACID N- (HIDROXIETIL)ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE	17
N,N-Di (carboximetil) glicină sare trisodică	ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ SOLUŢIE	17
N-(Carboximetil)-N'-(2hidroxietil)- N,N'- etilen-diglicină trisodică	ACID N- (HIDROXIETIL)ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE	17
Ceară minerală	PETROLATUM (VASELINĂ)	17
Celosolv solvent	ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI	17
Cetohexametilenă	CICLOHEXANONĂ	17
Cetonă propan	ACETONĂ	18
Cetopropan	ACETONĂ	18
2-Ciano-2- propanol	ACETONCIANHIDRINĂ	17
Cianoetilenă	ACRILONITRIL	17
2-Cianopropan -2- ol	ACETONCIANHIDRINĂ	17
2-Cianopropenă – 1	METACRILONITRIL	17
Cianură de etil	PROPIONITRIL	17
Cianură de metil	ACETONITRIL	17
Cianură de tetrametilen	ADIPONITRIL	17
Cianură de vinil	ACRILONITRIL	17
1,5,9-CICLODODECATRIENĂ		17
CICLOHEPTAN		17	2241
Ciclohexametilenimină	HEXAMETILENIMINĂ	17
CICLOHEXAN		17	1145
CICLOHEXANOL		17
CICLOHEXANONĂ		17	1915
Ciclohexanonă	CICLOHEXANONĂ	17
CICLOHEXANONĂ, CICLOHEXANOL AMESTEC		17
Ciclohexatrienă	BENZEN ŞI AMESTECURI AVÂND 10% BENZEN SAU MAI MULT (I)	17
Ciclohexil(etil)amină	N-ETILCICLOHEXILAMINĂ	17
CICLOHEXILAMINĂ		17	2357
Ciclohexilcetonă	CICLOHEXANONĂ	17
Ciclohexildimetilamină	N,N – DIMETILCICLOHEXILAMINĂ	17
Ciclohexilmetan	METILCICLOHEXAN	17
1,3 –CICLOPENTADIENĂ, DIMMER (TOPITURĂ)		17
CICLOPENTAN		17	1146

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
CICLOPENTENĂ		17	2246
P-CIMEN		17	2046
Cimol	P-CIMEN	17
Cinenă	DIPEPTEN	17
1-Clor-2-(beta-cloretoxi)etan	ETER DICLORETILIC	17
1-Clor-2,3-epoxipropan	EPICLORHIDRINĂ	17
2-Clor-6'-etil –N-(2-metoxi-1-metiletil)acet- o- toluididă	N-(2-METOXI-1-METIL ETIL) -2-ETIL-6- METIL CLORACETANILIDĂ	17
Cloralilenă	CLORURĂ DE ALIL	17
CLORAT DE SODIU (50% SAU MAI PUŢIN)		17	2428
CLORBENZEN		17	1134
Clorbenzol	CLORBENZEN	17
Clorbrommetan	BROMCLORMETAN	17
2-Cloretanol	ETILEN CLORHIDRINĂ	17
Cloretanol-2	ETILEN CLORHIDRINĂ	17
1-(4-CLORFENIL)-4,4- DIMETIL- PENTAN-3-ONĂ		17
Clorhidrin sulfuric	ACID CLOROSULFONIC	17
CLORHIDRINE (BRUTE)		17
m-Clormetilbenzen	M-CLORTOLUEN	17
o-Clormetilbenzen	O-CLORTOLUEN	17
p-Clormetilbenzen	P-CLORTOLUEN	17
Clormetiloxiran	EPICLORHIDRINĂ	17
2-Clor-N-(2-etil-6 metilfenil)-N-(1- metoxipropan-2-ol) etanamină	N-(2-METOXI-1 METILETIL)-2-ETIL-6 METILCLORACETANILIDĂ	17
2-Clor-N-(2-etil-6-metilfenil)-N-(2 metoxi-1- metiletil) acetamidă	N-(2-METOXI-1-METIL ETIL) -2-ETIL-6- METIL CLORACETANILIDĂ	17
CLOROFORM		17	1888
3-Clorpropenă	CLORURĂ ALILICĂ	17
3-Clorpropilenă	CLORURĂ ALILICĂ	17
alfa -Clorpropilenă	CLORURĂ ALILICĂ	17
3-Clortoluen	M-CLORTOLUEN	17
4-Clortoluen	P-CLORTOLUEN	17
M-CLORTOLUEN		17	2238
O-CLORTOLUEN		17	2238
P-CLORTOLUEN		17	2238
CLORTOLUENI (IZOMERI ÎN AMESTEC)		17	2238
Clorură alfa-cloralilică	1,3-DICLORPROPENĂ	17
CLORURĂ DE ALIL		17	1100
CLORURĂ DE COLIN SOLUŢII		17
Clorură de etilen	DICLORURĂ DE ETILEN	17
Clorură de fenil (clorbenzen)	CLORBENZEN	17
Clorură de fier (III) soluţii	CLORURĂ FERICĂ, SOLUŢII	17
CLORURĂ DE MAGNEZIU SOLUŢIE		17
CLORURĂ DE POLIALUMINIU SOLUŢIE		18
Clorură de propilen	1,2 – DICLORPROPAN	17
CLORURĂ DE VINILIDEN		17	1303
CLORURĂ FERICĂ, SOLUŢII		17	2582
Colamină	ETANOLAMINĂ	17
Colidinaldehidă	2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Colofoniu	COLOFONIU	17
COLOFONIU		17
COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)		17	1649
COPOLIMER ACRILONITRIL- STIREN ÎN DISPERSIE ÎN POLIETER POLIOL		17
COPOLIMER DE ESTER ALCHIL (C4- C20)		17
COPOLIMER DE POLIALCHIL (C10- C18) METACRILAT/ETILEN-PROPILEN ÎN AMESTEC		17	3257
COPOLIMER OLEFIN-ESTER ALCHILIC (GREUTATE MOLECULARĂ 2000+)		17
Creozot săruri	NAFTALINĂ (TOPITURĂ)	17
Crezoli	CREZOLI (TOŢI IZOMERII)	17
CREZOLI (TOŢI IZOMERII)		17	2076
Cumen	PROPILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Cumol	PROPILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Deanol	DIMETILETANOLAMINĂ	17
DECAHIDRONAFTALINĂ		17
Decan-l-ol	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
n-Decanol	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Decilbenzen	ALCHILI (C9+) BENZEN	17
1-Deoxi-1-metilamino-D-glucitol	N-METILGLUCAMIN SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	18
DEŞEURI CHIMICE LICHIDE		17
Detergent alchilat	ALCHILI (C9+) BENZEN	17
Diacetat de etilenă	DIACETAT DE ETILEN GLICOL	17
DIACETAT DE ETILENGLICOL		17
Diacetonă	DIACETONĂ – ALCOOL	17
DIACETONĂ – ALCOOL		17
DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI		17
DIALCHIL (C8-C9) DIFENILAMINE		17
4,6-Diamino-3,5,5-trimetilciclohex-2-enonă	IZOFORONDIAMINĂ	17
1,2-Diaminoetan	ETILENDIAMINĂ	17
1,2-Diaminohexan	HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)	17
1,6-Diaminohexan soluţii	HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUŢIE	17
Diaminotoluen	TOLUENDIAMINĂ	17
2,4-Diaminotoluen	TOLUENDIAMINĂ	17
2,6-Diaminotoluen	TOLUENDIAMINĂ	17
3,6-Diazaoctan-1,8-diamine	TRIETILENTETRAMINĂ	17
1,2-Dibrometan	DIBROMURĂ DE ETILEN	17
DIBROMMETAN		17
DIBROMURĂ DE ETILEN		17	1605
Dibutil carbinol	ALCOOL NINILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Dibutil fosfonat	HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL	17
Dibutil orto-ftalat	DIBUTILFTALAT	17
DIBUTILAMINĂ		17
Dibutilbenzen -1,2-dicarboxilat	DIBUTILFTALAT	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
DIBUTILFTALAT		17
1,4-Dicianobutan	ADIPONITRIL	17
Dicianură de tetrametilen	ADIPONITRIL	17
Diciclopentadienă	1,3 – CICLOPENTADIENĂ, DIMMER (TOPITURĂ)	17
1,2Diclor etan	DICLORURĂ DE ETILENĂ	17
1,2Diclor etan	DICLORURĂ DE ETILENĂ	17
3,4-DICLOR-1-BUTENĂ		17
DICLORBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17
m-Diclorbenzen	DICLORBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
o-Diclorbenzen	DICLORBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
1,2-Diclorbenzen	DICLORBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
1,1-Dicloretan	CLORURĂ DE VINILIDEN	17
1,2-Dicloretan	DICLORURĂ DE ETILEN	17
sim -Dicloretan	DICLORURĂ DE ETILENĂ	17
Dicloreter	ETER DICLORETILIC	17
1,1-Dicloretilenă	CLORURĂ DE VINILIDEN	17
2,4-DICLORFENOL		17	2021
3,4-Diclorobut-1-enă	3,4-DICLOR-1-BUTENĂ	17
1,1-DICLORPROPAN		17
1,2-DICLORPROPAN		17	1279
Diclorpropan/Diclorpropenă în amestec	DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC	17
1,3-DICLORPROPENĂ		17	2047
DICLORPROPENĂ/DICLORPROPAN ÎN AMESTEC		17
Diclorpropilenă	1,3-DICLORPROPENĂ	17
DICLORURĂ DE ETILEN		17	1184
Diclorură de glicol	DICLORURĂ DE ETILEN	17
Diclorură de propilen	1,2 – DICLORPROPAN	17
Didecil ftalat	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
Didodecil ftalat	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
DIETANOLAMINĂ		17
DIETIL FTALAT		17
Dietil oxid	ETER DIETILIC	17
DIETIL SULFAT		17	1594
DIETILAMINĂ		17	1154
DIETILAMINOETANOL		17	2686
2-Dietilaminoetanol	DIETILAMINOETANOL	17
DIETILBENZEN		17	2049
1,4-Dietilen dioxid	1,4-DIOXAN	17
Dietilen eter	1,4-DIOXAN	17
DIETILEN GLICOL		18
Dietilen oxid	1,4-DIOXAN	17
DIETILENTRIAMINĂ		17	2079
N,N-Dietiletanamină	TRIETILAMINĂ	17
Dietiletanolamină	DIETILAMINOETANOL	17
N,N -Dietiletanolamină	DIETILAMINOETANOL	17
N,N -Dietiletilamină	TRIETILAMINĂ	17
DIFENIL		17
DIFENIL ETER		17
DIFENIL ETER/DIFENIL FENIL ETER ÎN AMESTEC		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Difenil oxid	DIFENIL ETER	17
Difenil oxid / difenil fenil eter în amestec	DIFENIL ETER/DIFENIL FENIL ETER ÎN AMESTEC	17
DIFENIL/DIFENIL ETER AMESTECURI		17
Difenil/difenil oxid amestecuri	DIFENIL/DIFENIL ETER AMESTECURI	17
Diformil	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
Diglicol	DIETILEN GLICOL	18
DIHEPTIL FTALAT		17
Dihexil	DODECAN (TOŢI IZOMERII)	17
DIHEXIL FTALAT		17
1,3-Dihidroizobenzofuran-1,3-dion	ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)	17
2,3 -Dihidroxibutan	BUTILEN GLICOL	17
2,2' -Dihidroxidietilamină	DIETANOLAMINĂ	17
Dihidroxietil eter	DIETILEN GLICOL	18
Dihidroxihexan	HEXAMETILEN GLICOL	17
1,2-Dihidroxipropan	PROPILEN GLICOL	18
Diizobutenă	DIIZOBUTILENĂ	17
DIIZOBUTIL CETONĂ		17
DIIZOBUTIL FTALAT		17
DIIZOBUTILAMINĂ		17	2361
Diizobutilcarbinol	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
DIIZOBUTILENĂ		17	2050
alfa -Diizobutilenă	DIIZOBUTILENĂ	17
beta -Diizobutilenă	DIIZOBUTILENĂ	17
DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL		17
Diizobutirat de 2,2,4-trimetilpentan-1,3-diol	DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL	17
Diizocianat de 1-izopropil-3,3- dimetiltrimetilenă	DIIZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL	17
Diizocianat de 2,4 – tolilen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
Diizocianat de 4-metil-1,3-fenilen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
Diizocianat de 4-metil-m-fenilen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN		17	2281
DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ		17	2290
Diizocianat de m – tolilen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
Diizocianat de metilfenilen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
DIIZOCIANAT DE TOLUEN		17	2078
2,4-Diizocianattoluen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
2,4-Diizociant -1- metilbenzen	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
Diizodecil ftalat	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
Diizononil ftalat	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
DIIZOOCTIL FTALAT		17
DIIZOPROPANOLAMINĂ		17
Diizopropilacetonă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
DIIZOPROPILAMINĂ		17	1158
DIIZOPROPILBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17
2,6-Dimetil -4-heptanonă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
DIMETIL ADIPAT		17
Dimetil cetonă	ACETONĂ	18

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Dimetil formaldehidă	ACETONĂ	18
DIMETIL FTALAT		17
1,1'-Dimetil-2,2'-iminodietanol	DIIZOPROPANOLAMINĂ	17
6,6-Dimetil-2-metilenbiciclo[3.1.1]heptan	BETA – PINENĂ	17
N,N -DIMETILACETAMIDĂ		17
N,N –DIMETILACETAMIDĂ SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)		17
Dimetilacetilenă carbinol	2-METIL -2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
DIMETILAMINĂ SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)		17	1160
DIMETILAMINĂ SOLUŢIE (MAI MULT DE 45% DAR NU MAI MULT DE 55%)		17	1160
DIMETILAMINĂ SOLUŢIE (MAI MULT DE 55% DAR NU MAI MULT DE 65%)		17	1160
Dimetilaminoetanol	DIMETILETANOLAMINĂ	17
2-Dimetilaminoetanol	DIMETILETANOLAMINĂ	17
Dimetilbenzeni	XILENI	17
1,3-Dimetilbutan -1-ol	ALCOOL METILAMILIC	17
1,3-Dimetilbutanol	ALCOOL METILAMILIC	17
Dimetilcarbinol	ALCOOL IZOPROPILIC	18
Dimetilcetal	ACETONĂ	18
N,N-DIMETILCICLOHEXILAMINĂ		17	2264
N,N-Dimetildodecan-1-amină	N,N – DIMETILDODECILAMINĂ	17
N,N-Dimetildodecanamină	ALCHIL(C12+)DIMETILAMINĂ	17
N,N -DIMETILDODECILAMINĂ		17
1,1-Dimetiletanol	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
DIMETILETANOLAMINĂ		17	2051
Dimetiletil carbinol	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
1,1-Dimetiletil metil eter	ETER METIL TERŢ-BUTILIC	17
sim -Dimetiletilenglicol	BUTILEN – GLICOL	17
Dimetilfenil fosfat (3:1)	TRIXILIL FOSFAT	17
Tri (dimetilfenil)fosfat	FOSFAT DE TRIXILIL	17
2,3-Dimetilfenol	XILENOL	17
2,4-Dimetilfenol	XILENOL	17
2,5-Dimetilfenol	XILENOL	17
2,6-Dimetilfenol	XILENOL	17
3,4-Dimetilfenol	XILENOL	17
3,5-Dimetilfenol	XILENOL	17
Dimetilfenoli	XILENOL	17
DIMETILFORMAMIDĂ		17	2265
2,6-Dimetilheptan -4-onă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
N,N-Dimetilhexanamină	ALCHIL(C12+)DIMETILAMINĂ	17
Dimetilhidroxibenzeni	XILENOL	17
Dimetillaurilamină	N,N – DIMETILDODECILAMINĂ	17
N,N-Dimetilmetanamină	TRIMETILAMINĂ SOLUŢIE (30% SAU MAI PUŢIN)	17
N,N -Dimetilmetilamină	TRIMETILAMINĂ SOLUŢIE (30% SAU MAI PUŢIN)	17
DIMETILPOLISILOXAN		17
2,2-Dimetilpropan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUŢIE)		17
1,1-Dimetilpropinol	2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
N,N-Dimetiltetradecanamină	ALCHIL (C12+)DIMETILAMINĂ	17
Dimetiltetradecilamină	ALCHIL (C12+)DIMETILAMINĂ	17
3,9-Dimetiltriciclo[5.2.1.0;2,6]deca-3, 8-dienă	METILCICLOPENTADIENĂ DIMER	17
Dimetiltrimetilen glicol	2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUŢIE)	17
DI-N-HEXIL ADIPAT		17
DINITROTOLUEN (TOPITURĂ)		17	1600
Dinonil ftalat	DIALCHIL(C7-C13)FTALAŢI	17
3,6-Dioaxaoctan-1,8-diol	TRIETILEN GLICOL	18
DIOCTIL FTALAT		17
Dioctil adipat	DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT	17
1,4-Dioxan	1,4-DIOXAN	17
1,4-DIOXAN		17	1165
DIOXID DE TITAN, SUSPENSIE		17
Dioxietilenă eter	1,4-DIOXAN	17
Dioxipropan de 1,3-carbonil	CARBONAT DE PROPILENĂ	18
1,3-Dioxolan-2-on	CARBONAT DE ETILENĂ	18
Dioxolanon	CARBONAT DE PROPILENĂ	18
Dioxolon -2	CARBONAT DE ETILENĂ	18
1,1-Dioxotiolan	SULFOLAN	17
DIPEPTEN		17	2052
Dipepten (limonen)	DIPENTEN	17
Dipropilamină	DI-N-PROPILAMINĂ	17
n-Dipropilamină	DI-N-PROPILAMINĂ	17
Dipropilcarbamotioat de S-etil	DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL	17
Dipropilditiocarbamat de S-etil	DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL	17
DIPROPILEN GLICOL		17
DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL		17
DISULFURĂ DE CARBON		17	1131
DISULFURĂ DE DIMETIL		17	2381
Disulfură de metil	DISULFURĂ DE DIMETIL	17
Disulfură de sodiu	HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
DITIOCARBAMAT ESTER (C7-C35)		17
DIUNDECIL FTALAT		17
Docosan-1-ol	ALCOOLI (C13+)	17
1-Docosanol	ALCOOLI (C13+)	17
DODECAN (TOŢI IZOMERII)		17
Dodecan -1-ol	ALCOOL DODECILIC	17
1-Dodecanol	ALCOOL DODECILIC	17
n-Dodecanol	ALCOOL DODECILIC	17
TERŢ-DODECANTIOL		17
DODECENĂ (TOŢI IZOMERII)		17
Dodecil -2-metilprop-2-enoat	METACRILAT DE DODECIL	17
DODECIL XILEN		17
Dodecil-2-metil-2-propenoat	METACRILAT DE DODECIL	17
DODECILBENZEN		17
Dodecildimetilamină	ALCHIL (C12+) DIMETILAMINĂ	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Dodecilenă	DODECENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
DODECILFENOL		17
terţ-Dodecilmercaptan	TERT –DODECANETHIOL TERŢ- DODECANTIOL	17
2-Dodeciltio-1-metiletanol	SULFURĂ DE DODECIL HIDROXIPROPIL	17
1-Dodeciltiopropan-2-ol	SULFURĂ DE DODECIL HIDROXIPROPIL	17
EPICLORHIDRINĂ		17	2023
1,2-Epoxibutan	OXID DE 1,2-BUTILENĂ	17
1,4-Epoxibutan	TETRAHIDROFURAN	17
1,2-Epoxipropan	OXID DE PROPILENĂ	17
EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUŢIE APOASĂ)		17
EPTC	DIPROPILTIOCARBAMAT DE S-ETIL	17
Ester 2,3- epoxipropilic al acidului neodecanoic	ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10	17
Ester 2,3-epoxipropilic al amestecului acid trialchilacetic	ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10	17
Ester acetic	ACETAT DE ETIL	17
Ester acetoacetic	ACETOACETAT DE ETIL	17
Ester alcan(C10-C21)fenilic al acidului sulfonic	ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL	17
Ester amilacetic	ACETAT DE AMIL (TOŢI IZOMERII)	17
Ester di(2-etilhexilic) a acidului hexandioic	DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT	17
Ester butilic	ACETATE DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Ester di(2-etilhexilic) a acidului adipic	DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT	17
Ester diacetic	ACETOACETAT DE ETIL	17
Ester etenilic a acidului acetic	ACETAT DE VINIL	17
Ester fenilic de acid alcan(C10-C18) sulfonic	ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL	17
ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10		17
Ester glucidilic al acidului neodecanoic	ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10	17
Ester metilic a acidului acetoacetic	ACETOACETAT DE METIL	17
Ester metilic al acidului acetic	ACETAT DE METIL	17
Ester vinilic a acidului acetic	ACETAT DE VINIL	17
Ester vinilic al acidului neodecanoic	NEODECANOAT DE VINIL	17
Etanamină soluţii, 72% sau mai puţin	ETILAMINĂ SOLUŢII (72% SAU MAI PUŢIN)	17
Etancarbonitril	PROPIONITRIL	17
Etandial	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
1,2-Etandiol	ETILEN GLICOL	17
Etanoat de butil	ACETATE DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Etanoat de etil	ACETAT DE ETIL	17
Etanoat de hexil	ACETAT DE HEXIL	17
Etanoat de metil	ACETAT DE METIL	17
Etanoat de vinil	ACETAT DE VINIL	17
Etanoat etenilic	ACETAT DE VINIL	17
Etanol	ALCOOL ETILIC	18
ETANOLAMINĂ		17	2491

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Eter	ETER DIETILIC	17
ETER 2, 2'-DICLORIZOPROPILIC		17	2490
Eter 2,2'-diclordietilic	ETER DICLORETILIC	17
Eter 2,2'-dicloretilic	ETER DICLORETILIC	17
Eter 2-clor-1-metiletil	ETER 2, 2' -DICLORIZOPROPIL	17
Eter 2-clor-1-metiletil	ETER 2, 2' -DICLORIZOPROPIL	17
Eter acetic	ACETAT DE ETIL	17
Eter acetil	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
Eter anestezic	ETER DIETILIC	17
Eter beta-monoetilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Eter butilic	ETER N-BUTILIC	17
Eter butilic	ACETAT DE BUTIL (TOŢI IZOMERII)	17
Eter butilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter cloretilic	ETER DICLORETILIC	17
ETER DE POLIETILENGLICOL ŞI DE DIMETIL		17
Eter di(2-clor-1-metiletilic)	ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC	17
Eter di(2-cloretilic)	ETER DICLORETILIC	17
Eter di(2-clorizopropilic)	ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC	17
Eter di(2-hidroxietil)	DIETILEN GLICOL	18
Eter di(cloretilic)	ETER DICLORETILIC	17
Eter dibutilic	ETER n-BUTILIC	17
Eter diclordiizopropilic	ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC	17
ETER DICLORETILIC		17	1916
ETER DIETILIC		17	1155
Eter diizopropilic	ETER IZOPROPILIC	17
ETER ETIL TERŢ-BUTILIC		17	1993
Eter etilic	ETER DIETILIC	17
Eter etilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter etilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
ETER ETILVINILIC		17	1302
Eter fenilic	ETER DIFENILIC	17
ETER FENILIC AL PROPILENGLICOLULUI		17
ETER IZOPROPILIC		17	1159
Eter izopropilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter metilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter metilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
ETER METILIC TERŢ-AMIL		17
ETER METILIC terţ-AMILIC		17	1993
Eter metilic terţ-pentil	ETER METIL TERŢ-AMILIC	17
Eter mono terţ-butilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Eter monobutilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter monobutilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Eter monobutilic de glicol	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter monoetilicl al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter monometil al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter monometilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Eter monometilic de butilenglicol	3-METOXI -1-BUTANOL	17
ETER N-BUTILIC		17	1149
Eter n-butilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Eter n-dibutilic	ETER N-BUTILIC	17
Eter piroacetic	ACETONĂ	18
Eter propilic al propilenglicolului	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
Eter sim- dicloretilic	ETER DICLORETILIC	17
Eter sulfuric	ETER DIETILIC	17
Eter terţ-butil etil	ETER ETIL TERŢ-BUTILIC	17
Eter terţ-butil metilic	ETER METIL TERŢ-BUTILIC	17
Eter terţ-butilic al etilenglicolului	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
Eter viniletilic	ETER ETILVINILIC	17
ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI		17
Etil acetonă	METILPROPIL CETONĂ	18
Etil carbinol	ALCOOL N-PROPILIC	17
Etil fosfat	TRIETIL FOSFAT	17
Etil ftalat	DIETIL FTALAT	17
Etil sulfat	DIETIL SULFAT	17
Etil(ciclohexil)amină	N-ETILCICLOHEXILAMINĂ	17
2-ETIL-2-(HIDROXIMETIL) ESTER AL PROPAN-1,3-DIOL C8-C10		17
N-Etil-2-metilalilamină	N-ETILMETILALILAMINĂ	17
5-Etil-2-metilpiridină	2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ	17
5-Etil-2-picolină	2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ	17
6-Etil-2-toluidină	2-METIL-6-ETIL ANILINĂ	17
2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ		17
2-Etil-6-metilanilină	2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ	17
2-Etil-6-metilbenzenamină	2-METIL-6-ETILANILINĂ	17
ETILAMINĂ		17	1036
ETILAMINĂ SOLUŢII (72% SAU MAI PUŢIN)		17	2270
Etilaminociclohexan	N-ETILCICLOHEXILAMINĂ	17
ETILBENZEN		17	1175
Etilbenzol	ETILBENZEN	17
ETILCICLOHEXAN		17
N-ETILCICLOHEXILAMINĂ		17
Etildimetilmetan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ETILEN CIANOHIDRINĂ		17
ETILEN CLORHIDRINĂ		17	1135
ETILEN GLICOL		17
ETILENDIAMINĂ		17	1604
2,2’-Etilendi-iminodi(etilamină)	TRIETILENTETRAMINE	17
2,2’-Etilendioxidietanol	TRIETILEN GLICOL	18
ETILENOXID/PROPILENOXID AMESTEC CU CONŢINUT NU MAI MULT DE 30% DIN MASĂ, ETILENOXID		17	2983
Etilglicol	ETERI MONOALCHILI AI ETILENGLICOLULUI	17
2-Etilhex-2-enal	2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ	17
2-Etilhexaldehidă	ALDEHIDE OCTILICE	17
2-Etilhexanal	ALDEHIDE OCTILICE	17
2-Etilhexanol	OCTANOL(TOŢI IZOMERII)	17
2-Etilhexenal	2-ETIL-3-PROPILACROLEINĂ	17
DI – (2-ETILHEXIL) ADIPAT		17
Di(2-etilhexil) adipat	DI–(2-ETILHEXIL) ADIPAT	17
2-ETILHEXILAMINĂ		17	2276
5-Etilidenbiciclo(2,2,1)hept-2-enă	ETILIDENNORBORNENĂ	17
ETILIDENNORBORNENĂ		17
Etilmetil cetonă	METILETIL CETONĂ	17
N-ETILMETILALILAMINĂ		17
5-Etil-o-toluidină	2-METIL-5-ETILPIRIDINĂ	17
6-Etil-o-toluidină	2-METIL-6-ETIL ANILINĂ	17
2-Etilpropan-1-ol	ETER MONOALCHIL AL PROPILENGLICOLULUI	17
ETILTOLUEN		17
Etinildimetil carbinol	2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
2-Etoxi-2-metilpropan	ETER ETIL TERŢ-BUTILIC	17
2-Etoxietanol	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
1-Etoxipropan-2-ol	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
3-ETOXIPROPIONAT DE ETIL		17
1-Fenil-1-(2,5 – xilil)etan	1-FENIL-1-XILIL ETAN	17
1-Fenil-1-(3,4 – xilil) etan	1-FENIL-1-XILIL ETAN	17
1-FENIL-1-XILIL ETAN		17
Fenilamină	ANILINĂ	17
FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENŢI AROMATICI		17	1993
1-Fenilbutan	BUTILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
2-Fenilbutan	BUTILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Fenilcarbinol	ALCOOL BENZILIC	17
1-Fenildecan	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
1-Fenildodecan	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
Feniletan	ETILBENZEN	17
1-Feniletilxilen	1-FENIL-1-XILIL ETAN	17
Fenilmetan	TOLUEN	17
Fenilmetanol	ALCOOL BRNZILIC	17
2-Fenilpropan	PROPILBENZEN (TOŢI IZOMRII)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
1-Fenilpropan	PROPILBENZEN (TOŢI IZOMRII)	17
2-Fenilpropenă	ALFA-METILSTIREN	17
1-Feniltetradecan	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
1-Feniltridecan	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
1-Fenilundecan	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
Fenilxililetan	1-FENIL-1-XILIL ETAN	17
FENOL		17	2312
FENOLI (C4-C9) INHIBITORI ALCHILICI		17
Formaldehidă	FORMALDEHIDĂ SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
FORMALDEHIDĂ SOLUŢII (45% SAU MAI PUŢIN)		17	1198, 22
Formaldehidă trimer	1,3,5-TRIOXAN	17
FORMAMIDĂ		17
Formdimetilamidă	DIMETILFORMAMIDĂ	17
Formiat de 2-metilpropil	FORMIAT DE IZOBUTIL	17
FORMIAT DE IZOBUTIL		17	2393
FORMIAT DE METIL		17	1243
FORMIAT DE POTASIU SOLUŢII		18
Formiat de tetril/tetranitrometilanilină	FORMIAT DE IZOBUTIL	17
Formol	FORMALDEHIDĂ SOLUŢII (45% SAU MAI PUŢIN)	17
Fosfat de tri(dimetilfenil)	FOSFAT DE TRIXILIL	17
FOSFAT DE TRIBUTIL		17
FOSFAT DE TRIETIL		17
Fosfat de tri-tolil, conţinând 1% sau mai mulţi orto-izomeri	TRICRESIL FOSFAT (CONŢINÂND 1% SAU MAI MULŢI ORTO-IZOMERI)	17
FOSFAT DE TRIXILIL		17
FOSFAŢI DE FENIL TRIIZOPROPIL		17
FOSFIT ALCHIL (C10-C20, SATURAT ŞI NESATURAT)		17
FOSFIT DE TRIETIL		17	2323
N- (fosfonometil)glicină	GLIFOSAT SOLUŢIE (NU CONŢINE AGENT TENSIOACTIV)	17
FOSFOR GALBEN SAU ALB		17	1381, 24
FOSFOROSULFURĂ DE POLIOLEFIN, DERIVAT DE BARIU (C28-C250)		17
Ftalat de benzil şi butil	FTALAT DE BUTIL ŞI BENZIL	17
Ftalat de butil	FTALAT DE DIBUTIL	17
FTALAT DE BUTIL-BENZIL		17
Ftalat de di(2-etilhexil)	DIOCTIL FTALAT	17
Ftalat de di(6-metilheptil)	DIOCTIL FTALAT	17
Ftalat de octil	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
Ftalat de octil şi decil	DIALCHIL (C7-C13) FTALAŢI	17
2-Furaldehidă	FURFUROL	17
2-Furan anilină	FURFUROL	17
Furan-2,5-dionă	ANHIDRIDĂ MALEICĂ	17
2,5-Furandionă	ANHIDRIDĂ MALEICĂ	17
2-Furfuraldehidă		17
FURFUROL		17	1199
Furilcarbinol	ALCOOL FURFURILIC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Furol	FURFUROL	17
GAMA-BUTIROLACTONĂ		17
Glicerină	GLICERINĂ	18
GLICERINĂ		18
Gliceritol	GLICERINĂ	18
Glicerol	GLICERINĂ	18
GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUŢIE		17
Glicinat de sodiu soluţie	GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUŢIE	17
Glicol	ETILEN GLICOL	17
Glicol clorhidrină	ETILEN CLORHIDRINĂ	17
Glifosat	GLIFOSAT SOLUŢIE (NU CONŢINE AGENT TENSIOACTIV)	17
GLIFOSAT SOLUŢIE (NU CONŢINE AGENT TENSIOACTIV)		17
Gliofosat –mono(izopropilamoniu)	GLIFOSAT SOLUŢIE (NU CONŢINE AGENT TENSIOACTIV)	17
Glioxal	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)		17
Glioxaldehidă	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
Glucinat de sodiu în soluţie	GLICINĂ, SARE DE SODIU ÎN SOLUŢIE	17
GLUCOZĂ ÎN SOLUŢIE		18
GLUTARAT DE DIMETIL		17
Glutardialdehidă soluţii, 50% sau mai puţin	ALDEHIDĂ GLUTARICĂ SOLUŢII, (50% SAU MAI PUŢIN)	17
GRĂSIME (SEU) (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 15% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Grăsime albă selectată	GRĂSIME (SEU) (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 15% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
Hemimelitină	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
1-Hendecanol	ALCOOL UNDECILIC	17
Heptametilenă	CICLOHEPTAN	17
HEPTAN (TOŢI IZOMERII)		17	1206
Heptan -2-onă	METILAMIL CETONĂ	17
Heptan -2-onă	METILAMIL CETONĂ	17
HEPTANOL (TOŢI IZOMERII)		17
2-Heptanonă	METILAMIL CETONĂ	17
HEPTENĂ (TOŢI IZOMERII)		17
Heptilcarbinol	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Heptilenă, izomeri în amestec	HEPTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Hex-1-enă	HEXENĂ(TOŢI IZOMERII)	17
1-Hexadecenă	OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)	17
Hexadecilnaftalină / dihexadecilnaftalină în amestec	1-HEXADECILNAFTALINĂ/ 1,4- DI(HEXADECIL) NAFTALINĂ ÎN AMESTEC	17
1-HEXADECILNAFTALINĂ/ 1,4- DI(HEXADECIL) NAFTALINĂ ÎN AMESTEC		17
Hexaetilen glicol	POLIETILEN GLICOL	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Hexahidro-1H-azepină	HEXAMETILENIMINĂ	17
Hexahidro-1-H-azepină	HEXAMETILENIMINĂ	17
Hexahidroanilină	CICLOHEXILAMINĂ	17
Hexahidrobenzen	CICLOHEXAN	17
Hexahidrofenol	CICLOHEXANOL	17
Hexahidrotoluen	METILCICLOHEXAN	17
Hexametilen-1,6-diizocianat	DIIZOCIANAT DE HEXAMETILEN	17
Hexametilenă	CICLOHEXAN	17
HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)		17
HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)		17
HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUŢIE		17	1783
1,6-Hexametilendiamină soluţie	HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUŢIE	17
Hexametilendiamoniu adipat în soluţie (50% soluţie)	HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)	17
HEXAMETILENGLICOL		17
HEXAMETILENIMINĂ		17	2493
HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUŢII		18
Hexamină	HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUŢII	18
Hexan – 1,6 – diamină soluţii	HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUŢIE	17
HEXAN (TOŢI IZOMERII)		17	1208
Hexan -2-onă	METILBUTIL CETONĂ	17
Hexan- 6-olidă	EPSILON- CAPROLACTAMĂ (TOPITURĂ SAU ÎN SOLUŢII APOASE)	17
n-Hexan	HEXAN (TOŢI IZOMERII)	17
Hexan-1.6-diol	HEXAMETILENGLICOL	17
Hexan-1-ol	HEXANOL	17
Hexanaftenă	CICLOHEXAN	17
1,6 -Hexandiamină	HEXAMETILENDIAMINĂ (TOPITURĂ)	17
1,6-Hexandiamină hexandioat (1:1)	HEXAMETILENDIAMINĂ ADIPAT (50% ÎN APĂ)	17
1,6 –Hexandiamină soluţii	HEXAMETILENDIAMINĂ SOLUŢIE	17
1,6-Hexandiol	HEXAMETILENGLICOL	17
1,6-HEXANDIOL DISTILAT DE VÂRF, (SUPERIOR)		17	1987
HEXANOL		17	2282
2-Hexanonă	METILBUTIL CETONĂ	17
Hexenă -1	HEXENĂ(TOŢI IZOMERII)	17
2-Hexenă	HEXENĂ(TOŢI IZOMERII)	17
HEXENĂ(TOŢI IZOMERII)		17	2370
Hexildimetilamină	ALCHIL DIMETILAMINĂ (C12+)	17
HEXILEN GLICOL		18
Hexilenă	HEXENĂ(TOŢI IZOMERII)	17
Hexonă	METILIZOBUTIL CETONĂ	17
Hidrat de amil	ALCOOL N-AMILIC	17
Hidrat de amilen	ALCOOL terţ-AMILIC	17
Hidrat de sodiu	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
Hidrocarburi aromate poli(2+)ciclice, topite	AROMATE POLICICLICE (2+)	17
Hidrofuran	TETRAHIDROFURAN	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Hidrogen clorhidric, apos	ACID CLORHIDRIC	17
HIDROGEN FOSFAT DE AMONIU SOLUŢIE		17
Hidrogenfosfit de dibutil	HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL	17
HIDROGENFOSFIT DE DIMETIL		17
HIDROGENFOSFONAT DE DIBUTIL		17
HIDROSULFURĂ DE SODIU / SULFURĂ DE AMONIU, SOLUŢIE		17
HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)		17	2949
3-Hidroxi – 2,2, 4- trimetilpentilizobutirat	2,2,4-TRIMETIL-1,3-PENTANDIOL-1- IZOBUTIRAT	17
4-Hidroxi -4-metilpentan -2-onă	DIACETON – ALCOOL	17
4-Hidroxi-2-ceto-4-metilpentan	DIACETON- ALCOOL	17
2-Hidroxi-2-metilpropionitril	ACETONCIANOHIDRINĂ	17
4-Hidroxi-4-metilpentanonă-2	DIACETON – ALCOOL	17
Hidroxibenzen	FENOL	17
Hidroxid de amoniu, 28% sau mai puţin	AMONIAC, SOLUŢIE APOASĂ (28% SAU MAI PUŢIN)	17
Hidroxid de fenil	FENOL	17
Hidroxid de magneziu	SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU	18
HIDROXID DE POTASIU SOLUŢIE		17	1814
Hidroxid de silicat de aluminiu	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
Hidroxid de sodiu	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE		17	1824
Hidroxidimetilbenzeni	XILENOL	17
Di (2-hidroxietil)amină	DIETANOLAMINĂ	17
Di-(2-hidroxietil)amină	DIETANOLAMINĂ	17
N-(2-hidroxietil)etilendiamin -N,N', N' – triacetat de trisodiu	ACID N(HIDROXIETIL) ETILENDIAMINTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE	17
2-Hidroxietilamină	ETANOLAMINĂ	17
N-beta-Hidroxietiletilendiamină	AMINOETIL ETANOLAMINĂ	17
alfa -Hidroxiizobutironitril	ACETONCIANOHIDRINĂ	17
2-(Hidroximetil)propan	ALCOOL IZOBUTILIC	17
2-Hidroxinitrobenzen (topitură)	O-NITROFENOL (TOPITURĂ)	17
alfa-Hidroxi-omega-hidroxipoli[ oxi(metil-] etanediol)]	POLIPROPILENGLICOL	17
Di (2-hidroxipropil) amină	DIIZOPROPANOLAMINĂ	17
2-Hidroxipropilamină	IZOPROPANOLAMINĂ	17
3-Hidroxipropilamină	N-PROPANOLAMINĂ	17
2-Hidroxipropionitril	LACTONITRIL SOLUŢIE (80% SAU MAI PUŢIN)	17
alfa-Hidroxipropionitril	LACTONITRIL SOLUŢIE (80% SAU MAI PUŢIN)	17
beta-Hidroxipropionitril	ETILEN CIANOHIDRINĂ	17
2-Hidroxipropiononitril	LACTONITRIL SOLUŢIE (80% SAU MAI PUŢIN)	17
3-Hidroxipropiononitril	ETILEN CIANOHIDRINĂ	17
2-[2-(2- Hidroxipropoxi)propoxi]propan-1-ol	TRIPROPILEN GLICOL	17
alfa-Hidroxitoluen	ALCOOL BENZILIC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Hidrură de amil	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
Hidrură de nonil	NONAN (TOŢI IZOMERII)	17
HIPOCLORIT DE CALCIU SOLUŢIE (15% SAU MAI PUŢIN)		17
HIPOCLORIT DE CALCIU SOLUŢIE (MAI MULT DE 15%)		17
HIPOCLORIT DE SODIU SOLUŢIE(15% SAU MAI PUŢIN)		17	1791
Homopiperidină	HEXAMETILENIMINĂ	17
Humă albă	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
2,2' -[ Iminobis( etileneimino)]dietilamină	TETRAETILEN PENTAMINĂ	17
2,2'-Iminodietanol	DIETANOLAMINĂ	17
IZO- ;I CICLO ALCANI (C12+)		17
3-Isocianatometil-3,S ,S-trimetilciclohexil izocianat	DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ	17
IZO ŞI CICLO ALCANI (C10-C11)		17
Izoacetofenonă	IZOFORONĂ	17
Izobenzofuran-1,3-dionă	ANHIDRIDĂ FTALICĂ (TOPITURĂ)	17
Izobutaldehidă	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izobutanal	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izobutanol	ALCOOL IZOBUTILIC	17
Izobutanolamină	2-AMINO-2-METIL-1-PROPANOL	17
Izobutil cetonă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
Izo-butil cetonă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
Izobutilamină	BUTILAMINĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izobutilcarbinol	ALCOOL IZOAMILIC	17
Izobutilmetil carbinol	ALCOOL METILAMILIC	17
Izobutilmetil cetonă	METILIZOBUTIL CETONĂ	17
Izobutilmetilmetanol	ALCOOL METILAMILIC	17
Izobutiraldehidă	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
IZOBUTIRAT DE 2,2,4-TRIMETIL-1,3- PENTANDIOL-1		17
1-Izocianato-3-izociantometil – trimetilciclohexan	DIIZOCIANAT DE IZOFORONĂ	17
Izodecanol	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Izododecan	DODECAN (TOŢI IZOMERII)	17
Izodurenă	TETRAMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
IZOFORONĂ		17
IZOFORONDIAMINĂ		17	2289
Izononanol	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Izooctan	OCTAN (TOŢI IZOMERII)	17
Izooctanol	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Izopentan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
Izopentanol	ALCOOL AMILIC, PRIMAR	17
Izopentanol	ALCOOL IZOAMILIC	17
Izopentenă	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
IZOPREN		17	1218
Izopropanol	ALCOOL IZOPROPILIC	18
IZOPROPANOLAMINĂ		17
Izopropenilbenzen	ALFA – METILSTIREN	17
Izopropil carbinol	ALCOOL IZOBUTILIC	17
Izopropil carbinol	ALCOOL IZOBUTILIC	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Izopropilacetonă	METILIZOBUTIL CETONĂ	17
IZOPROPILAMINĂ		17	1221
Izopropilamoniu n-(fosfonometil)glicină	GLIFOSAT SOLUŢIE (NU CONŢINE AGENT TENSIOACTIV)	17
IZOPROPILCICLOHEXAN		17
Izopropiliden acetonă	OXID DE MESITIL	17
Izopropiltoluen	P- CIMEN	17
4-Izopropiltoluen	P- CIMEN	17
4-Izopropiltoluol	P- CIMEN	17
2-Izopropoxietanol	ETERI MONOALCHILICI AL ETILENGLICOLULUI	17
2-Izopropoxipropan	ETER IZOPROPILIC	17
Izovaleral	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izovaleraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izovaleraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Izovaleron	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
LACTONITRIL SOLUŢIE (80% SAU MAI PUŢIN)		17
Laurilmercaptan	TERŢ-DODECANTIOL	17
Leşie	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
Leşie de sodă	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
Leşie soluţie	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
Leşie, potasă	HIDROXID DE POTASIU ÎN SOLUŢIE	17
Leşie, sodă	HIDROXID DE SODIU SOLUŢIE	17
LICHID NENOCIV, F, (12) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) CAT. O		18
LICHID NOCIV, F, (10) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.3, CAT. Z		17
LICHID NOCIV, F, (11) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) CAT. Z		18
LICHID NOCIV, F, (2) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.1, CAT. X		17
LICHID NOCIV, F, (4) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.2, CAT. X		17
LICHID NOCIV, F, (6) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.2, CAT. Y		17
LICHID NOCIV, F, (8) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.3, CAT. Y		17
LICHID NOCIV, NF, (1) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.1, CAT. X		17
LICHID NOCIV, NF, (3) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.2, CAT. X
LICHID NOCIV, NF, (5) N.S.A (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.2, CAT. Y		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
LICHID NOCIV, NF, (7) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.3, CAT. Y		17
LICHID NOCIV, NF, (9) N.S.A. (DENUMIRE COMERCIALĂ, CONŢINUT ) NAV.3, CAT. Z		17
Limonen	DIPENTEN	17
L-LIZINĂ SOLUŢIE (60% SAU MAI PUŢIN)		17
2,2'-lminodi( etilamină)	DIETILENTRIAMINĂ	17
1,1'-lminodipropan-2-ol	DIIZOPROPANOLAMINĂ	17
Meglumină (n-metil-glucamină)	N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	18
MELASĂ		18
Melasă /glucoză alimentară	MELASĂ	18
Melasă alimentară din porumb	MELASĂ	18
Melasă din trestie de zahăr	MELASĂ	18
dl-p-Menta-1,8-dienă	ACID LACTIL	17
Mercaptid de sodiu	HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUŢIE		17
Mesitilen	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
METACRILAT DE BUTIL		17
METACRILAT DE BUTIL/DECIL/ CETIL/ICOSIL ÎN AMESTEC		17
Metacrilat de butil/decil/hexadecil/icosil în amestec	METACRILAT DE BUTIL/DECIL/ CETIL/ICOSIL ÎN AMESTEC	17
METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ		17
METACRILAT DE DODECIL		17
METACRILAT DE DODECIL/ OCTADECIL (AMESTEC)		17
METACRILAT DE DODECIL/ PENTADECIL ÎN AMESTEC		17
METACRILAT DE ETIL		17	2277
Metacrilat de hexadecil şi icosil în amestec	METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ	17
Metacrilat de hexadecil, octadecil şi icosil în amestec	METACRILAT DE CETIL/ICOSIL MIXTURĂ	17
METACRILAT DE IZOBUTIL		17
Metacrilat de laurin	METACRILAT DE DODECIL	17
METACRILAT DE METIL		17	1247
METACRILAT DE NONIL MONOMER		17
METACRILONITRIL		17	3079
Metaformaldehidă	1,3,5-TRIOXAN	17
Metam – sodiu	METAM-SODIU SOLUŢIE	17
METAM-SODIU SOLUŢIE		17
Metan – sodiu	METAM-SODIU SOLUŢIE	17
Metanal	FORMALDEHIDĂ SOLUŢII (45% SAU MAI PUŢIN)	17
Metanamidă	FORMAMIDĂ	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Metanamină	METILAMINĂ SOLUŢII (42% SAU MAI PUŢIN)	17
Metanoat de metil	FORMIAT DE METIL	17
Metanol	ALCOOL METILIC	17
Metenamină	HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUŢII	18
Metil -1,3-ciclopentadienă, dimer	METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER	17
2-Metil -2,4-pentandiol	HEXILENGLICOL	18
3-Metil butiraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
METIL DIETANOLAMINĂ		17
Metil etilen glicol	PROPILEN GLICOL	18
Metil glicol	PROPILEN GLICOL	18
2-Metil hidroxibenzoat sau salicilat de metil	SALICILAT DE METIL	17
2-Metil hidroxibenzoat sau salicilat de metil	SALICILAT DE METIL	17
Metil mercaptopropionaldehidă	3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ	17
Metil n-amil cetonă	METILAMIL CETONĂ	17
Metil pentil cetonă	METILAMIL CETONĂ	17
2-Metil-1,3-butadienă	IZOPREN	17
3-Metil-1,3-butadienă	IZOPREN	17
4-Metil-1,3-dioxolan-2-onă	CARBONAT DE PROPILENĂ	18
2-Metil-1-aminobenzen	O-TOLUIDINĂ	17
3-Metil-1-butanol	ALCOOL AMILIC, PRIMAR	17
3-Metil-1-butanol	ALCOOL IZOAMILIC	17
2-Metil-1-pentenă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
4-Metil-1-pentenă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Metil-1-propanol	ALCOOL IZOBUTILIC	17
1-Metil-1-propiletilenă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
N-Metil-2,2'-iminodietanol	METIL DIETANOLAMINĂ	17
1-Metil-2-aminobenzen	O-TOLUIDINĂ	17
2-Metil-2-butanol	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
2-Metil-2-fenilpropan	BUTILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ		17
2-Metil-2-hidroxi-3-butină	METILBUTINOL	17
Metil-2-hidroxibenzoat	SALICILAT DE METIL	17
Metil-2-hidroxibenzoat	SALICILAT DE METIL	17
4-Metil-2-pentanonă	METILIZOBUTIL CETONĂ	17
1-Metil-2-pirolidinonă	N-METIL-2-PIROLIDONĂ	17
1-Metil-2-pirolidonă	N-METIL-2-PIROLIDONĂ	17
N-METIL-2-PIROLIDONĂ		17
2-Metil-2-propanol	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
2-Metil-3-butin-2-ol	2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
2-Metil-3-butin-2-ol	METILBUTINOL	17
3-METIL-3-METOXIBUTANOL		17
4-Metil-3-penten-2-onă	OXID DE MESITIL	17
2-Metil-4-butanol	ALCOOL IZOAMILIC	17
2-METIL-5-ETIL PIRIDINĂ		17	2300
2-METIL-6-ETILANILINĂ		17
Metilacetaldehidă	PROPIONALDEHIDĂ	17
METILAMIL CETONĂ		17	1110
METILAMINĂ SOLUŢII (42% SAU MAI PUŢIN)		17	1235

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
2-Metilanilină	O-TOLUIDINĂ	17
3-Metilanilină	O-TOLUIDINĂ	17
o-Metilanilină	O-TOLUIDINĂ	17
Metilbenzen	TOLUEN	17
2-Metilbenzenamină	O-TOLUIDINĂ	17
3-Metilbenzenamină	O-TOLUIDINĂ	17
o-Metilbenzenamină	O-TOLUIDINĂ	17
Metilbenzendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
Metilbenzol	TOLUEN	17
3-Metilbut-1-enă	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Metilbut-3-in-2-ol	2-METIL-2-HIDROXI-3-BUTINĂ	17
2-Metilbut-3-in-2-ol	METILBUTINOL	17
1-Metilbutan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
2-Metilbutan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
3-Metilbutan-1-ol	ALCOOL AMILIC, PRIMAR	17
3-Metilbutan-1-ol	ALCOOL IZOAMILIC	17
2-Metilbutan-2-ol	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
3-Metilbutan-3-ol	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
2-Metilbutanal	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
3-Metilbutanal	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Metilbutene	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
METILBUTENOL		17
METILBUTIL CETONĂ		17	1224
METILBUTINOL		17
3-Metilbutiraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Metilbutiraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Metilcarbamoditioat de sodiu	METAM – SODIU SOLUŢIE	17
Metil-celosolv	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17
METILCICLOHEXAN		17	2296
Di (metilciclopentadienă)	METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER	17
METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER		17
METILCICLOPENTADIENIL-MANGAN TRICARBONIL		17	3281
Metilcloroform	1,1,1- TRICLORETAN	17
N-Metil-D-glucamină	N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)	18
Metilditiocarbamat de sodiu soluţie	METAM – SODIU SOLUŢIE	17
S.S '-Metilen di[N-dialchil( C4- C8) ditiocarbamat]	ALCHILDITIOCARBAMAT (C19-C35)	17
METILETIL CETONĂ		17
N -(1-Metiletil)propan -2-amină	DIIZOPROPILAMINĂ	17
1-Metiletilamină	IZOPROPILAMINĂ	17
1,4-Metiletilbenzen	ETIL TOLUEN	17
Metiletilcarbinol	ALCOOL SEC-BUTILIC	18
Metiletilen glicol	PROPILENGLICOL	18
Metilfenilendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
N-METIL-GLUCAMINĂ SOLUŢIE (70% SAU MAI PUŢIN)		18
5-Metilhexan -2-onă	METILAMIL CETONĂ	17
Metil-hexil-carbinol	OXCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
2,2'-(Metilimino)dietanol	METIL DIETANOLAMINĂ	17
Metilizoamil cetonă	METILAMIL CETONĂ	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Metilizobutenil cetonă	OXID DE MESITIL	17
METILIZOBUTIL CETONĂ		17
Metilizobutilcarbinol	ALCOOL METILAMILIC	17
2-Metillactonitril	ACETONCIANHIDRINĂ	17
2-Metil-m-fenilendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
4-Metil-m-fenilendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)		17
alfa -Metilnaftalină	METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)	17
beta -Metilnaftalină	METILNAFTALINĂ (TOPITURĂ)	17
8-Metilnonan-1-ol	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Alfa-Metil-omega-metoxipoli(etilen oxid)	ETER DE POLIETILENGLICOL ŞI DE DIMETIL	17
Alfa-Metil-omega-metoxipoli(oxi.1,2 etanedil)	ETER DE POLIETILENGLICOL ŞI DE DIMETIL	17
Alfa-Metil-omega-metoxipoli(oxietilen)	ETER DE POLIETILENGLICOL ŞI DE DIMETIL	17
Metiloprpoan	ALCOOL N-BUTILIC	18
Metiloxiran	OXID DE PROPILENĂ	17
2-Metilpent-1-enă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
4-Metilpent-3-en-2-onă	OXID DE MESITIL	17
Metilpentan -2-ol	ALCOOL METILAMILIC	17
2-Metilpentan-2,4-diol	HEXILENGLICOL	18
4-Metilpentan-2o	ALCOOL METILAMILIC	17
4-Metilpentan-2-onă	METILIZOBUTIL CETONĂ	17
4-Metilpentanol-2	ALCOOL METILAMILIC	17
2-Metilpentenă	HEXENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-METILPIRIDINĂ		17	2313
3-METILPIRIDINĂ		17	2313
4-METILPIRIDINĂ		17	2313
alfa-Metilpiridină	2-METILPIRIDINĂ	17
1-Metilpirolidin-2-onă	N-METIL-2-PIROLIDONĂ	17
N-Metilpirolidinonă	N-METIL-2-PIROLIDONĂ	17
2-Metilprop-1-enilmetil cetonă	OXID DE MESITIL	17
2-Metilprop-2-ennitril	METACRILONITRIL	17
2-Metilprop-2-enoat de metil	METACRILAT DE METIL	17
2-Metilpropan	ALDEHIDĂ BUTIRICĂ (TOŢI IZOMERII)	17
2-Metilpropan-1-ol	ALCOOL IZOBUTILIC	17
2-Metilpropan-2-ol	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
METILPROPIL CETONĂ		18	1249
Metilpropilbenzen	P- CIMEN	17
Metilpropilcarbinol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
Metilstiren	VINIL TOLUEN	17
3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ		17
3-METOXI-1-BUTANOL		17
N-(2-METOXI-1-METILETIL)-2-ETIL-6- METIL CLOROACETANILIDĂ		17
2-Metoxi-2-metil butan	ETER TERŢ-AMIL METILIC	17
2-Metoxi-2-metilpropan	ETER METIL TERŢ-BUTILIC	17
3-Metoxi-3-metilbutan-1-ol	3-METIL-3-METOXIBUTANOL	17
3-Metoxibutan-1-ol	3-METOXI-1-BUTANOL	17
2-Metoxietanol	ETERI MONOALCHILICI AI ETILENGLICOLULUI	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
1-Metoxipropan-2-ol	ETERI MONOALCHILICI AI PROPILENGLICOLULUI	17
Monoclorbenzen	CLORBENZEN	17
Monoclorbenzol	CLORBENZEN	17
Monoetanolamină	ETANOLAMINĂ	17
Monoetilamină	ETILAMINĂ	17
Monoetilamină soluţii, 72% sau mai puţin	ETILAMINĂ SOLUŢII (72% SAU MAI PUŢIN)	17
Monoizopropanolamină	IZOPROPANOLAMINĂ	17
Monoizopropilamină	IZOPROPILAMINĂ	17
MONOMER/OLIGOMER DE SILICAT DE TETRAETIL (20% ÎN ETANOL)		18
Monometilamină	METILAMINĂ SOLUŢII (42% SAU MAI PUŢIN)	17
Monometilamină soluţii, 42% sau mai puţin	METILAMINĂ SOLUŢII (42% SAU MAI PUŢIN)	17
MONOOLEAT DE GLICEROL		18
MONOOLEAT DE SORBITAN POLI (20) OXIETILENĂ		17
Monopropilamină	N-PROPILAMINĂ	17
Monopropilen glicol	PROPILENGLICOL	18
MORFOLINĂ		17	2054
Naftalină	NAFTALINĂ (TOPITURĂ)	17
Naftalină	NAFTALINĂ, (TOPITURĂ)	17
NAFTALINĂ (TOPITURĂ)		17	2304
Neodecanoat de 2,3-epoxipropil	ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10	17
Neodecanoat de glicidil	ESTER GLICIDILIC AL ACIDULUI TRIALCHILACETIC C10	17
NEODECANOAT DE VINIL		17
Neopentan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
Neopentilen glicol	2,2-DIMETILPROPAN-1,3-DIOL (TOPITURĂ SAU SOLUŢIE)	17
Nitrilo -2,2', 2"– trietanol	TRIETANOLAMINĂ	17
1,1', 1"-Nitrilotri-2-propanol	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
Nitrilotriacetat de trisodiu soluţie	ACID NITRILOTRIACETIC, SARE TRISODICĂ ÎN SOLUŢIE	17
2,2', 2"-Nitrilotrietanol	TRIETANOLAMINĂ	17
2,2', 2"-Nitrilotrietanol	TRIETANOLAMINĂ	17
1,1',1"-Nitrilotripropan-2-ol	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
1,1',1"-Nitrilotripropan-2-ol	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
NITRIT DE SODIU SOLUŢIE		17	1500
Nitrobenzen	NITROBENZEN	17
Nitrobenzen	NITROBENZEN	17
NITROBENZEN		17	1662
Nitrobenzen	NITROBENZEN	17
Nitrobenzen	NITROBENZEN	17
Nitrobenzol	NITROBENZEN	17
NITROETAN		17	2842
NITROETAN (80%)/ NITROPROPAN (20%)		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
o-Nitrofenol (topit)	O-NITROFENOL (TOPIT)	17
O-NITROFENOL (TOPIT)		17	1663
2-Nitrofenol	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
o-Nitrofenol	O-NITROFENOL (TOPIT)	17
orto-Nitrofenol	O-NITROFENOL (TOPITURĂ)	17
NITROPROPAN (60%)/NITROETAN (40%) ÎN AMESTEC		17
1-SAU-2-NITROPROPAN		17	2608
NONAN (TOŢI IZOMERII)		17	1920
n-Nonan	NONAN (TOŢI IZOMERII)	17
Nonanoli	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
NONENĂ (TOŢI IZOMERII)		17
Nonilcarbinol	ALCOOL DECILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Nonilenă	NONENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
NONILFENOL		17
Nopinen		17
Nopinenă		17
N-PROPANOLAMINĂ		17
Octadecan -1-ol	ALCOOLI (C13+)	17
1-Octadecanol	ALCOOLI (C13+)	17
OCTAN (TOŢI IZOMERII)		17	1262
Octan -1-ol	OCTANOL (TOŢI IZOMERII)	17
Octanal	ALDEHIDE OCTILICE	17
OCTANOL (TOŢI IZOMERII)		17
OCTENĂ (TOŢI IZOMERII)		17
Octil adipat	DI-(2-ETILHEXIL) ADIPAT	17
Octilcarbinol	ALCOOL NONILIC (TOŢI IZOMERII)	17
Oleat de glicerol	MONOOLEAT DE GLICEROL	18
1-Oleat de glicerol	MONOOLEAT DE GLICEROL	18
OLEAT DE POTASIU		17
OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)		17
OLEINA DE PALMIER (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
OLEUM		17	1831
Oxal	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
Oxaldehidă	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
3-Oxapentan -1,5-diol,	DIETILENGLICOL	18
1,4 -Oxazinan	MORFOLINĂ	17
2-Oxetanonă	BETA – PROPIOLACTONĂ	17
Oxid acetic	ANHIDRIDĂ ACETICĂ	17
Oxid clormetiletilenă	EPICLORHIDRINĂ	17
Oxid clorpropilenă	EPICLORHIDRINĂ	17
OXID DE 1,2-BUTILENĂ		17	3022
Oxid de butilenă	TETRAHIDROFURAN	17
Oxid de ciclotetrametilenă	TETRAHIDROFURAN	17
Oxid de diizopropil	ETER IZOPROPILIC	17
Oxid de etil	ETER DIETILIC	17
Oxid de izopropil	ETER IZOPROPILIC	17
Oxid de magneziu hidratat	SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU	18

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
OXID DE MESITIL		17	1229
Oxid de metiletilenă	OXID DE PROPILENĂ	17
Oxid de propenă	OXID DE PROPILENĂ	17
Oxid de propilenă	OXID DE PROPILENĂ	17
OXID DE PROPILENĂ		17	1280
Oxid de propionil	ANHIDRIDĂ PROPIONICĂ	17
Oxid de tetrametilen	TETRAHIDROFURAN	17
Oxid de titan(IV)	DIOXID DE TITAN, SUSPENSIE	17
Oxid dicloretilic	ETER DICLORETILIC	17
2,2' –Oxidi(1-clorpropan)	ETER 2,2'-DICLORIZOPROPILIC	17
2,2'-Oxidi(etilenoxi)dietanol	TETRAETILENGLICOL	17
2,2'-Oxidietanol	DIETILENGLICOL	18
2,2'-Oxidipropan	ETER IZOPROPILIC	17
1,1'-Oxidipropan-2-ol	DIPROPILENGLICOL	17
Parafină	PARAFINĂ TRANSPARENTĂ	17
Parafină în solzi	PARAFINĂ TRANSPARENTĂ	17
PARAFINĂ TRANSPARENTĂ		17
PARAFINE		17
n-Parafine (C10-C20)	N-ALCANI (C10+)	17
PARAFINE CLORURATE (C10-C13)		17
PARALDEHIDĂ		17	1264
Pent-1-enă	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Penta -1,3-dienă	1,3-PENTADIENĂ	17
PENTACLORETAN		17	1669
Pentadec-1-enă	OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)	17
Pentadecanol	ALCOOLI (C13+)	17
1-Pentadecenă	OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)	17
1,3-PENTADIENĂ		17
cis-1,3-Pentadienă	1,3 – PENTADIENĂ	17
cis-trans-1,3-Pentadienă	1,3 – PENTADIENĂ	17
E-1,3-Pentadienă	1,3-PENTADIENĂ	17
trans-1,3 -Pentadienă	1,3 – PENTADIENĂ	17
z-1,3-Pentadienă	1,2-PENTADIENĂ	17
Pentaetilenglicol	POLIETILENGLICOL	17
Pentalin	PENTACLORETAN	17
2,2,4,6,6-Pentametil-4- heptantiol	TERŢ-DODECANTIOL	17
Pentametilenă	CICLOPENTAN	17
Pentan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
PENTAN (TOŢI IZOMERII)		17	1265
Pentan -1-ol	ALCOOL N-AMILIC	17
Pentan -2-ol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
Pentan -2-onă	METILPROPIL CETONĂ	18
Pentan -3-ol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
n-Pentan	PENTAN (TOŢI IZOMERII)	17
1-Pentanol	ALCOOL N-AMILIC	17
2-Pentanol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
3-Pentanol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
n-Pentanol	ALCOOL N-AMILIC	17
sec-Pentanol	ALCOOL SEC-AMILIC	17
terţ-Pentanol	ALCOOL TERŢ-AMILIC	17
2-Pentanonă	METILPROPIL CETONĂ	18
PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)		17
n-Pentenă	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Pentene	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
PERCLORETILENĂ		17	1897
Perclormetan	TETRACLORURĂ DE CARBON	17
Perhidroazepin	HEXAMETILENIMINĂ	17
PEROXID DE HIDROGEN (SAU APĂ OXIGENATĂ) SOLUŢII (PESTE 60% DAR NU PESTE 70% DIN MASĂ)		17	2015
Petrol de lemn	ALCOOL METILIC	17
Petrolatum	PETROLATUM (VASELINĂ)	17
PETROLATUM (VASELINĂ)		17
2-Picolină	2-METILPIRIDINĂ	17
3-Picolină	3-METILPIRIDINĂ	17
4-Picolină	4-METILPIRIDINĂ	17
alfa-Picolină	2 -METILPIRIDINĂ	17
beta-Picolină	3 -METILPIRIDINĂ	17
gama -Picolină	4 -METILPIRIDINĂ	17
2-Pinen	ALFA – PINEN	17
2(10)-Pinen	BETA – PINEN	17
ALFA-PINEN		17	2368
BETA -PINEN		17	2368
Piperilenă	1,3 -PENTADIENĂ	17
PIRIDINĂ		17	1282
POLI (CI8-C22) ACRILAT DE ALCHIL ÎN XILEN		17
Poli(oxid de propilenă)	POLIPROPILENGLICOL	17
POLIACRILAT SULFONAT, SOLUŢIE		17
POLIALCHIL (C10-C20) METACRILAT		17
POLIETER ALCARIL (C11-C20), LANŢ LUNG		17
POLIETILENGLICOL		17
POLIFOSFAT DE AMONIU SOLUŢIE		17
POLIIZOBUTENAMINĂ ÎN SOLVENT (C1O-C14) ALIFATIC		17
Poliizobutilenă	POLIIZOBUTILENĂ (4+)	17
POLIIZOBUTILENĂ (4+)		17
POLIOLEFIN ANHIDRIDĂ		17
POLIOLEFIN ESTER (C28-C50)		17
POLIOLEFIN-AMIDĂ (C17 +) ALCHENAMINE		17
POLIOLEFIN-AMINE (C28-C250)		17
POLIOLEFIN-AMINE ÎN ALCHIL (C2- C4) BENZENI		17
POLIOLEFIN-AMINE ÎN SOLVENT AROMATIC		17
POLIPROPILENGLICOL		17
POLISILOXAN		17
Potasă caustică soluţie	HIDROXID DE POTASIU SOLUŢIE	17
PRODUS DE REACŢIE PARALDEHIDĂ- AMONIAC		17	2920
Prop -2-en-1-ol	ALCOOL ALILIC	17
Propan – 1,2 – diol	PROPILENGLICOL	18

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Propan -1,2,3-triol	GLICERINĂ	18
Propan -1-amină	N-PROPILAMINĂ	17
Propan-2-ol	ALCOOL IZOPROPILIC	18
Propan-2-onă	ACETONĂ	18
Propanal	PROPIONALDEHIDĂ	17
2-Propanamină	IZOPROPILAMINĂ	17
1,2 -Propandiol	PROPILENGLICOL	18
Propan-l-ol	ALCOOL N-PROPILIC	17
Propannitril	PROPIONITRIL	17
Propanoat de pentil	PROPIONAT DE N-PENTIL	17
Propanol	ALCOOL N-PROPILIC	17
1-Propanol	ALCOOL N-PROPILIC	17
2-Propanol	ALCOOL IZOPROPILIC	18
n-Propanol	ALCOOL N-PROPILIC	17
3-Propanolidă	BETA – PROPIOLACTONĂ	17
Propanonă	ACETONĂ	18
2-Propanonă	ACETONĂ	18
1,2,3 -Propantriol	GLICERINĂ	18
2-Propen-1-ol	ALCOOL ALILIC	17
Propennitril	ACRILONITRIL	17
Propenoat de 2-hidroxietil	ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL	17
2-Propenoat de 2-hidroxietil	ACRILAT DE 2-HIDROXIETIL	17
Propenoat de etil	ACRILAT DE ETIL	17
1-Propenol-3	ALCOOL ALILIC	17
Propil acetonă	METIL-BUTIL CETONĂ	17
n-Propil-1-propanamină	DI-N-PROPILAMINĂ	17
Propilamină	N-PROPILAMINĂ	17
DI-N-PROPILAMINĂ		17	2383
N-PROPILAMINĂ		17	1277
PROPILBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17
n-Propilbenzen	PROPILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Propilcarbinol /alcool butilic	ALCOOL N-BUTILIC	18
2,2'-[Propilendi( nitrilometilen)]difenol	FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENŢI AROMATICI	17
alpha, alpha' – (Propilendinitrilo )di-o-crezol	FENILAMINĂ ALCHIL (C8-C9) ÎN SOLVENŢI AROMATICI	17
PROPILENGLICOL		18
Propilenglicol – trimer	TRIPROPILENGLICOL	17
1,2-Propilenglicol – trimer	TRIPROPILENGLICOL	17
1,2 –Propilenglicol	PROPILENGLICOL	18
PROPILEN-TETRAMER (TETRAPROPILENĂ)		17	2850
PROPILEN-TRIMER (TRIPROPILENĂ)		17	2057
Propiletilenă	PENTENĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Propilmetil cetonă	METILPROPIL CETONĂ	18
Propiolactonă	BETA – PROPIOLACTONĂ	17
BETA -PROPIOLACTONĂ		17
PROPIONALDEHIDĂ		17	1275
Propionat de n-Amil	PROPIONAT DE N-PENTIL	17
PROPIONAT DE N-BUTIL		17	1914
PROPIONAT DE N-PENTIL		17	1993
PROPIONITRIL		17	2404

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
beta-Propionolactonă	BETA- PRIOPIOLACTONĂ	17
Propiononitril	PROPIONITRIL	17
PROPOXILAT DE ALCHILFENIL (C9-C15)		17
1-Propoxipropan-2-o1	ETER MONOALCHILIC AL PROPILENGLICOLULUI	17
PROTEINE VEGETALE, SOLUŢIE (HIDROLIZARE)		17
Pseudobutilen – glicol	BUTILENGLICOL	17
Pseudocumen	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Pseudopinen	BETA-PINEN	17
Pseudopinen	BETA-PINEN	17
Pucioasă	SULF (PUCIOASĂ)(TOPIT/Ă)	17
Răşină acrilică monomer	METACRILAT DE METIL	17
RĂŞINĂ METACRILICĂ ÎN DICLORURĂ DE ETILEN		17
RĂŞINI DE DIFENILOLPROPAN- EPICLORHIDRINĂ		17
Rodanat de sodiu	TIOCIANAT DE SODIU, SOLUŢIE (56% SAU MAI PUŢIN)	17
SALICILAT DE METIL		17
Salicilat de metil	SALICILAT DE METIL	17
Salicilat de metil	SALICILAT DE METIL	17
Saramură pentru foraj : bromură de zinc	SARAMURI PENTRU FORAJ (CONŢINÂND SĂRURI DE ZINC)	17
SARAMURI PENTRU FORAJ (CONŢINÂND SĂRURI DE ZINC)		17
SARAMURI PENTRU FORAJ, INCLUSIV: BROMURĂ DE CALCIU SOLUŢIE, CLORURĂ DE CALCIU SOLUŢIE ŞI CLORURĂ DE SODIU SOLUŢIE		17
Sarea de dipotasiu a acidului tiosulfuric	TIOSULFAT DE POTASIU (50% SAU MAI PUŢIN)	17
SILICAT DE SODIU SOLUŢIE		17
Sodă calcinată	CARBONAT DE SODIU SOLUŢIE	17
Sodă caustică	HIDROXID DE POTASIU SOLUŢIE	17
Sodă caustică soluţie	HIDROXID DE POTASIU SOLUŢIE	17
Sodiu – N- metilditiocarbamat	METAM – SODIU SOLUŢIE	17
Sodiu – rodanide	TIOCIANAT DE SODIU, SOLUŢIE (56% SAU MAI PUŢIN)	17
Sodiu -mercaptan	HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
Spirt/distilat de vin	ALCOOL ETILIC	18
STEARINĂ DE PALMIER (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Sticlă solubilă	SILICAT DE SODIU SOLUŢIE	17
Suberan	CICLOHEPTAN	17
SUBSTANŢE GRASE (C14-C20) SULFURATE		17
SUC DE MERE		18
SUCCINAT DE DIMETIL		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
SULF (TOPITURĂ)		17	2448
Sulfat acid	ACID SULFURIC	17
SULFAT DE ALUMINIU SOLUŢIE		17
SULFAT DE AMONIU SOLUŢIE		17
SULFAT DE SODIU SOLUŢII		18
SULFAT POLIFERIC, SOLUŢIE		17
Sulfhidrat de sodiu	HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
Sulfit acid de sodiu	SULFIT ACID DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
SULFIT ACID DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)		17	2693
Sulfocianat de sodiu	TIOCIANAT DE SODIU, SOLUŢIE (56% SAU MAI PUŢIN)	17
Sulfocianură de sodiu	TIOCIANAT DE SODIU, SOLUŢIE (56% SAU MAI PUŢIN)	17
SULFOLAN		17
Sulfonat de alcanfenil(C10-C21)	ACID ESTER ALCHILSULFONIC DE FENOL	17
Sulfură acidă de sodiu	HIDROSULFURĂ DE SODIU, SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)	17
SULFURĂ ACIDĂ DE SODIU (6% SAU MAI PUŢIN)/CARBONAT DE SODIU (3% SAU MAI PUŢIN), SOLUŢIE		17
Sulfură de 1,3-benzotiazol-2-il de sodiu, soluţie	MERCAPTOBENZOTIOAZOL, SARE DE SODIUM ÎN SOLUŢIE	17
SULFURĂ DE ALCHILFENAT DE CALCIU (C8-C40), LANŢ LUNG		17
SULFURĂ DE ALCHILFENOL (C8-C40)		17
SULFURĂ DE AMONIU SOLUŢIE (45% SAU MAI PUŢIN)		17	2683
SULFURĂ DE DODECIL HIDROXIPROPIL		17
SULFURĂ DE SODIU SOLUŢIE (15% SAU MAI PUŢIN)		17	1385
SULFURĂ DE SODIU SOLUŢIE (25% SAU MAI PUŢIN)		17
SUSPENSIE DE ARGILĂ		18
Suspensie de argilă caolinică	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
SUSPENSIE DE CAOLIN		18
Suspensie de caolinit	SUSPENSIE DE CAOLIN	18
SUSPENSIE DE CARBONAT DE CALCIU		17
SUSPENSIE DE CĂRBUNE		18
SUSPENSIE DE HIDROXID DE MAGNEZIU		18
Terebentenă	BETA – PINEN	17
TEREBENTINĂ		17	1299
Terebentine	TEREBENTINĂ	17
1,3,5,7-Tetraazatriciclo[3.3.1.13,7]-decan	HEXAMETILENTETRAMINĂ SOLUŢII	18
TETRACLORETAN		17	1702

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
1,1,2,2 -Tetracloretan	TETRACLORETAN	17
sim -Tetracloretan	TETRACLORETAN	17
Tetracloretilenă	PERCLORETILENĂ	17
1,1,2,2 -Tetracloretilenă	PERCLORETILENĂ	17
Tetraclormetan	TETRACLORURĂ DE CARBON	17
Tetraclorură de acetilenă	TETRACLORETAN	17
TETRACLORURĂ DE CARBON		17	1846
Tetraclorură de etilenă	PERCLORETILENĂ	17
Tetradecan-1-ol	ALCOOLI (C13+)	17
1-Tetradecanol	ALCOOLI (C13+)	17
Tetradecenă	OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)	17
Tetradecilbenzen	ALCHILBENZENI (C9+ )	17
Tetraetil de plumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
Tetraetil de plumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
TETRAETILENGLICOL		17
TETRAETILENPENTAMINĂ		17	2320
Tetraetilplumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
Tetraetilplumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
Tetrahidro – 2H -1,4 -oxazin	MORFOLINĂ	17
Tetrahidro -1,4 – oxazină	MORFOLINĂ	17
3a, 4, 7,7 a-Tetrahidro- 3,5-dimetil-4, 7 -metan IH-inden	METILCICLOPENTADIENĂ, DIMER	17
2H-Tetrahidro-1,4-oxazină	MORFOLINĂ	17
Tetrahidroborat de sodiu(15% sau mai puţin)/ hidroxid de sodiu soluţie	BOROHIDRURĂ DE SODIU (15% SAU MAI PUŢIN)/HIDROXID DE SODIU, SOLUŢIE	17
TETRAHIDROFURAN		17	2056
TETRAHIDRONAFTALINĂ		17
1,2,3,4 -Tetrahidronaftalină	TETRAHIDRONAFTALINĂ	17
Tetrahidrotiofen -1,1-dioxid	SULFOLAN	17
Tetrahidrotiofen -1-dioxid	SULFOLAN	17
Tetralină	TETRAHIDRONAFTALINĂ	17
TETRAMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17
1,2,3,4-Tetrametilbenzen	TETRAMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
1,2,3,5-Tetrametilbenzen	TETRAMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
1,2,4,5-Tetrametilbenzen	TETRAMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)	17
Tetrametilen glicol	BUTILENGLICOL	17
Tetrametilen sulfonă	SULFOLAN	17
Tetrametilplumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
Tetrametilplumb	COMPUŞI ANTIDETONANŢI PENTRU MOTOR (CONŢINÂND ALCHILI DE PLUMB)	17
Tetrapropilbenzen	ALCHILBENZENI (C9+ )	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Tetrapropilen benzen	DODECILBENZEN	17
Tiaciclopentan-1,1-dioxid	SULFOLAN	17
4-Tiapentanal	3-(METILTIO)PROPIONALDEHIDĂ	17
TIOCIANAT DE SODIU, SOLUŢIE (56% SAU MAI PUŢIN)		17
Tiociclopentan-1,1-dioxid	SULPHOLANE SULFOLAN	17
Tiofan sulfonă	SULFOLAN	17
TIOSULFAT DE POTASIU (50% SAU MAI PUŢIN)		17
o -Tolilamină	O – TOLUIDINĂ	17
2,4 -Tolilendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
2,6 -Tolilendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
Tolilendiizocianat	DIIZOCIANAT DE TOLUEN	17
TOLUEN		17	1294
Toluen	TOLUEN	17
TOLUENDIAMINĂ		17	1709
2,4 -Toluendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
2,6 -Toluendiamină	TOLUENDIAMINĂ	17
2 –Toluidină	O- TOLUIDINĂ	17
O-TOLUIDINĂ		17	1708
Tri (2-hidroxi-1-propil)amină	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
Tri (2-hidroxietil)amină	TRIETANOLAMINĂ	17
Tri (2-hidroxipropil)amină	TRIIZOPROPANOLAMINĂ	17
Tri [2-hidroxietil]amină	TRIETANOLAMINĂ	17
N,N,N -Tri(2- hidroxietil)amină	TRIETANOLAMINĂ	17
Triacetat de 1,2,3-propantriol	TRIACETAT DE GLICERIL	17
TRIACETAT DE GLICERIL		17
Triacetat de glicerină	TRIACETAT DE GLICERIL	17
Triacetat de glicerol	TRIACETAT DE GLICERIL	17
Triacetină / Triacetat de glicerină	GLIOXAL SOLUŢIE (40% SAU MAI PUŢIN)	17
3,6,9 -Triazaundecametilendiamină	TETRAETILEN PENTAMINĂ	17
3,6,9-Triazaundecan-l, 11-diamină	TETRAETILEN PENTAMINĂ	17
1,1,2 –TRICLOR – 1,2,2 – TRIFLUORETAN		17
1,2,3-TRICLORBENZEN (TOPITURĂ)		17
1,2,3-Triclorbenzen	1,2,3- TRICLORBENZEN (TOPITURĂ)	17
1,2,4-TRICLORBENZEN		17	2321
sim -Triclorbenzen	1,2,4-TRICLORBENZEN	17
Tricloretan	TRICLORETILENĂ	17
1,1,1-TRICLORETAN		17	2831
beta -Tricloretan	1,1,2- TRICLORETAN	17
1,1,2-TRICLORETAN		17
TRICLORETILENĂ		17	1710
Triclormetan	CLOROFORM	17
1,2,3 -TRICLORPROPAN		17
Triclorură de etilenă	1,1,1-TRICLORETAN	17
Triclorură de etilenă	TRICLORETILENĂ	17
Triclorură de etinil	TRICLORETILENĂ	17
Triclorură de vinil	1,1,2-TRICLORETAN	17
Triclorură de vinil	1,1,2- TRICLORETAN	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
TRICRESIL FOSFAT (CONŢINÂND 1% SAU MAI MULŢI ORTO-IZOMERI)		17	2574
TRIDECAN		17
Tridecanol	ALCOOLI (C13+)	17
Tridecenă	OLEFINE (C13+, TOŢI IZOMERII)	17
Tridecilbenzen	ALCHILBENZENI (C93+)	17
TRIETANOLAMINĂ		17
TRIETILAMINĂ		17	1296
TRIETILBENZEN		17
TRIETILENGLICOL		18
TRIETILENTETRAMINĂ		17	2259
Triformol	1,3,5-TRIOXANE	17
Triglicol	TRIETILENGLICOL	18
Trihidroxipropan	GLICERINĂ	18
Trihidroxitrietilamină	TRIETANOLAMINĂ	17
TRIIZOPROPANOLAMINĂ		17
2,4,6-Trimetil-1,3,5-trioxan	PARALDEHIDĂ	17
1,1,3 –Trimetil-3-ciclohexan-5-onă	IZOFORONĂ	17
TRIMETILAMINĂ SOLUŢIE (30% SAU MAI PUŢIN)		17
Trimetilaminometan	BUTILAMINĂ(TOŢI IZOMERII)	17
TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII)		17
1,2,3-Trimetilbenzen	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII	17
1,2,4-Trimetilbenzen	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII	17
uns -Trimetilbenzen	TRIMETILBENZEN(TOŢI IZOMERII)	17
1,3,5-Trimetilbenzen	TRIMETILBENZEN (TOŢI IZOMERII	17
2,6,6 -Trimetilbiciclo[3.1.1]hept-2-enă	ALFA-PINEN	17
Trimetilcarbinol	ALCOOL TERŢ-BUTILIC	17
3,5,5-Trimetilciclohex-2-en-1-onă	IZOFORONĂ	17
3,3,5-Trimetilciclohex-2-enonă	IZOFORONĂ	17
3,3'-Trimetilendioxidipropan-1-ol	TRIPROPILENGLICOL	17
2,2,4-Trimetilpent-1-enă	DIIZOBUTILENĂ	17
2,2,4-Trimetilpent-2-enă	DIIZOBUTILENĂ	17
2,2,4-Trimetilpentan	OCTAN(TOŢI IZOMERII)	17
2,2,4-Trimetilpentenă-1	DIIZOBUTILENĂ	17
2,2,4-Trimetilpentenă-2	DIIZOBUTILENĂ	17
2,4,6-Trimetil-s-trioxan	PARALDEHIDĂ	17
Trioxan	1,3,5- TRIOXAN	17
1,3,5-TRIOXAN		17
sim -Trioxan	1,3,5 – TRIOXAN	17
Trioximetilenă	1,3,5- TRIOXAN	17
Trioxin	1,3,5- TRIOXAN	17
Tripropilenă	PROPILEN-TRIMER/(TRIPROPILENĂ)	17
TRIPROPILENGLICOL		17
Trixilenil fosfat	FOSFAT DE TRIXILIL	17
Ulei de terebentină	TEREBENTINĂ	17
Ulei de terebentină	TEREBENTINĂ	17
Ulei de anilină	ANILINĂ	17
Ulei de arahide	ULEI DE ARAHIDE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE ARAHIDE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
Ulei de cocos	ULEI DE COCOS (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE COCOS (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei de copră (miez uscat de nucă de cocos)	ULEI DE COCOS (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE IN (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DE MĂSLINE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 3,3% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei de mesteacăn neagresiv/ îndulcit	SALICILAT DE METIL	17
ULEI DE PALMIER (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DE PEŞTE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DE PIN		17	1272
Ulei de porumb	ULEI DE PORUMB (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 10% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE PORUMB (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 10% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei de rapiţă	ULEI DE RAPIŢĂ (ACID ERUCIC SLAB, CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI )	17
ULEI DE RAPIŢĂ (ACID ERUCIC SLAB, CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI )		17
Ulei de ricin	ULEI DE RICIN (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE RICIN (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DE SÂMBURI DE PALMIER (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DE SOIA (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 0,5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei de tărâţe	FORFUROL	17
Ulei de terebentină	TEREBENTINĂ	17
Ulei de tung (de lemn chinezesc)	ULEI DE TUNG (LEMN CHINEZESC) (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2,5% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
ULEI DE TUNG (LEMN CHINEZESC) (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2,5% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei de vitriol/acid sulfuric concentrat	OLEUM	17
Ulei din resturi de măsline	ULEI DE MĂSLINE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 3,3% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
Ulei din sămânţă de in	ULEI DE IN (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 2% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17

Nume Index	Nume Produsului	Capitol	Nr. ONU
ULEI DIN SEMINŢE DE BUMBAC (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 12% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
ULEI DIN SEMINŢE DE FLOAREA SOARELUI (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 7% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
Ulei lampant	ULEI DE MĂSLINE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 3,3% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
Undec -1-enă	1-UNDECENĂ	17
Undecan	N-ALCANI (C10+)	17
Undecan-1-ol	ALCOOL UNDECILIC	17
1-UNDECENĂ		17
Undecilbenzen	ALCHILIBENZENI(C9+)	17
Unsoare/lubrifiant galben	GRĂSIME (SEU) (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 15% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
Untdelemn /Ulei de arahide	ULEI DE ARAHIDE (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 4% ACIZI GRAŞI LIBERI)	17
UNTURĂ (CONŢINÂND MAI PUŢIN DE 1% ACIZI GRAŞI LIBERI)		17
UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUŢIE		17
UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUŢIE (CONŢINÂND AMONIAC APOS)		17
UREE / FOSFAT DE AMONIU, SOLUŢIE		17
Uree, apă amoniacală	UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUŢIE (CONŢINÂND AMONIAC APOS)	17
Uree, carbamat de amoniu în soluţie	UREE / AZOTAT DE AMONIU, SOLUŢIE (CONŢINÂND AMONIAC APOS)	17
UREE, SOLUŢIE		17
Valeral	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
Valeraldehidă	VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)	17
VALERALDEHIDĂ (TOŢI IZOMERII)		17	2058
Valeronă	DIIZOBUTIL CETONĂ	17
Vaselină	PETROLATUM (VASELINĂ)	17
Vaselină rectificată	PETROLATUM (VASELINĂ)	17
Vin	BĂUTURI ALCOOLICE, N.S.A.	18
Vinilcarbinol	ALCOOL ALILIC	17
VINILTOLUEN		17	2618
XILENE		17	1307
Xilene	XILENE	17
2,4 -Xilenol	XILENOL	17
XILENOL		17	2261
2,3 -Xilenol	XILENOL	17
2,5 -Xilenol	XILENOL	17
2,6 -Xilenol	XILENOL	17
3,4 -Xilenol	XILENOL	17
3,5 -Xilenol	XILENOL	17
Zeolit de tip A	ALUMINOSILICAT DE SODIU ÎN SUSPENSIE	17

Capitolul 20

Transportul deşeurilor chimice lichide

1. 20.1 Introducere

   1. 20.1.1 Transportul maritim al deşeurilor chimice lichide ar putea prezenta o ameninţare pentru sănătatea omului şi mediu.

   2. 20.1.2 Prin urmare, deşeurile chimice lichide trebuie transportate în conformitate cu convenţiile şi recomandările internaţionale relevante şi, în mod deosebit, cu prevederile acestui Cod, dacă ele sunt transportate maritim în vrac.

2. 20.2 Definiţii

   Pentru scopul acestui capitol:

   1. 20.2.1 Deşeuri chimice lichide sunt substanţe, soluţii sau amestecuri oferite pentru expediere, care conţin sau au fost contaminate cu una sau mai multe componente cărora li se aplică cerinţele prezentului Cod şi pentru care nu se prevede nici o utilizare directă, dar care sunt transportate în vederea descărcării, incinerării sau eliminării prin alte metode, decât în mare.

   2. 20.2.2 Deplasarea transfrontieră înseamnă orice transport maritim al deşeurilor provenind dintr-o zonă aflată sub jurisdicţia naţională a unei ţări spre/sau printr-o zonă aflată sub jurisdicţia naţională a altei ţări, sau spre o zonă ce nu este sub jurisdicţia naţională a nici unei ţări, cu condiţia ca cel puţin două ţări să fie implicate în această deplasare.

3. 20.3 Aplicare

   1. 20.3.1 Cerinţele acestui capitol sunt aplicabile în cazul deplasării transfrontiere a deşeurilor chimice lichide în vrac cu ajutorul navelor maritime şi ele vor fi luate în considerare în legătură cu toate celelalte cerinţe ale Codului.

   2. 20.3.2 Cerinţele acestui capitol nu se aplică:

      1. .1 deşeurilor, provenite din operaţiile de exploatare de la bordul navei, care intră sub incidenţa cerinţelor MARPOL 73/78;

      2. .2 substanţelor, soluţiilor sau amestecurilor care conţin materiale radioactive sau care au fost contaminate cu acestea, ele fiind supuse cerinţelor aplicabile materialelor radioactive.

4. 20.4 Expedieri autorizate

   1. 20.4.1 Deplasarea transfrontieră a deşeurilor se permite a începe numai când:

      1. .1 notificarea a fost transmisă ţării de destinaţie finală de către autoritatea competentă a ţării de origine, de producător sau exportator prin intermediul autorităţii competente a ţării de origine; şi

      2. .2 autoritatea competentă a ţării de origine, după ce a primit consimţământul scris din partea tării de destinaţie finală care declară că deşeurile vor fi incinerate în deplină siguranţă sau tratate printre alte metode de eliminare, a dat autorizaţia de deplasare.

5. 20.5 Documentaţie

   1. 20.5.1 Suplimentar documentaţiei specificate în secţiunea 16.2 din acest Cod, navele angajate în transportul transfrontalier al deşeurilor chimice lichide, trebuie să deţină la bord documentul de transport al deşeurilor eliberat de autoritatea competentă a ţării de origine.

6. 20.6 Clasificarea deşeurilor chimice lichide

   1. 20.6.1 În scopul protecţiei mediului marin, toate deşeurile chimice lichide transportate în vrac trebuie tratate ca substanţe lichide nocive de categoria X indiferent de categoria evaluată la zi.

7. 20.7 Transportul şi manipularea deşeurilor chimice lichide

   1. 20.7.1 Deşeurile chimice lichide trebuie transportate la bordul navelor şi în tancurile de marfă în conformitate cu cerinţele minime pentru deşeurile chimice lichide specificate în capitolul 17, în afară de cazul când există motive clare că pericolele prezentate de deşeuri ar justifica:

      1. .1 transportul în conformitate cu cerinţele pentru nave de tip 1; sau

      2. .2 orice cerinţe suplimentare din acest Cod aplicabile substanţei respective sau, în cazul unui amestec, componentelor sale care prezintă un pericol predominant.

Capitolul 21

Criterii privind includerea cerinţelor de transport produselor prevăzute de Codul IBC

1. 21.1 Introducere

   1. 21.1.1 Următoarele criterii constituie indicaţii pentru stabilirea categoriilor de poluare şi a cerinţelor corespunzătoare de transport pentru mărfurile lichide în vrac care sunt luate în considerare la introducerea în codul IBC sau anexele 1, 3 sau 4 din Circulara MEPC.2.

   2. 21.1.2 La elaborarea acestor criterii, s-au depus toate eforturile pentru a se urmări criteriile şi valorile de prag stabilite în Sistemul global armonizat (GHS).

   3. 21.1.3 Deşi intenţia este de a defini în mod riguros aceste criterii în scopul stabilirii unei concepţii uniforme, trebuie precizat faptul că acestea sunt doar recomandări şi, în cazul în care experienţa umană sau alţi factori indică necesitatea adoptării altor soluţii, se va ţine seama întotdeauna de acestea. Dacă abaterile de la criterii au fost recunoscute, acestea trebuie să fie înregistrate în mod corespunzător şi justificate.

2. 21.2 Cuprins

   1. 21.2.1 Acest capitol conţine următoarele:

      1. .1 criteriile minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor incluse în capitolul 17 din Codul IBC;

      2. .2 criteriile utilizate pentru includerea cerinţelor minime de transport produselor care respectă criteriile minime de siguranţă şi poluare în vederea includerii lor în capitolul 17 din Codul IBC;

      3. .3 criteriile utilizate în scopul includerii cerinţelor speciale din capitolul 15 al Codului IBC în

         coloana o a capitolului 17 din codul IBC;

      4. .4 criteriile utilizate în scopul includerii cerinţelor speciale din capitolul 16 al Codului IBC în

         coloana o a capitolului 17 din codul IBC; şi

      5. .5 definirea proprietăţilor utilizate în prezentul capitol.

3. 21.3 Criterii minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor incluse în capitolul 17 din Codul IBC

   1. 21.3.1 Se consideră că produsele sunt periculoase şi sunt incluse în capitolul 17 din Codul IBC dacă respectă unul sau mai multe din următoarele criterii:

      1. .1 inhalare LC50 20 mg/litri/4 h (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.1.1);

      2. .2 contact cutanat LD50 2000 mg/kg (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.1.2);

      3. .3 administrare orală LD50 2000 mg/kg (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.1.3);

      4. .4 toxic pentru mamifere prin expunere prelungită (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.2);

      5. .5 determină sensibilizarea cutanată (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.3);

      6. .6 determină sensibilizarea respiratorie (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.4);

      7. .7 efect corosiv asupra pielii (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.5);

      8. .8 are un indice de reactivitate la apă (WRI)  1 (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.6);

      9. .9 necesită introducere în atmosferă inertizată, inhibare, stabilizare, controlul temperaturii sau controlul atmosferei din tanc în scopul prevenirii unei reacţii periculoase (a se vedea definiţiile de la paragraful 21.7.10);

      10. .10 punct de inflamabilitate este  230C; domeniul de siguranţă la explozie/aprindere (exprimat în procente de volum de aer) este  20%;

      11. .11 temperatura de autoaprindere este <2000

      C; şi

      12. .12 sunt clasificate în categoria de poluare X sau Y sau respectă criteriile corespunzătoare regulilor 11 până la 13 conform paragrafului 21.4.5.1.

4. 21.4 Criteriile utilizate pentru includerea cerinţelor minime de transport aplicabile produselor care respectă criteriile minime de siguranţă şi poluare în vederea includerii lor în capitolul 17 din codul IBC

   1. 21.4.1 Coloana a – Numele produsului

      1. 21.4.1.1 În măsura în care este posibil trebuie să fie utilizat numele produsului conform Uniunii internaţionale pentru chimie pură şi aplicată (IUPAC); totuşi, dacă complexitatea numelui produsului este inutilă, atunci se poate utiliza un alt nume chimic alternativ care din punct de vedere tehnic este corect şi neambiguu.

   2. 21.4.2 Coloana b – Se elimină.

   3. 21.4.3 Coloana c – Categoria de poluare

      1. 21.4.3.1 Coloana c identifică categoria de poluare atribuită fiecărui produs conform Anexei II la MARPOL 73/78.

   4. 21.4.4 Coloana d – Pericole

      1. 21.4.4.1 Simbolul “S” este introdus în coloana d dacă sunt respectate oricare din criteriile de siguranţă descrise la paragrafele 21.3.1.1 până la 21.3.1.11.

      2. 21.4.4.2 Simbolul “P” este introdus în coloana d dacă produsul respectă criteriile pentru atribuirea Tipului de navă de tip 1 până la 3 aşa cum s-a definit la regulile 1 până la 14 din paragraful 21.4.5.

   5. 21.4.5 Coloana e – Tipul de navă

      1. 21.4.5.1 Criteriile de bază pentru atribuirea Tipurilor de navă care ţin seama de Profilul de Pericole GESAMP sunt indicate în tabelul de mai jos.

         Numărul regulii	A1	A2	B1	B2	D3	E2	Tipul de navă
         1			5				1
         2	4	NR	4		CMRTNI
         3	4	NR			CMRTNI		2
         4			4
         5	4		3
         6		NR	3
         7				1
         8						Fp
         9					CMRTNI	F
         10			2			S
         11	4						3
         12		NR
         13			1
         14	Toate celelalte substanţe din categoria Y
         15	Toate celelalte substanţe din categoria Z Toate ”Celelalte substanţe” (OS)						NA

      2. 21.4.5.2 Tipul navei este atribuit conform următoarelor criterii: Navă de tipul 1:

         inhalare LC50 0,5 mg/litri/4 h; şi/sau contact cutanat LD50 50 mg/kg; şi/sau administrare orală LD50 5 mg/kg; şi/sau temperatura de autoaprindere  650C; şi/sau

         domeniul de siguranţă la explozie  50% v/v în aer şi punctul de inflamabilitate <230

      C; şi/sau Regula 1 sau 2 din tabelul indicat la 21.4.5.1.

      Navă de tipul 2:

      inhalare LC50 > 0,5 mg/litri/4 h –  2 mg/litri/4 h; şi/sau contact cutanat LD50 >50 mg/kg –  1000 mg/kg; şi/sau administrare orală LD50 >5 mg/kg –  300 mg/kg ; şi/sau WRI=2;

      temperatura de autoaprindere  2000C; şi/sau

      domeniul de siguranţă la explozie  40% v/v în aer şi punctul de inflamabilitate <230

      C; şi/sau oricare din regulile 3 până la 10 din tabelul indicat la 21.4.5.1

      Navă de tipul 3:

      Oricare din criteriile minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerinţele aplicabile tipurilor de nave de tipul 1 sau 2 şi care nu respectă regula 15 din tabelul indicat la 21.4.5.1.

   6. 21.4.6 Coloana f – Tipul de tanc

      1. 21.4.6.1 Tipul de tanc este atribuit în conformitate cu următoarele criterii:

         Tipul de tanc 1G: inhalare LC50 0,5 mg/litri /4 h; şi/sau

         contact cutanat LD50200 mg/kg; şi/sau temperatura de autoaprindere  650C; şi/sau

         domeniul de siguranţă la explozie  40% v/v în aer şi punctul de inflamabilitate <230

      C; şi/sau

      WRI=2

      Tipul de tanc 2G: Oricare din criteriile minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerinţele tipurilor de nave de tipul 1G.

   7. 21.4.7 Coloana g – Instalaţii de evacuare a gazelor din tanc

      1. 21.4.7.1 Instalaţii de evacuare a gazelor din tanc sunt introduse în conformitate cu următoarele criterii: Evacuare controlată: inhalare LC50 10 mg/litri/4 h; şi/sau

         Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; şi/sau

         Sensibilizator de respiraţie; şi/sau Necesită control special la transport; şi/sau punctul de inflamabilitate < 600C

         efect corosiv asupra pielii (< 4 h expunere)

         Evacuare liberă: Oricare din criteriile minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerinţele aplicabile instalaţiilor de evacuare a gazelor din tanc

   8. 21.4.8 Coloana h – Controlul atmosferei din tanc

      1. 21.4.8.1 Condiţiile privind controlul atmosferei din tanc sunt introduse în conformitate cu următoarele criterii:

         Inertizare: temperatura de autoaprindere  2000C; şi/sau

         prezintă pericol atunci când este în contact cu aerul; şi/sau

         domeniul de siguranţă la explozie  40% şi punctul de inflamabilitate

         <230

      C.

      Stare uscată: WRI  1

      Strat de protecţie: Se aplică numai la produsele specifice identificate de la caz la caz. Ventilaţie: Se aplică numai la produsele specifice identificate de la caz la caz.

      Nu: În cazul în care criteriile de mai sus nu se aplică (cerinţele de inertizare pot fi cerute conform SOLAS)

   9. 21.4.9 Coloana i – Echipament electric

      1. 21.4.9.1 Dacă punctul de inflamabilitate al produsului este  600C sau dacă produsul este încălzit cu 150C peste punctul său de inflamabilitate, atunci echipamentului electric cerut este stabilit conform următoarelor criterii, altfel se marchează cu “-” în coloanele i’ şi i’’.

         1. .1 Coloana i’ – Clasa de temperatură:

            C

            C

            C

            C

            C

            T1	Temperatura de autoaprindere	 4500C
            T2	Temperatura de autoaprindere	300 0C dar <4500
            T3	Temperatura de autoaprindere	 2000C dar <3000
            T4	Temperatura de autoaprindere	 1350C dar <2000
            T5	Temperatura de autoaprindere	1000C dar <1350
            T6	Temperatura de autoaprindere	850C dar <1000

         2. .2 Coloana i’’ – Grupa de echipament:

            Grupa de echipament	MESG la 200C (mm)	Raportul MIC Produs/metan
            IIA	0,9	> 0,8
            IIB	> 0,5 până la <0,9	0,45 până la <0,8
            IIC	0,5	<0,45

            1. 2.1 Încercările trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedurile descrise în Publicaţia IEC 60079-1-1:2002 şi IEC 79-3.

            2. 2.2 Pentru gaze şi vapori este suficient să se efectueze doar o determinare fie a spaţiului maxim experimental de siguranţă (MESG) fie a Curentului minim de aprindere (MIC) cu condiţia ca:

               pentru grupa IIA	MESG	este > 0,9 mm sau valoarea MIC > 0,9
               pentru grupa IIB	MESG	este  0,55 mm şi < 0,9; sau valoarea MIC este  0,5 şi <0,8
               pentru grupa IIC	MESG	este <0,5 mm sau valoarea MIC <0,45

            3. 2.3 Este necesar să se determine atât MESG cât şi valoarea MIC atunci când:

               1. .1 Odată ce s-a efectuat determinarea valoarii MIC şi acesta se situează între 0,8 şi 0,9

                  , atunci se va cere determinarea MESG;

               2. .2 Odată ce s-a efectuat determinarea raportului MIC şi acesta se situează între 0,45 şi 0,5 , atunci se va cere determinarea MESG; sau

               3. .3 Odată ce s-a efectuat determinarea raportului MIC şi acesta se situează între 0,5 şi 0,55; atunci se va cere determinarea MESG;

                  .3 Coloana i’’’ – Punctul de inflamabilitate:	> 600C	:Da
                  	< 600C :Nu Neinflamabil	:NF

   10. 21.4.10 Coloana j – Echipament de măsurare

       1. 21.4.10.1 Tipul echipamentului autorizat pentru măsurare este stabilit conform următoarelor criterii:

          C.

          Închis:	Inhalare LC50 2 mg/l/4 h; şi/sau Contact cutanat LD50 1000 mg/kg; şi/sau Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; şi/sau Sensibilizant respirator; şi/sau Efect corosiv asupra pielii (<3 min expunere).
          Restricţionat:	Inhalare LC50 > 2 –  10 mg/l/4 h; şi/sau Condiţiile speciale pentru controlul transportului indică necesitatea inertizării; şi/sau Efect corosiv asupra pielii (>3min –  1 h expunere); şi/sau Punctul de inflamabilitate <600
          Deschis:	Oricare din criteriile minime de siguranţă şi poluare aplicabile produselor lichide în vrac incluse în capitolul 17 din Codul IBC care nu respectă cerinţele aplicabile dispozitivelor de măsurare a presiunii de tip închis sau cu deschidere limitată.

   11. 21.4.11 Coloana k – Detecţia vaporilor

       1. 21.4.11.1 Tipul echipamentului cerut pentru detectarea vaporilor este stabilit conform următoarelor criterii:

          C

          Toxic (T):	Inhalare LC50 2 mg/l/4 h; şi/sau Sensibilizant respirator; şi/sau Toxic prin expunere prelungită.
          Inflamabil (F):	Punctul de inflamabilitate <600
          Nu:	Dacă nu se aplică criteriile de mai sus.

   12. 21.4.12 Coloana l – Echipament pentru protecţia contra incendiului

       1. 21.4.12.1 Agenţii corespunzători pentru stingerea incendiului sunt definiţi în funcţie de următoarele criterii legate de proprietăţile produsului:

          Solubilitatea > 10% (>100000 mg/l):	A	Spumă rezistentă la alcooli.
          Solubilitatea <10% (<100000 mg l):	A B	Spumă rezistentă la alcooli; şi/sau Spumă obişnuită
          WRI=0	C	Pulverizare apă (în general utilizată ca lichid de răcire şi poate fi utilizată cu A şi/sau B cu condiţia ca WRI=0).
          WRI1	D	Produs chimic uscat.
          Nu:	Nici o cerinţă nu se aplică în virtutea acestui Cod.
          Notă: toţi agenţii corespunzători trebuie să fie enumeraţi.

   13. 21.4.13 Coloana m – Se elimină.

   14. 21.4.14 Coloana n – Echipament de urgenţă

       1. 21.4.14.1 Cerinţa de a avea la bord echipament de urgenţă pentru personal se identifică cu marcajul “Da” în coloana n conform următoarelor criterii:

          Inhalare LC50 2 mg/l/4 h; şi/sau Sensibilizant respirator; şi/sau

          Efect corosiv asupra pielii (< 3 min expunere); şi/sau WRI=2

          Nu: arată că nu se aplică criteriile de mai sus.

5. 21.5 Criterii aplicabile cerinţelor speciale din capitolul 15 care urmează să fie incluse în coloana o

   1. 21.5.1 Pentru includerea cerinţelor speciale în coloana o trebuie urmărite în mod normal criterii clare bazate pe datele furnizate în formularul de raportare. Dacă se consideră în mod corect abaterea de la aceste criterii, acest lucru trebuie să fie bine fondat astfel încât documentele să fie uşor accesibile la cerere.

   2. 21.5.2 Criteriile pentru a face o referire la cerinţele speciale identificate în capitolele 15 şi 16 sunt definite în continuare cu comentarii acolo unde este cazul.

   3. 21.5.3 Paragrafele 15.2 până la 15.10 şi 15.20

      1. 21.5.3.1 Paragrafele 15.2 până la 15.10 şi 15.20 identifică produsele specifice, după nume, cu cerinţe speciale de transport, pentru care este dificil să se procedeze altfel.

   4. 21.5.4 Paragraful 15.11 – Acizi

      1. 21.5.4.1 Paragraful 15.11 se aplică tuturor acizilor în afară de cazul în care aceştia:

         1. .1 sunt acizi organici – atunci când se aplică numai paragrafele 15.11.2 până la 15.11.4 şi paragrafele 15.11.6 până la 15.11.8; sau

         2. .2 nu degajă hidrogen – când nu este necesară aplicarea paragrafului 15.11.5.

   5. 21.5.5 Produse toxice

      1. 21.5.5.1 Întreg paragraful 15.12 se adaugă la coloana o conform următoarelor criterii:

         Inhalare LC50 2 mg/l/4 h; şi/sau

         produsul este un sensibilizant respirator; şi/sau

         produsul este toxic pentru mamifere prin expunere prelungită.

      2. 21.5.5.2 Paragraful 15.12.3 se adaugă la coloana o conform următoarelor criterii:

         Inhalare LC50 >2- 10mg/l/4 h; şi/sau contact cutanat LD501000 mg/kg; şi/sau administrare orală LD50 300 mg/kg.

      3. 21.5.5.3 Paragraful 15.12.4 se adaugă la coloana o conform următorul criteriu: Inhalare LC50 >2- 10mg/l/4 h

   6. 21.5.6 Paragraful 15.13 – Mărfuri protejate de aditivi

      1. 21.5.6.1 Cerinţa de a include paragraful 15.13 în coloana o se bazează pe informaţii referitoare la tendinţa produselor de a se polimeriza, descompune, oxida sau de a fi supuse altor modificări chimice care pot constitui un pericol în condiţii normale de transport şi care ar putea fi prevenit prin adăugarea de aditivi corespunzători.

   7. 21.5.7 Paragraful 15.14 – Mărfuri cu o presiune a vaporilor mai mare decât cea atmosferică la 37,80C

      1. 21.5.7.1 Cerinţa de a include paragraful 15.14 în coloana o se bazează pe următorul criteriu: Punctul de fierbere  37,80C

   8. 21.5.8 Paragraful 15.16 – Contaminarea mărfii

      1. 21.5.8.1 Paragraful 15.16.1 se elimină.

      2. 21.5.8.2 Paragraful 15.16.2 se adaugă la coloana o conform următorului criteriu: WRI  1

   9. 21.5.9 Paragraful 15.17 – Cerinţe privind capacitatea de ventilaţie mărită

      1. 21.5.9.1 Paragraful 15.17 trebuie să fie adăugat la coloana o conform următoarelor criterii:

         Inhalare LC50 0,5 –  2 mg/l/4 h; şi/sau Sensibilizant respirator; şi/sau

         Produsul este toxic pentru mamifere prin expunere prelungită; şi/sau Efect corosiv asupra pielii (< 1 h timp de expunere).

   10. 21.5.10 Paragraful 15.18 – Cerinţe speciale aplicabile compartimentului pompelor de marfă

       1. 21.5.10.1 Paragraful 15.18 trebuie să fie adăugat la coloana o conform următorului criteriu: Inhalare LC50 0,5 mg/l/4 h

   11. 21.5.11 Paragraful 15.19 – Controlul de supraplin

       1. 21.5.11.1 Paragraful 15.19 trebuie să fie adăugat la coloana o conform următoarelor criterii: inhalare LC50 2 mg/l/4 h; şi/sau

          contact cutanat LD50 1000 mg/kg; şi/sau

          administrare orală LD50 300 mg/kg; şi/sau sensibilizant respirator; şi/sau

          efect corosiv asupra pielii ( 3 min expunere); şi/sau temperatura de autoaprindere  2000C; şi/sau

          domeniul de siguranţă la explozie  40% v/v în aer şi punctul de inflamabilitate  230Cşi/sau clasificare ca navă de tipul 1 din motive de poluare.

       2. 21.5.11.2 Trebuie să se aplice numai paragraful 15.19.6 dacă produsul are una din proprietăţile următoare:

          inhalare LC50 > 2 mg/l/4 h –  10 mg/l/4 h; şi/sau

          contact cutanat LD50 > 1000 mg/kg –  2000 mg/kg; şi/sau administrare orală LD50 > 300 mg/kg –  2000 mg/kg; şi/sau sensibilizant respirator; şi/sau

          efect corosiv asupra pielii (> 3 min – 1 h expunere) şi/sau punctul de inflamabilitate  600C şi/sau

          clasificare ca navă de tipul 2 din motive de poluare; şi/sau categoria de poluare X sau Y.

   12. 21.5.12 Paragraful 15.21 – Controlul de supraplin

       1. 21.5.12.1 Paragraful 15.21 se adaugă la coloana o conform sensibilităţii la căldură a produsului. Această cerinţă este legată numai de pompele din compartimentul pompelor de marfă.

6. 21.6 Criterii cu privire la cerinţele speciale

   1. 21.6.1 Paragrafele 16.1 până la 16.2.5 şi 16.3 până la 16.5

      1. 21.6.1.1 Acestea se aplică tuturor mărfurilor şi de aceea nu se face referire în mod special în coloana o.

   2. 21.6.2 Paragraful 16.2.6

      1. 21.6.2.1 Paragraful 16.2.6 se adaugă la coloana o pentru produsele care respectă următoarele criterii: Categoria de poluare X sau Y şi vâscozitatea  50 mPa.s la 200C.

   3. 21.6.3 Paragraful 16.2.9

      1. 21.6.3.1 Paragraful 16.2.9 se adaugă la coloana o pentru produsele care respectă următorul criteriu: Punctul de topire  00C.

   4. 21.6.4 Paragraful 16.6 – Marfa nu va fi expusă la căldură excesivă

      1. 21.6.4.1 Paragrafele 16.6.2 până la 16.6.4 se adaugă la coloana o pentru produsele care sunt identificate ca necesitând controlul temperaturii în timpul transportului.

7. 21.7 Definiţii

   1. 21.7.1 Toxicitate acută la mamifere

      1. 21.7.1.1 Toxicitate acută prin inhalare*

         Toxicitate la inhalare (LC50)
         Nivel de pericol	mg/kg
         Ridicat	�0,5
         Destul de ridicat
         Moderat
         Neînsemnat
         Neglijabil

         •  0,5 – � 2

         •  2 – � 10

         •  10 – � 20

         •  20

      2. 21.7.1.2 Toxicitate acută la contact cutanat

         Toxicitate cutanată (LD50)
         Nivel de pericol	mg/kg
         Ridicat	�50
         Destul de ridicat
         Moderat
         Neînsemnat
         Neglijabil

         •  50 – � 200

         •  200 – � 1000

         •  1000 – � 2000

         •  2000

         

         *Dacă nu se indică altfel, toate datele cu privire la toxicitate în cazul inhalării se presupun a fi datorate vaporilor şi nu ceţii sau pulverizărilor.

      3. 21.7.1.3 Toxicitate acută în cazul ingerării

         Toxicitate orală (LD50)
         Nivel de pericol	mg/kg
         Ridicat	�5
         Destul de ridicat
         Moderat
         Neînsemnat
         Neglijabil

         •  5 – � 50

         •  50 – � 300

         •  300 – � 2000

         •  2000

   2. 21.7.2 Toxic pentru mamifere prin expunere prelungită

      1. 21.7.2.1 Un produs este clasificat ca toxic prin expunere prelungită dacă respectă oricare din următoarele criterii: se cunoaşte sau se presupune că este cancerigen, mutant, reprotoxic, neurotoxic, imunotoxic sau se ştie că expunerea sub doza letală provoacă o toxicitate sistemică pentru un anumit organ (TOST) sau alte efecte corespunzătoare.

      2. 21.7.2.2 Aceste efecte pot fi identificate din Profilul de pericol GESAMP al producătorului sau din alte surse de informaţii recunoscute.

   3. 21.7.3 Sensibilizare cutanată

      1. 21.7.3.1 Un produs este clasificat ca sensibilizator cutanat:

         1. .1 dacă există date doveditoare că substanţa poate induce o sensibilizare prin contactul cutanat la un număr important de persoane; şi/sau

         2. .2 dacă există rezultate pozitive de la un test corespunzător pe animale.

      2. 21.7.3.2 Dacă se utilizează o metodă de încercare cu adjuvant pentru sensibilizarea cutanată, se consideră că încercarea este pozitivă dacă cel puţin 30% din animale au reacţionat. La o metodă de încercare fără adjuvant, se consideră că încercarea este pozitivă dacă cel puţin 15% din animale au reacţionat.

      3. 21.7.3.3 Dacă la Încercarea de inflamare a urechii şoarecelui (MEST) sau la Încercarea locală pe noduli limfatici (LLNA) se obţine un rezultat pozitiv, acesta poate fi suficient pentru clasificarea produsului ca sensibilizator cutanat.

   4. 21.7.4 Sensibilizarea respiratorie

      1. 21.7.4.1 Un produs este clasificat ca sensibilizant respirator:

         1. .1 dacă există date doveditoare că substanţa poate induce o hipersensibilizare respiratorie;

            şi/sau

         2. .2 dacă există rezultate pozitive de la un test corespunzător pe animale; şi/sau

         3. .3 dacă produsul este identificat ca sensibilizator cutanat şi nu există dovadă care să indice că acesta nu este un sensibilizant respirator.

   5. 21.7.5 Efect corosiv asupra pielii*

      Nivel de pericol	Durata de expunere care produce o necroză a pielii în profunzime	Timp de observaţie
      Efect corosiv grav asupra pielii	�3 min	�1 h
      Efect corosiv ridicat asupra pielii		�14 zile
      Efect corosiv moderat asupra pielii		�14 zile

      •  3 min – � 1 h

      •  1 h – � 4 h

   6. 21.7.6 Substanţe care reacţionează cu apa

      1. 21.7.6.1 Acestea se clasifică în trei grupe după cum urmează:

         Indice de reactivitate cu apa (WRI)	Definiţie
         2	Orice produs chimic, care în contact cu apa, poate produce un gaz sau un aerosol toxic, inflamabil sau corosiv
         1	Orice produs chimic, care în contact cu apa, poate produce căldură sau un gaz non-toxic, neinflamabil sau necoroziv
         0	Orice produs chimic, care în contact cu apa, nu ar fi supusă unei reacţii pentru justificarea valorii 1 sau 2.

   7. 21.7.7 Substanţe care reacţionează cu aerul

      1. 21.7.7.1 Substanţele care reacţionează cu aerul sunt produse care reacţionează cu aerul pentru a produce o posibilă situaţie periculoasă, de ex. formarea de peroxizi care pot determina o reacţie explozivă.

   8. 21.7.8 Aparate electrice – Clasa de temperatură (pentru produsele care fie au un punct de inflamabilitate � 600C fie sunt încălzite cu 150C peste punctul lor de inflamabilitate)

      1. 21.7.8.1 Clasa de temperatură este definită de Comisia Internaţională de Electrotehnică (IEC) după cum urmează:

         Cea mai mare temperatură obţinută în condiţii practice de funcţionare în limitele normale ale aparatului (inclusiv suprasarcinile recunoscute, dacă există, aferente acestora) în orice parte a oricărei suprafeţe a cărei expunere unei atmosfere explozive poate implica un pericol.

      2. 21.7.8.2 Clasa de temperatură a unui aparat electric este atribuită prin selectarea Temperaturii Maxime de Suprafaţă care este cea mai apropiată, dar nu cea mai mică, faţă de temperatura de autoaprindere a produsului (a se vedea 21.4.9.1.1).

         

         *Produsele, care au un efect corosiv asupra pielii, sunt considerate, în sensul atribuirii cerinţelor relevante de transport, a fi corozive prin inhalare.

   9. 21.7.9 Aparate electrice – Grup de aparate (pentru produsele cu un punct de inflamabilitate  600C)

      1. 21.7.9.1 Aceasta se referă la aparatele cu securitate intrinsecă şi aparatele electrice aferente pentru atmosfere gazoase explozive pe care IEC le împarte în următoarele grupe:

         Grupa I: utilizare în mine cu atmosferă de gaz metan (nu sunt utilizate de către IMO); şi Grupa II: utilizare în alte industrii – subîmpărţite ulterior în grupele IIA, IIB şi IIC pe baza

         Spaţiului maxim experimental de siguranţă (MESG) şi/sau Curentului minim de aprindere (MIC) al gazului/vaporilor.

      2. 21.7.9.2 Această proprietate nu poate fi determinată din alte date aferente produsului; aceasta trebuie să fie măsurată sau determinată prin asimilarea cu produsele înrudite dintr-o serie omoloagă.

   10. 21.7.10 Condiţii speciale pentru controlul transportului

       1. 21.7.10.1 Condiţiile speciale pentru controlul transportului se referă la măsurile speciale care trebuie să fie luate pentru a preveni o reacţie periculoasă. Acestea includ:

          1. .1 Inhibarea: adăugarea unui compus (de obicei organic) care întârzie sau opreşte o reacţie chimică nedorită cum ar fi coroziunea, oxidarea sau polimerizarea;

          2. .2 Stabilizarea: adăugarea unei substanţe (stabilizator) care are tendinţa de a împiedica schimbarea formei sau a naturii chimice a unui compus, a unui amestec sau a unei soluţii. Aceşti stabilizatori pot întârzia viteza de reacţie, conserva un echilibru chimic, acţiona ca oxidanţi, menţine pigmenţii şi alte componente sub formă de emulsie sau preveni precipitarea particulelor în suspensie coloidală;

          3. .3 Inertizarea: adăugarea unui gaz (de obicei azot) în spaţiul de ulaj al unui tanc, împiedicând formarea unui amestec inflamabil de marfă/aer;

          4. .4 Controlul temperaturii: menţinerea unui interval de temperatură specifică a mărfii în scopul prevenirii unei reacţii periculoase sau a menţinerii vâscozităţii suficient de scăzută pentru a permite pomparea produsului; şi

          5. .5 Izolarea de protecţie şi aerisirea: se aplică numai produselor identificate de la caz la caz.

   11. 21.7.11 Mărfuri inflamabile

       1. 21.7.11.1 O marfă este definită ca inflamabilă conform următoarelor criterii:

          Descriptor din Codul IBC	Punctul de inflamabilitate (în grade Celsius)
          Foarte inflamabilă	23
          Inflamabilă	60, dar 23

       2. 21.7.11.2 Este de notat faptul că punctele de inflamabilitate ale amestecurilor şi soluţiilor apoase trebuie să fie măsurate în afară de cazul în care toate componentele sunt neinflamabile.

       3. 21.7.11.3 Este de notat faptul că transportul mărfurilor lichide în vrac cu un punct de inflamabilitate 

600C se supune altor reguli din convenţia SOLAS.

Apendice

MODEL DE CERTIFICAT INTERNAŢIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL

ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

CERTIFICAT INTERNAŢIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(Sigiliul oficial)

Eliberat în conformitate cu prevederile conţinute în

CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

(Rezoluţiile MSC.176(79) şi MEPC.119(52))

sub autoritatea Guvernului

……………………………………………………………………….……………………………………

(numele oficial complet al ţării)

de către…………………………………………………………….…………………………………….

(titlul oficial complet al persoanei competente sau al organizaţiei recunoscute de către Administraţie)

Caracteristicile navei1

Numele navei ………………………………….…………………………………………………………. Numărul sau literele distinctive ………………………………………………………………………….. Numărul IMO2 ……………………………………………………………………………………………. Portul de înmatriculare

………………………………….…………………………………………………………

Tonajul brut ………………………………………………………………………………………………. Tipul navei (paragraful 2.1.2 din Cod) ………………………………………………………………………………………….

Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcţie; sau (în cazul unei nave transformate), data la care a început transformarea în navă cisternă

pentru produse chimice …………………………………………………………………………………… Nava corespunde, de asemenea, în întregime următoarelor amendamente ale Codului:

…………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………..…

…………………………………………………………………………………………………………..

..…………………………………………………………………………………………………………

1Alternativ, caracteristicile navei pot fi indicate orizontal, în casete.

2În conformitate cu schema numărului IMO de identificare a navei adoptată de către Organizaţie prin rezoluţia A.600(15).

Nava este scutită de aplicarea următoarelor prevederi ale Codului:

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….…

……………………………………………………………………………………………………………… SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL CĂ:

1. 1 Nava a fost inspectată în conformitate cu prevederile secţiunii 1.5 a Codului;

2. 2 În urma inspecţiei s-a constatat că, construcţia şi echipamentul navei, precum şi starea tehnică a acesteia, sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere şi că nava corespunde prevederilor pertinente ale Codului;

3. 3 Nava a fost dotată cu un Manual în conformitate cu Apendicele 4 din Anexa II la MARPOL 73/78, aşa cum s-a indicat la regula 14 din Anexa II, şi că instalaţiile şi echipamentul navei prevăzute în Manual sunt satisfăcătoare din toate punctele de vedere;

4. 4 Nava respectă cerinţele privind transportul în vrac al următoarelor produse, cu condiţia ca toate prevederile relevante ale Codului şi Anexei II la MARPOL 73/78 să fie respectate:

   Produs	Condiţii de transport (numerele de tanc etc.)	Categoria de poluare
   Se va continua pe pagini suplimentare semnate si datate care figurează la Suplimentul 1.3 Numărul tancului la care se face referire în această listă corespunde celui din schema tancurilor semnată şi datată, care figurează la Suplimentul 2.
   Se va continua pe pagini suplimentare semnate si datate care figurează la Suplimentul 1.3 Numărul tancului la care se face referire în această listă corespunde celui din schema tancului semnată şi datată, care figurează la Suplimentul 2.

5. 5 În conformitate cu paragrafele 1.4/2.8.23, prevederile Codului au fost modificate în legătură cu nava, în următorul mod:

   ……………………………………………………………………………………………………………

6. 6 Nava trebuie să fie încărcată :

   1. .1 în conformitate cu condiţiile de încărcare prevăzute în Manualul de încărcare aprobat, ştampilat şi datat………………., şi semnat de un inspector responsabil al Administraţiei sau al unei organizaţii recunoscute de către Administraţie3;

   2. .2 conform limitelor de încărcare anexate la prezentul certificat3.

Dacă este necesar încărcarea navei altfel decât în conformitate cu instrucţiunile mai sus menţionate, calculele necesare pentru justificarea condiţiilor de încărcare propuse trebuie comunicate Administraţiei care a eliberat certificatul care poate autoriza în scris adoptarea condiţiilor de transport propuse4.

3Se elimină după caz.

4În loc să fie încorporat în Certificat acest text poate fi anexat cu condiţia ca să fie semnat legal şi ştampilat.

Prezentul certificat este valabil până la 5

sub rezerva inspecţiilor prevăzute conform secţiunii 1.5 din Cod.

Data finalizării inspecţiei pe care este certificatul bazat……………………. …………………………

(zz/ll/aaaa)

Eliberat la ……………………………………

(Locul eliberării certificatului)

…………………………….. …………………………………………..

(Data emiterii certificatului) (Semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul)

(sigiliul sau ştampila, după caz, a Autorităţii)

Note privind modul de completare a Certificatului:

1. 1. Certificatul poate fi eliberat doar navelor autorizată să arboreze pavilioanele statelor care sunt Guverne Contractante atât la Convenţia SOLAS 1974, cât şi Părţi la MARPOL 73/78.

2. 2. Tipul de navă: fiecare menţiune din această coloană trebuie să se refere la toate recomandările pertinente, de exemplu menţiunea ,,Tip 2” trebuie să desemneze o navă care corespunde din toate punctele de vedere prevederilor Codului referitoare la tipul 2.

3. 3. Produse: trebuie să fie menţionate produsele enumerate în lista de la capitolul 17 al Codului sau produsele care au fost evaluate de către Administraţie în conformitate cu paragraful 1.1.6 al Codului. În ceea ce priveşte ultima categorie de produse ,,noi”, trebuie luate în considerare toate cerinţele speciale stipulate cu titlu provizoriu.

4. 4. Produse: Lista produselor pe care nava poate să le transporte trebuie să includă substanţele lichide nocive din categoria Z care nu sunt incluse în Cod şi trebuie identificate drept ,,capitolul 18 categoria Z”.

5Se introduce data de expirare aşa cum s-a specificat de către Administraţie în conformitate cu prevederile paragrafului

1.5.6.1 din Cod. Ziua şi luna acestei zile corespund datei de aniversare aşa cum s-a definit la paragraful 1.3.3 din Cod, în afară de amendamentele conform paragrafului 1.5.6.8 din Cod.

ATESTAREA INSPECŢIILOR ANUALE ŞI INTERMEDIARE

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că în urma inspecţiei cerute conform paragrafului 1.5.2 din Cod, s-a constatat că nava îndeplineşte prevederile pertinente ale Codului.

Inspecţia anuală: Semnat ………………………………………….. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul ……………………………………………. Data (zz/ll/aaaa): ………………………………..

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

Inspecţia anuală/intermediară3: Semnat …………………………………………..

(semnătura persoanei oficiale autorizate) Locul ……………………………………………. Data (zz/ll/aaaa): ………………………………..

(sigiliul sau ştampila Autorităţi, după caz)

Inspecţia anuală/intermediară3: Semnat …………………………………………..

(semnătura persoanei oficiale autorizate) Locul ……………………………………………. Data (zz/ll/aaaa): ………………………………..

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

Inspecţia anuală: Semnat ………………………………………….. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul ……………………………………………. Data (zz/ll/aaaa): ………………………………..

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

3Se elimină după caz.

INSPECŢIA ANUALĂ ŞI INTERMEDIARĂ EFECTUATĂ ÎN CONFORMITATE CU PARAGRAFUL 1.5.6.8.3

SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL că, la inspecţia anuală/intermediară3 efectuată în conformitate cu paragraful 1.5.6.8.3 din Cod, s-a constatat că nava îndeplineşte prevederile pertinente ale Convenţiei:

Semnat …………………………………….…….. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul ……………………………………………..

Data (zz/ll/aaaa): ………………………..…….…

(sigiliul sau ştampila Autorităţi, după caz)

ATESTAREA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI DACĂ ACESTA ESTE VALABIL PE O PERIOADĂ MAI MICĂ DE 5 ANI ÎN CAZUL ÎN CARE SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.3

Nava corespunde prevederilor relevante din Convenţie şi prezentul Certificat trebuie ca, în conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.3 din Cod, să fie acceptat până la ………………………………………..

Inspecţia anuală: Semnat ………………………………………………… (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul …………………………………………………..

Data (zz/ll/aaaa): ………………………………………

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

ATESTAREA DUPĂ EFECTUAREA INSPECŢIEI DE REÎNNOIRE ŞI ÎN CAZUL ÎN CARE SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.4

Inspecţia anuală: Semnat …………………………………………………. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul …………………………………………………… Data (zz/ll/aaaa): ……………………………………….

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

3Se elimină după caz.

ATESTAREA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI PÂNĂ LA SOSIREA ÎN PORTUL DE INSPECŢIE SAU PE O PERIOADĂ DE GRAŢIE ATUNCI CÂND SE APLICĂ PREVEDERILE PARAGRAFULUI 1.5.6.5 SAU 1.5.6.6

Prezentul Certificat trebuie ca, în conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.5/1.5.6.63 din Cod, să fie acceptat ca valabil până la …………………………………………………………………………….

Semnat …………………………………………………. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul …………………………………………………… Data (zz/ll/aaaa): ……………………………………….

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

ATESTAREA PRIVIND DEVANSAREA DATEI DE ANIVERSARE ÎN CAZUL APLICĂRII PARAGRAFULUI 1.5.6.8

În conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.8 din Cod, noua dată de aniversare este ……………….

Semnat …………………………………………………. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul …………………………………………………… Data (zz/ll/aaaa): ……………………………………….

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

În conformitate cu prevederile paragrafului 1.5.6.8 din Cod, noua dată de aniversare este ……………….

Semnat …………………………………………………. (semnătura persoanei oficiale autorizate)

Locul …………………………………………………… Data (zz/ll/aaaa): ……………………………………….

(sigiliul sau ştampila Autorităţii, după caz)

3Se elimină după caz.

SUPLIMENTUL 1

LA CERTIFICATUL INTERNAŢIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

Continuarea listei produselor specificate în secţiunea 3 şi condiţiile de transport ale acestora.

Produse	Condiţii de transport (numerele de tancuri etc.)	Categoria de poluare

Data …………………………….. ………………………………………………………….

(zz/ll/aaaa) (semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul

(identică cu cea din Certificat) şi/sau sigiliul autorităţii emitente)

SUPLIMENTUL 2

LA CERTIFICATUL INTERNAŢIONAL DE CONFORMITATE PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

SCHEMA TANCULUI (specimen)

Numele navei ………………………………………………………………………………………………………

Numărul sau literele distinctive ………………………………………………..……………………………………..

Data …………………………….. ………………………………………………………….

(zz/ll/aaaa) (Semnătura persoanei oficiale care eliberează certificatul

(identică cu cea din Certificat) şi/sau sigiliul autorităţii emitente)