AMENDAMENTUL din 8 iulie 2005

la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare



1. Titlul Convenţiei privind protecţia fizică a materialelor nucleare, adoptată la 26 octombrie 1979, denumită în cele ce urmează Convenţia, este înlocuit cu titlul următor:"CONVENŢIAprivind protecţia fizică a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare"2. Preambulul Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"Statele părţi la prezenta convenţie,recunoscând dreptul tuturor statelor de a dezvolta şi de a folosi energia nucleară în scopuri paşnice şi interesele legitime ale acestor state faţă de potenţialele beneficii ce vor reieşi din utilizarea paşnică a energiei nucleare,convinse de necesitatea de a facilita cooperarea internaţională şi transferul de tehnologie pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare,ţinând cont de faptul că protecţia fizică are o importanţă capitală pentru protejarea sănătăţii publice, a siguranţei, a mediului şi a securităţii naţionale şi internaţionale,având în vedere scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite privind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi promovarea relaţiilor de bună vecinătate şi de prietenie şi cooperare între state,considerând că, în conformitate cu prevederile alin. 4 al art. 2 din Carta Naţiunilor Unite ("Toţi membrii se vor abţine, în relaţiile lor internaţionale, de a recurge la ameninţarea cu forţa sau la folosirea ei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei politice a vreunui stat ori în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite."),reamintind Declaraţia privind măsurile pentru eliminarea terorismului internaţional, anexată la rezoluţia Adunării Generale 49/60 din data de 9 decembrie 1994,dorind evitarea potenţialelor pericole reprezentate de traficul ilicit, sustragerea şi utilizarea ilegală a materialului nuclear şi sabotarea materialului nuclear şi a instalaţiilor nucleare şi ţinând cont de faptul că protecţia fizică împotriva unor astfel de acte a devenit motiv de îngrijorare sporită la nivel naţional şi internaţional,profund preocupate de escaladarea la nivel mondial a actelor de terorism în toate formele şi manifestările sale şi de ameninţările existente din partea terorismului internaţional şi crimei organizate,fiind de părere că protecţia fizică joacă un rol important în sprijinirea obiectivelor de neproliferare nucleară şi lupta împotriva terorismului,dorind ca prin intermediul acestei convenţii să contribuie la întărirea, la nivel mondial, a protecţiei fizice a materialelor şi instalaţiilor nucleare utilizate în scopuri paşnice,convinse că infracţiunile referitoare la materialele nucleare şi instalaţiile nucleare reprezintă chestiuni grave şi că adoptarea măsurilor adecvate şi eficiente sau de întărire a măsurilor existente reprezintă o necesitate urgentă, pentru a se asigura prevenirea, depistarea şi pedepsirea unor astfel de infracţiuni,dorind să consolideze cooperarea internaţională viitoare pentru a stabili, în conformitate cu legea naţională a fiecărui stat parte şi cu prezenta convenţie, măsurile eficiente pentru protecţia fizică a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare,convinse că prezenta convenţie ar trebui să completeze utilizarea, depozitarea şi transportul în condiţii de securitate nucleară pentru materialul nuclear şi operarea în condiţii de securitate nucleară a instalaţiilor nucleare,admiţând că există recomandări de protecţie fizică formulate la nivel internaţional care sunt actualizate la anumite intervale de timp care pot să furnizeze îndrumări în privinţa mijloacelor moderne de atingere a unor niveluri eficiente de protecţie fizică,admiţând, de asemenea, că protecţia fizică eficientă a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare utilizate în scopuri militare este o responsabilitate a statului care deţine astfel de materiale nucleare şi instalaţii nucleare şi înţelegând pe deplin că unor astfel de materiale şi instalaţii li se acordă şi li se va acorda în continuare o protecţie fizică strictă,au convenit după cum urmează:".3. În articolul 1 al Convenţiei, după paragraful (c) se introduc două noi paragrafe, paragrafele (d) şi (e), după cum urmează:"(d) instalaţie nucleară înseamnă o instalaţie (incluzând clădirile şi echipamentul aferente) în care se produce, se prelucrează, se utilizează, se manipulează, se stochează intermediar sau se depozitează definitiv material nuclear şi care, dacă este avariată ori dacă se produc intervenţii asupra acesteia, poate duce la eliberarea unor cantităţi semnificative de radiaţii sau material radioactiv;(e) sabotaj înseamnă orice act deliberat executat împotriva unei instalaţii nucleare sau material nuclear aflat în utilizare, depozitare ori transport, care ar putea pune în pericol în mod direct sau indirect sănătatea şi securitatea personalului, a populaţiei ori a mediului înconjurător prin expunerea la radiaţii sau prin eliberarea de substanţe radioactive."4. După articolul 1 al Convenţiei se introduce un nou articol, articolul 1A, după cum urmează:"ARTICOLUL 1AScopurile prezentei convenţii sunt de a atinge şi de a menţine, la nivel mondial, protecţia fizică eficientă a materialului nuclear utilizat în scopuri paşnice şi a instalaţiilor nucleare utilizate în scopuri paşnice, de a preveni şi de a combate infracţiunile care au legătură cu astfel de materiale şi instalaţii la nivel mondial, precum şi de a facilita cooperarea între statele părţi pentru atingerea acestor obiective."5. Articolul 2 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"1. Prezenta convenţie se aplică materialelor nucleare folosite în scopuri paşnice, la utilizare, depozitare şi transport şi instalaţiilor nucleare folosite în scopuri paşnice, cu condiţia ca, totuşi, art. 3 şi 4 şi alin. 4 al art. 5 ale prezentei convenţii să se aplice numai materialelor nucleare pe durata transportului internaţional.2. Responsabilitatea privind stabilirea, implementarea şi menţinerea unui regim de protecţie fizică în cadrul unui stat parte revine în întregime statului respectiv.3. În afară de obligaţiile expres asumate de statele părţi în condiţiile prezentei convenţii, nicio prevedere a acestei convenţii nu va fi interpretată în sensul afectării drepturilor suverane ale unui stat.4. (a) Nicio prevedere a prezentei convenţii nu va afecta celelalte drepturi, obligaţii şi responsabilităţi ale statelor părţi în conformitate cu dreptul internaţional, în special scopul şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi dreptul umanitar internaţional.(b) Activităţile forţelor armate pe durata unui conflict armat, aşa cum aceşti termeni sunt înţeleşi de dreptul umanitar internaţional, care sunt guvernate de această legislaţie, nu intră sub incidenţa prezentei convenţii şi activităţile întreprinse de forţele militare ale unui stat aflate în exercitarea atribuţiilor lor oficiale, în măsura în care acestea sunt guvernate de alte reglementări ale legislaţiei internaţionale, nu intră sub incidenţa acestei convenţii.(c) Nicio prevedere a prezentei convenţii nu va fi interpretată ca reprezentând o autorizare legală pentru folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei împotriva materialelor nucleare sau instalaţiilor nucleare utilizate în scopuri paşnice.(d) Nicio prevedere a prezentei convenţii nu absolvă sau consideră ca legale acte ilegale şi nici nu permite judecarea în baza altor legi.5. Prezenta convenţie nu se aplică materialelor nucleare utilizate sau reţinute în scopuri militare ori instalaţiilor nucleare care conţin astfel de materiale."6. După articolul 2 al Convenţiei se introduce un nou articol, articolul 2A, după cum urmează:"ARTICOLUL 2A1. Fiecare stat parte trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină un regim adecvat de protecţie fizică, aplicabil materialelor nucleare şi instalaţiilor nucleare aflate sub jurisdicţia sa, în scopul:(a) protecţiei împotriva furtului sau a altui tip de preluare ilegală a materialelor nucleare aflate în utilizare, depozitare sau transport;(b) asigurării aplicării unor măsuri rapide şi cuprinzătoare de localizare şi, unde este posibil, de recuperare a materialelor nucleare sustrase sau pierdute; atunci când materialele sunt localizate în afara teritoriului său, statul parte respectiv trebuie să acţioneze în conformitate cu art. 5;(c) protejării materialelor nucleare şi instalaţiilor nucleare împotriva actelor de sabotaj; şi(d) atenuării sau minimizării consecinţelor radiologice ale actelor de sabotaj.2. În aplicarea alin. 1, fiecare stat parte trebuie:(a) să stabilească şi să menţină un cadru legislativ şi de reglementare care să guverneze protecţia fizică;(b) să stabilească sau să desemneze o autoritate competentă ori autorităţile responsabile cu aplicarea cadrului legislativ şi de reglementare; şi(c) să ia alte măsuri adecvate, necesare pentru protecţia fizică a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare.3. În aplicarea obligaţiilor în conformitate cu alin. 1 şi 2, fiecare stat parte, fără a prejudicia alte prevederi ale prezentei convenţii, trebuie să aplice, în măsura în care este posibil şi practic, următoarele principii fundamentale ale protecţiei fizice a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare:PRINCIPIUL FUNDAMENTAL A: Responsabilitatea statuluiResponsabilitatea privind stabilirea, aplicarea şi menţinerea unui regim de protecţie fizică pe teritoriul unui stat revine în întregime acelui stat.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL B: Responsabilitatea pe durata transportului internaţionalResponsabilitatea unui stat de a asigura ca materialele nucleare să fie protejate în mod adecvat se răsfrânge şi asupra transportului internaţional al materialelor respective, până în momentul în care responsabilitatea respectivă este transferată în mod adecvat unui alt stat, după caz.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL C: Cadrul legislativ şi de reglementareStatul este responsabil de stabilirea şi menţinerea cadrului legislativ şi de reglementare care guvernează protecţia fizică. Acest cadru ar trebui să constituie baza stabilirii cerinţelor aplicabile pentru protecţia fizică şi să includă un sistem de evaluare şi autorizare sau alte proceduri de eliberare a autorizaţiilor. Acest cadru legislativ ar trebui să includă un sistem de inspecţie a instalaţiilor nucleare şi a transportului pentru a verifica respectarea cerinţelor aplicabile şi a condiţiilor de autorizare sau a altor documente de autorizare şi de a stabili mijloacele de impunere a cerinţelor şi condiţiilor aplicabile, inclusiv sancţiuni eficiente.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL D: Autoritatea competentăStatul ar trebui să stabilească sau să desemneze o autoritate competentă care să fie responsabilă pentru aplicarea cadrului legislativ şi de reglementare şi să îi acorde autoritatea, competenţa şi resursele umane şi financiare adecvate pentru a-şi îndeplini responsabilităţile atribuite. Statul ar trebui să ia măsuri pentru a asigura o independenţă efectivă între funcţiile autorităţii competente a statului şi funcţiile oricărui alt organism însărcinat cu promovarea sau utilizarea energiei nucleare.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL E: Responsabilitatea titularilor de autorizaţiiResponsabilităţile pentru aplicarea diverselor elemente ale protecţiei fizice pe teritoriul unui stat ar trebui să fie clar identificate. Statul ar trebui să se asigure că responsabilitatea primară pentru aplicarea protecţiei fizice a materialelor nucleare sau a instalaţiilor nucleare revine titularilor de autorizaţii relevante sau titularilor altor documente de autorizare (de exemplu: operatori sau transportatori).PRINCIPIUL FUNDAMENTAL F: Cultura de securitate nuclearăToate organizaţiile implicate în aplicarea protecţiei fizice ar trebui să acorde o prioritate corespunzătoare culturii de securitate nucleară, dezvoltării şi menţinerii acesteia, necesară pentru a asigura aplicarea ei eficientă în întreaga organizaţie.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL G: AmeninţareaProtecţia fizică a statului ar trebui să se bazeze pe evaluarea curentă a statului în privinţa ameninţării respective.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL H: Abordarea treptatăCerinţele referitoare la protecţia fizică ar trebui să se bazeze pe o abordare treptată, ţinându-se cont de evaluarea curentă a ameninţării, gradul de atracţie relativă, natura materialelor şi de potenţialele consecinţe asociate cu îndepărtarea neautorizată a materialelor nucleare şi cu actele de sabotaj comise împotriva materialelor nucleare sau instalaţiilor nucleare.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL I: Apărarea în adâncimeCerinţele statului pentru protecţia fizică ar trebui să reflecte un concept pe diverse niveluri şi metode de protecţie (structurale sau altele tehnice, personale şi organizaţionale) care ar trebui să fie depăşite sau ocolite de către un adversar pentru a-şi atinge scopurile.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL J: Asigurarea calităţiiPolitica de asigurare a calităţii şi programele de management al calităţii ar trebui stabilite şi aplicate cu scopul de a asigura încrederea asupra faptului că sunt respectate cerinţele specificate pentru toate activităţile importante pentru protecţia fizică.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL K: Planurile de contingenţăPlanurile de contingenţă (urgenţă) pentru a răspunde la îndepărtarea neautorizată a materialelor nucleare ori la actele de sabotaj împotriva instalaţiilor nucleare sau materialelor nucleare ori a încercărilor în acest scop ar trebui să fie pregătite şi exersate în mod adecvat de către toţi titularii de autorizaţii şi autorităţile implicate.PRINCIPIUL FUNDAMENTAL L: ConfidenţialitateaStatul ar trebui să stabilească cerinţe pentru protejarea confidenţialităţii asupra informaţiilor, împotriva dezvăluirii neautorizate a unor astfel de informaţii care ar putea compromite protecţia fizică a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare.4. (a) Prevederile prezentului articol nu se aplică oricărui material nuclear asupra căruia statul parte hotărăşte în mod rezonabil că nu este necesar să fie supus regimului de protecţie fizică stabilit în conformitate cu alin. 1, ţinând cont de natura materialului, de cantitatea acestuia şi de gradul relativ de atracţie, de potenţialul radiologic, de alte consecinţe asociate cu orice act neautorizat îndreptat împotriva unui astfel de material şi de evaluarea curentă a ameninţărilor împotriva materialului.(b) Materialul nuclear care nu este subiectul prevederilor acestui articol în conformitate cu lit. (a) trebuie să fie protejat în conformitate cu practicile prudente de administrare."7. Articolul 5 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"1. Statele părţi vor identifica şi se vor informa reciproc în mod direct sau prin intermediul AIEA asupra persoanelor de contact pentru aspectele care fac obiectul acestei convenţii.2. În caz de furt, jaf sau orice altă luare ilegală a materialelor nucleare ori în caz de ameninţare credibilă la adresa materialelor respective, statele părţi, în conformitate cu legislaţia naţională a fiecăruia, trebuie să asigure, în cea mai mare măsură posibilă, cooperarea şi asistenţa pentru recuperarea şi protecţia unor astfel de materiale pentru orice stat care solicită aceasta. În special:(a) un stat parte trebuie să ia măsurile necesare pentru a informa cât mai repede posibil alte state considerate a fi interesate de aceasta în privinţa oricărui furt, jaf sau altei luări ilegale a materialului nuclear ori în privinţa unei ameninţări credibile privitoare la astfel de acte şi să informeze, după caz, AIEA şi alte organizaţii internaţionale relevante;(b) pentru efectuarea unor astfel de activităţi, după caz, statele părţi implicate vor face schimb de informaţii între ele, cu AIEA şi cu alte organizaţii internaţionale relevante, în vederea protecţiei materialelor nucleare ameninţate, verificând integritatea containerului de transport sau recuperând materialul nuclear luat ilegal şi:(i) îşi vor coordona eforturile prin canale diplomatice sau prin alte căi de comunicare convenite;(îi) vor oferi asistenţă, la cerere;(iii) vor asigura returnarea materialelor nucleare recuperate care au fost furate sau care lipsesc ca o consecinţă a evenimentelor mai sus menţionate.Mijloacele de implementare a acestei cooperări vor fi stabilite de statele părţi implicate.3. În caz de ameninţare credibilă de sabotaj al materialului nuclear sau al unei instalaţii nucleare ori în cazul sabotajului acestora, statele părţi trebuie, în cea mai mare măsură posibilă, în conformitate cu legislaţia lor naţională şi în concordanţă cu obligaţiile relevante din legislaţia internaţională, să coopereze după cum urmează:(a) dacă un stat parte are cunoştinţă despre o ameninţare credibilă de sabotaj al materialului nuclear sau al unei instalaţii nucleare într-un alt stat, cel dintâi trebuie să hotărască asupra măsurilor corespunzătoare care să fie luate pentru a informa cât mai repede posibil statul ameninţat şi, după caz, AIEA şi alte organizaţii internaţionale relevante, în privinţa ameninţării respective, cu scopul de a preveni sabotajul;(b) în caz de sabotaj al materialului nuclear sau al instalaţiei nucleare într-un stat parte şi dacă, după părerea sa, este posibil ca alte state să fie afectate radiologic, cel dintâi, fără a prejudicia alte obligaţii asumate prin legislaţia internaţională, va lua toate măsurile necesare pentru a informa cât mai repede posibil statul sau statele care pot fi afectate radiologic şi, după caz, AIEA şi alte organizaţii internaţionale relevante, în vederea minimizării sau diminuării consecinţelor radiologice ale unor astfel de acte;(c) dacă în contextul lit. (a) şi (b), un stat parte solicită asistenţă, fiecare stat parte căruia i s-a adresat o cerere de asistenţă trebuie să hotărască prompt şi să notifice statului parte solicitant, în mod direct sau prin intermediul AIEA, dacă se află în posibilitatea de a acorda asistenţa solicitată, precum şi scopul şi termenii în care poate fi acordată asistenţa;(d) coordonarea cooperării în condiţiile lit. (a)-(c) trebuie să se efectueze prin canale diplomatice sau alte canale convenite. Mijloacele de aplicare a acestei cooperări vor fi stabilite în mod bilateral sau multilateral de către statele părţi implicate.4. Statele părţi vor colabora şi se vor consulta, după caz, între ele în mod direct sau prin intermediul AIEA şi al altor organizaţii internaţionale relevante, în vederea obţinerii îndrumărilor privind proiectarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemelor de protecţie fizică a materialelor nucleare în timpul transportului internaţional.5. Un stat parte se poate consulta şi coopera, după caz, cu alte state părţi în mod direct sau prin intermediul AIEA şi al altor organizaţii internaţionale relevante, în vederea obţinerii îndrumărilor acestora privind proiectarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemului său naţional de protecţie fizică a materialelor nucleare în cursul utilizării, depozitării şi transportului pe teritoriul naţional, precum şi a instalaţiilor nucleare."8. Articolul 6 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"1. Statele părţi trebuie să ia măsuri adecvate în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale pentru a proteja confidenţialitatea oricăror informaţii pe care le primesc confidenţial de la un stat parte, în virtutea prevederilor prezentei convenţii, sau prin participarea în cadrul unei activităţi desfăşurate în aplicarea prezentei convenţii. Dacă statele părţi furnizează în mod confidenţial informaţii organizaţiilor internaţionale sau statelor care nu sunt parte la prezenta convenţie, trebuie luate măsurile necesare pentru a se asigura protejarea confidenţialităţii unor astfel de informaţii. Un stat parte care a primit în mod confidenţial informaţii de la un stat parte poate furniza aceste informaţii unor terţe părţi numai cu consimţământul celuilalt stat parte.2. Statelor părţi nu li se va cere în virtutea prezentei convenţii să furnizeze orice informaţie pe care nu au permisiunea să o comunice în conformitate cu legislaţia lor naţională sau care ar pune în pericol securitatea statului implicat ori protecţia fizică a materialelor nucleare sau a instalaţiilor nucleare."9. Alineatul 1 al articolului 7 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"1. Săvârşirea intenţionată a:(a) unui act, fără a avea împuternicirea legală, care constă în primirea, deţinerea, utilizarea, transferul, modificarea, depozitarea sau dispersarea materialelor nucleare şi care provoacă ori poate provoca decesul sau vătămarea corporală gravă a vreunei persoane ori poate produce pagube importante asupra proprietăţii sau mediului înconjurător;(b) unui furt sau jaf de materiale nucleare;(c) deturnării sau obţinerii frauduloase de materiale nucleare;(d) unui act care constă în transportul, livrarea sau transferul materialelor nucleare într-un stat sau în afara acestuia fără a avea împuternicirea legală;(e) unui act îndreptat împotriva unei instalaţii nucleare sau a unui act care se interpune operării unei instalaţii nucleare, în cazul în care infractorul cauzează în mod intenţionat ori în cazul în care are cunoştinţă de faptul că acel act poate cauza decesul sau vătămarea corporală gravă a oricărei persoane ori pagube importante asupra proprietăţii sau mediului înconjurător prin expunerea la radiaţii ori prin eliberarea de substanţe radioactive, cu excepţia cazului în care actul este întreprins în conformitate cu legislaţia naţională a statului parte pe teritoriul căruia este amplasată instalaţia nucleară;(f) unui act care constituie o solicitare de materiale nucleare prin ameninţare ori prin utilizarea forţei sau prin orice altă formă de intimidare;(g) unei ameninţări:(i) de a utiliza materialul nuclear pentru a cauza decesul sau vătămarea corporală gravă a vreunei persoane ori pagube importante asupra proprietăţii sau mediului înconjurător ori de a săvârşi infracţiunile descrise la lit. (e); sau(îi) de a săvârşi infracţiunile descrise la lit. (b) şi (e) pentru a forţa o persoană fizică sau juridică, organizaţie internaţională ori stat să facă sau să se abţină de la executarea vreunui act;(h) unei încercări de a săvârşi orice infracţiune descrisă la lit. (a)-(e);(i) unui act care constituie participarea la oricare dintre infracţiunile descrise la lit. (a)-(h);(j) unui act al oricărei persoane care organizează sau ordonă altor persoane să săvârşească o infracţiune descrisă la lit. (a)-(h); şi(k) unui act care contribuie la săvârşirea oricărei infracţiuni descrise la lit. (a)-(h) de către un grup de persoane care acţionează cu un scop comun; un astfel de act este comis cu intenţie şi este:(i) fie făcut cu scopul de a promova activităţile criminale sau scopurile criminale ale grupului, în cazurile în care astfel de activităţi ori scopuri implică săvârşirea unei infracţiuni descrise la lit. (a)-(g); sau(îi) fie făcut având cunoştinţă de intenţia grupului de a comite o infracţiune descrisă la lit. (a)-(g) va fi considerată infracţiune pedepsită de fiecare stat parte în conformitate cu legislaţia naţională."10. După articolul 11 al Convenţiei se introduc două noi articole, articolele 11A şi 11B, după cum urmează:"ARTICOLUL 11ANiciuna dintre infracţiunile prevăzute la art. 7 nu va fi considerată, în scopul extrădării sau asistenţei juridice reciproce, ca infracţiune politică ori ca infracţiune aflată în legătură cu o infracţiune politică sau ca infracţiune săvârşită din motive politice. În consecinţă, o cerere de extrădare ori de asistenţă juridică reciprocă bazată pe o asemenea infracţiune nu poate fi refuzată numai sub motivul că se referă la o infracţiune politică sau la o infracţiune care are legătură cu o infracţiune politică ori cu o infracţiune săvârşită din motive politice.Articolul 11BNiciuna dintre prevederile prezentei convenţii nu va fi interpretată ca impunând o obligaţie de a extrăda sau de a acorda asistenţă juridică reciprocă, dacă statul parte solicitat are motive întemeiate să considere că cererea de extrădare pentru infracţiunile stipulate în art. 7 ori de asistenţă juridică reciprocă privind astfel de infracţiuni a fost făcută în scopul urmăririi penale sau al pedepsirii unei persoane din motive care ţin de rasa, religia, naţionalitatea, originea etnică ori convingerile politice ale acelei persoane sau că satisfacerea cererii ar aduce prejudicii poziţiei persoanei respective pentru oricare dintre aceste motive."11. După articolul 13 al Convenţiei se adaugă un nou articol, articolul 13A, după cum urmează:"ARTICOLUL 13ANiciuna dintre prevederile prezentei convenţii nu va afecta transferul de tehnologie nucleară în scopuri paşnice care este desfăşurat în scopul consolidării protecţiei fizice a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare."12. Alineatul 3 al articolului 14 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"3. În cazul în care o infracţiune implică utilizarea, depozitarea sau transportul pe teritoriul naţional al materialului nuclear şi atât presupusul infractor, cât şi materialul nuclear rămân pe teritoriul statului parte unde a fost săvârşită infracţiunea sau în cazul în care o infracţiune implică o instalaţie nucleară şi presupusul infractor rămâne pe teritoriul statului unde a fost săvârşită infracţiunea, niciuna dintre prevederile acestei convenţii nu poate fi interpretată ca obligând statul parte să furnizeze informaţii privind procedurile penale ce reies dintr-o asemenea infracţiune."13. Articolul 16 al Convenţiei este înlocuit cu următorul text:"1. O conferinţă a statelor părţi va fi convocată de către depozitar la 5 ani după intrarea în vigoare a Amendamentului adoptat pe data de 8 iulie 2005 pentru a analiza aplicarea acestei convenţii şi caracterul adecvat în ceea ce priveşte preambulul, întreaga parte operativă şi anexele în condiţiile de la acea dată.2. La intervale de cel puţin 5 ani după această dată, majoritatea statelor părţi poate obţine, prin înaintarea unei propuneri în acest scop către depozitar, convocarea unor conferinţe viitoare cu acelaşi obiectiv."14. Nota de subsol b) a anexei II la Convenţie este înlocuită cu următorul text:"b) Materialul care nu este iradiat într-un reactor sau materialul iradiat într-un reactor, dar cu un nivel de radiaţie egal sau mai mic de 1 gray/oră (100 razi/oră) la un metru de materialul neecranat."15. Nota de subsol c) a anexei II la Convenţie este înlocuită cu următorul text:"c) Alt combustibil care, în virtutea conţinutului său original de material fisionabil, este clasificat ca fiind din categoriile I şi II înainte de iradiere poate fi redus cu un nivel de categorie în timp ce nivelul radiaţiilor din combustibil depăşeşte 1 gray/oră (100 razi/oră) la un metru de material neecranat."Raportul Comitetului general1. Comitetul general a fost înfiinţat în conformitate cu Regula 16 din cadrul Regulilor de procedură ale conferinţei.2. Comitetul a organizat 6 sesiuni în perioada 4-8 iulie, sub conducerea domnului S. McIntosh din Australia; domnul E. Gil din Spania a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Comitetului general.3. Comitetul general a examinat propunerea de bază conţinută în Documentul CPPNM/1C/L.1/1/Rev.1 la care se face referire în Plenară la pct. 8 al ordinii de zi a conferinţei.4. Pe durata analizării pct. 9 al propunerii de bază, unele state au indicat faptul că următoarea parte a alin. 1 lit. (e) al art. 7 din Convenţie propus "…, doar dacă actul respectiv nu este întreprins în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale a statului parte pe teritoriul căruia este amplasată instalaţia nucleară" poate fi interpretat greşit. În acest context, statele au convenit asupra faptului că această frază trebuie interpretată ca stipulând acte ale unor persoane autorizate (de exemplu: poliţişti, pompieri, alte autorităţi şi operatori) desfăşurate pentru îndeplinirea atribuţiilor acestora, pentru a se asigura că asemenea acte nu vor constitui o infracţiune aşa cum este descrisă în cadrul aceluiaşi articol.5. Comitetul general a discutat o propunere înaintată de statul Paraguay pentru amendarea Convenţiei, ce se va aplica tuturor materialelor radioactive şi instalaţiilor aferente. Comitetul general, în timp ce observa valoarea unui instrument internaţional obligatoriu în privinţa siguranţei şi securităţii unor astfel de materiale şi instalaţii, a convenit asupra faptului că propunerea statului Paraguay a depăşit cu mult scopul Convenţiei, care este limitat la materiale nucleare şi instalaţii nucleare. Unele state au observat faptul că problema securităţii materialelor radioactive şi a instalaţiilor aferente era analizată de Consiliul director al AIEA şi de Conferinţa generală. Relevanţa Codului de conduită în privinţa siguranţei şi securităţii surselor radioactive, a Conferinţei internaţionale în privinţa siguranţei şi securităţii surselor radioactive ce a avut loc săptămâna trecută la Bordeaux, Franţa, a Planului de acţiune de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi a Planului de acţiune în privinţa securităţii surselor radioactive, ambele adoptate de Grupul G8 la Summit-ul de la Evian din iunie 2003, a fost de asemenea menţionată.6. Pe durata analizei alin. 4 al art. 2 din Propunerea de bază, care se referă inter alia la forţele militare ale unui stat în exercitarea sarcinilor lor oficiale, Argentina a propus introducerea în cadrul art. 1 (definiţii) a definiţiei termenului "forţele militare ale unui stat" care va corespunde definiţiei acelui termen în alte convenţii similare, cum ar fi Convenţia internaţională pentru suprimarea atentatelor teroriste cu bombă. Alin. 4 al art. 1 din acea convenţie defineşte "forţele militare ale unui stat" ca fiind "forţele armate ale unui stat care sunt organizate, instruite şi echipate în conformitate cu prevederile legii sale naţionale având ca scop principal apărarea sau siguranţa naţională şi persoanele care acţionează în sprijinul acelor forţe armate care se află sub comanda lor oficială, control şi responsabilitate". Această propunere s-a bucurat de un larg sprijin pe durata discuţiilor referitoare la alin. 4 al art. 2 în cadrul Comitetului general. Cu toate acestea, alte state au indicat că propunerea contravine legislaţiei lor naţionale care guvernează sistemul de protecţie fizică a materialelor nucleare şi statutul forţelor specializate care îndeplinesc sarcini în zonă. Propunerea amintită, dacă ar fi aprobată, ar fi dus la întâmpinarea unor dificultăţi substanţiale în implementarea Convenţiei de către acele state, împiedicând astfel ratificarea amendamentului la Convenţie. Comitetul general a concluzionat că nu poate fi atins consensul în vederea includerii unei definiţii a "forţelor militare ale unui stat" în amendamentul la Convenţie, dar Comitetul general a hotărât să includă în evidenţele sale propunerea Argentinei, aşa cum este ea menţionată mai sus, împreună cu această scurtă descriere a discuţiilor şi a concluziei Comitetului general.7. Pe durata discuţiilor referitoare la conţinutul lit. (b) a alin. 4 al art. 2, Mexicul a propus să înlocuiască expresia "în cazul în care" cu "în măsura în care". În urma dezbaterilor care au urmat s-a recunoscut faptul că există o diferenţă substanţială între cele două expresii. Unele delegaţii au indicat în mod clar că expresia "în cazul în care" are cel puţin două sensuri în limba engleză, unul din aceste înţelesuri fiind "în măsura în care" şi celălalt fiind "deoarece". Delegaţia Mexicului a acceptat formularea lit. (b) a alin. 4 al art. 2, cu menţionarea faptului că textul pe care îl consideră acceptabil este textul redactat în limba spaniolă.8. Delegaţia Republicii Coreea şi-a exprimat interesul faţă de alin. (1) al art. 7, aşa cum este stipulat în cadrul propunerii de bază. În special, îngrijorarea lor a fost concentrată asupra introducerii unei referiri la lit. (h) şi (j) întrucât ar putea afecta pedepsirea celor implicaţi în direcţionarea sau organizarea actelor descrise în acest articol.9. Comitetul general a înaintat textul propunerii de bază, cu amendamentele convenite, Comitetului de redactare pentru a fi verificat, în conformitate cu Regula 17.10. Comitetul a examinat proiectul Amendamentului la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare aşa cum este propus de Comitetul de redactare. A fost obţinut consensul în privinţa tuturor prevederilor textului, cu excepţia alin. 6 din preambul. Delegaţia Mexicului şi-a exprimat rezervele faţă de alin. 6 din preambul care se reflectă în mod corespunzător în sumarul înregistrărilor. În consecinţă, acel alineat a fost supus Plenarei pentru decizie. Cu această excepţie, Comitetul general recomandă textul alăturat al amendamentului pentru a fi adoptat de Plenară.11. Comitetul general a examinat şi a aprobat proiectul Actului final înaintat de Comitetul de redactare şi recomandă textul alăturat al proiectului Actului final pentru a fi adoptat de Plenară.___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește