AMENDAMENTE din 5 iunie 2003

la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*)



_________Notă …
*) Traducere.COMITETUL SIGURANŢEI MARITIME,AMINTIND articolul 28(b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale referitor la funcţiile comitetului,AMINTIND şi articolul VI al Protocolului din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare (denumit în continuare "Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare") referitor la procedurile de amendare,LUÂND ÎN CONSIDERARE, la cea de-a şaptezeci şi şaptea sesiune a sa, amendamentele la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, propuse şi difuzate în conformitate cu paragraful 2(a) al articolului VI la aceasta,1. ADOPTĂ, în conformitate cu paragraful 2(d) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, amendamentele la Anexa B la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, al căror text este dat în Anexa la prezenta rezoluţie;2. STABILEŞTE, în conformitate cu paragraful 2(f)(îi)(bb) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, ca amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2004, cu excepţia cazului în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din Părţile la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare sau Părţile ale căror flote comerciale însumate reprezintă în total cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale ale tuturor Părţilor, vor fi notificat obiecţiile lor la aceste amendamente;3. INVITĂ părţile interesate să ia notă că, în conformitate cu paragraful 2(g)(îi) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2005 după acceptarea lor im conformitate cu paragraful 2 de mai sus;4. SOLICITĂ Secretarului General, în conformitate paragraful 2(e) al articolului VI din Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare, să transmită tuturor părtilor la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor conţinute în Anexă;5. SOLICITA ÎN PLUS Secretarului General să transmită copii ale acestei rezoluţii şi ale Anexei sale Membrilor Organizaţiei care nu sunt Părţi la Protocolul din 1988 asupra liniilor de încărcare.AMENDAMENTE LA PROTOCOLUL DIN 1988 PRIVIND CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ din 1966 ASUPRA LINIILOR DE ÎNCĂRCARE1 Textul existent al Anexei I din Anexa B se înlocuieşte cu următorul:"ANEXA IREGULI PENTRU DETERMINAREA LINIILOR DE ÎNCĂRCARECAPITOLUL I GENERALITĂŢIRegulile sunt elaborate în ipoteza în care natura şi modul de depozitare ale încărcăturii, ale balastului etc. sunt astfel încât să asigure navei o stabilitate suficientă şi să evite solicitarea excesivă a structurii sale.De asemenea, regulile au fost astfel elaborate încât acolo unde exista cerinţe internaţionale referitoare la stabilitate sau compartimentare, acestea au fost respectate.Regula 1Rezistenta şi stabilitatea intactă a navelor(1) Administraţia se va asigura că rezistenţa generală a structurii navei este suficientă pentru pescajul corespunzător bordului liber atribuit. … (2) O navă, care este proiectată, construită şi întreţinută conform cerinţelor corespunzătoare ale unei organizaţii, inclusiv ale unei societăţi de clasificare care este recunoscută de către Administraţie, sau conform normelor naţionale aplicabile ale Administraţiei, poate fi considerată, în conformitate cu prevederile regulii 2-1, ca având un nivel acceptabil de rezistenţă. Prevederile de mai sus se vor aplica tuturor elementelor structurale, echipamentelor şi dotărilor incluse în prezenta anexă, pentru care nu sunt prevăzute în mod expres norme de rezistenţă şi construcţie. … (3) Navele vor corespunde unei stabilităţi intacte normale, considerată acceptabilă de către Administraţie. … Regula 2Aplicare(1) Se vor atribui borduri libere navelor cu propulsie mecanică sau gabarelor, barjelor sau altor nave fară mijloace de propulsie proprie, conform prevederilor regulilor de la 1 până la 40 inclusiv. … (2) În conformitate cu prevederile regulilor de la 41 până la 45, navelor care transportă lemn pe punte li se pot atribui, în afară de bordurile libere prescrise în paragraful (1), borduri libere pentru transportul lemnului pe punte. … (3) Navele proiectate pentru a purta velatură, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, precum şi remorcherele, primesc borduri libere în conformitate cu prevederile regulilor de la 1 până la 40 inclusiv. Bord liber suplimentar poate fi cerut după cum stabileşte Administraţia. … (4) Navele din lemn sau de construcţie compozită sau din orice alte materiale, a căror utilizare a fost aprobată de Administraţie, sau navele ale căror caracteristici de construcţie fac neraţională sau irealizaibilă aplicarea prevederilor prezentei Anexe, vor primi borduri libere stabilite de către Administraţie. … (5) Regulile de la 10 până la 26 inclusiv se vor aplica oricărei nave căreia îi este atribuit un bord liber minim. Derogări de la aceste cerinţe pot fi acordate unei nave căreia îi este atribuit un bord liber superior bordului liber minim, dacă Administraţia apreciază ca satisfăcătoare condiţiile de siguranţă existente. … (6) În cazul în care bordul liber de vară atribuit este mărit astfel încât pescajul rezultat să nu fie mai mare decât cel corespunzător unui bord liber de vară minim pentru aceeaşi nava, dar cu puntea teoretică de bord liber situată sub puntea reală de bord liber la o distanţă egală cu înălţimea normală a suprastructurii, condiţiile de atribuire, în conformitate cu regulile 12, 14-1 până la 20, 23, 24 şi 25, după caz, la puntea reală de bord liber pot fi aşa cum se cere pentru o punte de suprastructură. … (7) Dacă nu se prevede în mod expres altfel, regulile din prezenta Anexă se vor aplica navelor a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie la 1 ianuarie 2005 sau după această dată. … (8) Pentru navele a căror chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcţie înainte de 1 ianuarie 2005, Administraţia se va asigura că sunt îndeplinite cerinţele care sunt aplicabile conform Convenţiei internaţionale din 1966 asupra linilor de încărcare, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1988 referitor la aceasta, adoptat prin Conferinţa internaţionala din 1988 cu privire la Sistemul armonizat de inspectare şi certificare. … (9) Navele de mare viteză care îndeplinesc cerinţele Codului internaţional din 2000 de siguranţă pentru navele de mare viteză (Codul HSC 2000), adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.97(73), şi care au fost inspectate şi certificate aşa cum prevede Codul, se vor considera că îndeplinesc cerinţele prezentei Anexe. Certificatele şi permisele eliberate conform Codului HSC 2000 vor avea aceeaşi valabilitate şi aceeaşi recunoaştere ca şi certificatele eliberate conform prezentei Anexe. … Regula 2-1Autorizarea organizaţiilor recunoscuteOrganizaţiile, inclusiv societăţile de clasificare, menţionate în articolul 13 din Convenţie şi regula 1(2) vor respecta instrucţiunile adoptate de către Organizaţie prin rezolutia A.739(18), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, şi specificaţiile adoptate de către Organizaţie prin rezoluţia A.789(19), aşa cum poate fi modificată de către Organizaţie, cu condiţia ca aceste modificări să fie adoptate, intrate în vigoare şi să aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VI din prezentul Protocol.Regula 3Definiţiile termenilor utilizati în Anexe(1) Lungime … (a) Lungimea (L) este egală cu 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanţă deasupra chilei egală cu 85% din înălţimea sa de construcţie minima, măsurată de la faţa superioară a chilei, sau cu distanţa de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, dacă această valoare este mai mare.(b) La navele fără un ax al cârmei, lungimea (L) este egală cu 96% din linia de plutire situată la o distanţă egală cu 85% din înălţimea de construcţie minimă.(c) În cazul în care conturul etravei este concav deasupra liniei de plutire situată la o distanta egală cu 85% din înălţimea de construcţie minima, atât extremitatea prova a lungimii totale, cât şi faţa exterioară a etravei, trebuie luate în planul proiecţiei verticale pe acea linie de plutire a extremităţii posterioare a părţii concave a etravei (deasupra acelei linii de plutire) (vezi fig. 3.1).(d) La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată această lungime trebuie să fie paralelă cu linia de plutire proiectată, situată la o distanţă egală cu 85% din înălţimea de construcţie minimă D(min), găsită prin trasarea unei linii paralele cu linia chilei navei (inclusiv călcâiul de chila) tangentă la linia teoretică a selaturii punţii de bord liber. Înălţimea de construcţie minimă este distanţa verticală măsurată de la faţa superioară a chilei până la partea superioară a traversei la linia punţii de bord liber în punctul de tangenta (vezi figura 3.2).(2) Perpendiculare. Perpendicularele prova şi pupa se vor considera la extremităţile prova şi pupa ale lungimii (L). Perpendiculara prova va trece prin intersectia feţei prova a etravei cu linia de plutire pe care este măsurată lungimea. … (3) Mijlocul navei. Mijlocul navei este situat la mijlocul lungimii (L). … (4) Lăţime. Dacă nu s-a prevăzut în mod expres altfel, lăţimea (B) este lăţimea maximă a navei, măsurată la mijlocul acesteia, peste coaste pentru navele cu corp metalic şi, în cazul navelor cu corp din orice alt material, între suprafeţele exterioare ale bordajelor. … (5) Înălţime teoretică de construcţie … (a) Înălţimea teoretică de construcţie este distanţa verticală măsurată deasupra chilei până la muchia superioară a traversei punţii de bord liber. La navele din lemn şi la cele de construcţie compozită, această distanta este măsurată de la muchia inferioară a profilului chilei. Atunci când formele părţii inferioare ale cuplului maestru sunt scobite sau când există galborduri groase, această distanta este măsurata de la punctul unde linia părţii plate a fundului, continuată spre planul diametral, taie planul chilei.(b) La navele cu tabla lăcrimară rotunjită, înălţimea teoretică de construcţie se va măsura până la punctul de intersectare a liniei de prelungire a feţei interioare a punţii cu linia de prelungire a feţei interioare a bordajului, ca şi când tabla lăcrimară ar fi de formă unghiulară.(c) Atunci când puntea de bord liber prezintă trepte şi partea înălţată a acestei punţi se găseşte deasupra punctului la care trebuie să fie determinată înălţimea teoretică de construcţie, înălţimea teoretică de construcţie se va măsura până la o linie de referinţă obţinută prelungind linia părţii joase a punţii paralel cu partea înălţată.(6) Înălţime pentru bord liber (D) … (a) Înălţimea pentru bord liber (D) este înalţimea teoretică de construcţie măsurată în bord la mijlocul navei, la care se adună grosimea punţii de bord liber.(b) Înălţimea pentru bord liber (D) a unei nave, care are tabla lăcrimară rotunjită cu o rază mai mare de 4% din lăţimea (B) sau care are bordajele superioare de o formă neobişnuită, este înălţimea pentru bord liber a unei nave care ar avea în secţiunea cuplului maestru.(7) Coeficient bloc … (a) Coeficientul bloc [C(d)] este dat de formula:              V     C(b) = ────── ; unde            LBd(1)V este volumul teoretic al carenei navei, fără apendici, măsurat peste coaste pentru o navă cu corp metalic şi măsurat peste bordaj pentru o navă cu corp din orice alt material, acest volum fiind socotit la pescajul d(1); şi în cared(1) reprezintă 85% din înălţimea teoretică minimă de construcţie.(b) La calcularea coeficientului bloc al unei ambarcaţiuni multicorp, se va utiliza lăţimea totală (B) aşa cum s-a definit la paragraful (4) şi nu lăţimea unui singur corp.(8) Bord liber. Bordul liber atribuit este distanţa măsurată pe verticală la mijlocul navei între marginea superioară a liniei punţii şi marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare. … (9) Punte de bord liber. … (a) Puntea de bord liber este în mod normal puntea completă cea mai de sus expusa intemperiilor şi mării, care posedă dispozitive permanente de închidere a tuturor deschiderilor situate în părţile descoperite şi sub care toate deschiderile din bordajele navei sunt prevăzute cu dispozitive permanente de închidere etanşă la apă.(b) Puntea inferioară ca punte de bord liberDacă armatorul doreşte, sub rezerva aprobării de către Administraţie, şi o punte inferioară poate fi considerată ca punte de bord liber, cu condiţia ca ea să fie completă şi permanentă, continuă în sens longitudinal cel puţin între compartimentul de maşini şi pereţii etanşi ai picurilor şi continuă în sens transversal.(i) Atunci când această punte inferioară prezintă trepte, partea cea mai de jos a punţii şi prelungirea sa, paralelă cu părţile mai înalte ale acestei punţii, sunt considerate ca punte de bord liber.(îi) Dacă o punte inferioară este stabilită să fie punte de bord liber, partea corpului care se extinde deasupra punţii de bord liber este considerată ca o suprastructură în ceea ce priveşte aplicarea condiţiilor de atribuire şi de calcul al bordului liber. Bordul liber se calculează pornind de la această punte.(iii) Dacă o punte inferioară este stabilită să fie punte de bord liber, această punte, ca un minim, se va întinde între stringherii fixaţi în mod corespunzător pe bordajele navei şi transversal pe fiecare perete etanş care se extinde la puntea superioară, în cadrul încăperilor de marfa. Lăţimea acestor stringheri nu va fi mai mică decât se poate prevedea în mod convenabil ţinând seama de structura şi functionarea navei. Orice dispunere a stringherilor va fi astfel încât această cerinţa de construcţie să poată fi respectată.(c) Puntea de bord liber discontinuă, puntea de bord liber cu trepte(i) Dacă o nişă din puntea de bord liber se prelungeşte până la bordajele navei şi depăşeşte 1 m în lungime, linia cea mai de jos a punţii expuse şi prelungirea acelei linii, paralelă cu partea de sus a punţii, este considerată punte de bord liber (vezi fig. 3.3).(îi) Dacă o nişă din puntea de bord liber nu se extinde până la bordajele navei, partea de sus a punţii este considerată punte de bord liber.(iii) Nişele care nu se prelungesc din bord în bord într-o punte de sub puntea expusă, care este desemnată ca punte de bord liber, pot să nu fie luate în considerare, cu condiţia ca toate deschiderile din puntea situată în părţile descoperite să fie prevăzute cu dispozitive de închidere etanşă la intemperii.(iv) Se va ţine seama ca nişele expuse să fie drenate şi se vor lua în considerare efectele de suprafaţă liberă asupra stabilităţii.(v) Prevederile subparagrafelor (i) până la (iv) nu se aplică dragilor, şalandelor cu clapeţi sau altor tipuri similare de nave cu magazii deschise de mari dimensiuni, fiecare caz necesitând o examinare individuală.Figura 3.3(10) Suprastructura … (a) O suprastructură este o construcţie puntată situată pe puntea de bord liber şi care se extinde din bord în bord sau a cărei retragere a pereţilor laterali, în raport cu bordajele, nu depăşeşte 4% din lăţimea (B).(b) O suprastuctură închisă este o suprastructură cu:(i) pereţi înconjurători de construcţie eficace;(îi) deschideri de acces în aceşti pereţi, dacă există, prevăzute cu uşi care satisfac cerinţele regulii 12;(iii) toate celelalte deschideri practicate în pereţii laterali sau extremi ai suprastructurii, prevăzute cu mijloace eficace de închidere etanşă la intemperii.Un castel central sau o dunetă nu vor fi considerate ca suprastructuri închise decât dacă echipajul poate ajunge în compartimentele de maşini sau în alte încăperi de lucru situate în interiorul acestor suprastructuri şi prin alte mijloace de acces, utilizabile în orice moment, atunci când deschiderile pereţilor etanşi sunt închise.(c) Înălţimea unei suprastructuri este cea mai mică înălţime măsurată vertical în bord între muchia superioară a traverselor punţii suprastructurii şi muchia superioară a traverselor punţii de bord liber.(d) Lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părţii din această suprastructură care este cuprinsă în cadrul lungimii (L).(e) Castel central. Un castel central este o suprastructură care nu se extinde nici până la perpendiculara prova şi nici până la perpendiculara pupa.(f) Duneta. O dunetă este o suprastructură care se extinde de la perpendiculara pupa înainte spre un punct care se află în spatele perpendicularei prova. Duneta poate începe dintr-un punct situat în spatele perpendicularei pupa.(g) Teuga. O teugă este o suprastructură care se extinde din perpendiculara prova înapoi până la un punct care se află în faţa perpendicularei pupa. Teuga poate începe dintr-un punct situat în faţa perpendicularei prova.(h) Suprastructura completă. O suprastructură completă este o suprastructură care se extinde minim de la perpendiculara prova la perpendiculara pupa.(i) Semidumeta. O semidunetă este considerată ca o suprastructură care se extinde de la perpendiculara pupa înspre prova, având în general o înălţime mai mică decât o suprastructură normală, şi care are un perete frontal intact (hublouri de tip fix prevăzute cu geamuri eficace şi capace de gură de vizitare etanşe)(vezi fig. 3.4). Dacă peretele frontal nu este intact datorită uşilor şi deschiderilor de acces, atunci suprastructura se va considera drept o dunetă.Figura 3.4(11) Punte de suprastructură. O punte de suprastructură este o punte care formează limita superioara a unei suprastructuri. … (12) Nava cu punte liberă. O navă cu punte continuă care nu are nici o suprastructură pe puntea de bord liber. … (13) Etans la intemperii. Etans la intemperii înseamnă că în orice condiţii impuse de mediul marin, apa nu va pătrunde în navă. … (14) Etans la apa. Etans la apă înseamnă posibilitatea de a preveni trecerea apei prin structură, în orice direcţie, cu o limită de rezistenţă corespunzătoare presiunii datorată coloanei maxime de apă pe care ar putea sa o susţină. … (15) Puţ de punte. Un puţ de punte înseamnă orice zonă de pe puntea expusă la intemperii, unde apa poate fi reţinută. Puţurile de punte se pot considera a fi zone de punte delimitate din două sau mai multe părţi de structurile punţii. … Regula 4Linia punţiiLinia punţii este materializata prin marginea superioară a unei benzi orizontale de 300 mm lungime şi de 25 mm lăţime. Aceasta este marcată la mijlocul navei de fiecare parte a corpului, iar marginea sa superioară trece în mod normal prin punctul de intersecţie al prelungirii suprafeţei superioare a punţii de bord liber cu suprafaţa exterioară a bordajului (aşa cum este ilustrat în figura 4.1). Totuşi, linia punţii poate fi trasată şi în raport cu alt punct fix determinat de pe navă, cu condiţia ca bordul liber să fie corectat în consecinţă. Poziţia punctului de referinţa şi identificarea punţii de bord liber trebuie să fie, în toate cazurile, indicate pe Certificatul internaţional de bord liber.Figura 4.1 Linia puntiiRegula 5Marca de bord liberMarca de bord liber va fi constituită dintr-un inel cu diametrul exterior de 300 mm şi lăţimea de 25 mm, care este intersectat de o bandă orizontală cu o lungime de 450 mm şi o lăţime de 25 mm, a cărei margine superioară trece prin centrul inelului. Centrul inelului trebuie să fie situat la mijlocul navei sub marginea superioară a liniei punţii la o distanţă, măsurată pe verticală, egală cu bordul liber minim de vară atribuit (aşa cum este ilustrat în figura 6.1).Regula 6Linii folosite cu marca de bord liber(1) Liniile care indică linia de încărcare atribuită conform prezentelor reguli sunt materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm şi lăţimea de 25 mm, care se extind spre prova, dacă nu s-a specificat în mod expres altfel, şi perpendicular faţă de o bandă verticală de 25 mm lăţime, situată la o distanţă de 540 mm spre prova faţă de centrul inelului (aşa cum este ilustrat în figura 6.1). … (2) Se vor utiliza următoarele linii de încărcare: … (a) Linia de incărcare de vara, indicată de marginea superioară a benzii care trece prin centrul inelului şi de asemenea prin marginea superioara a unei benzi marcate S.(b) Linia de incărcare de iarnă, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate W.(c) Linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate WNA.(d) Linia de încărcare tropicală, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate T.(e) Linia de încărcare de vară în apa dulce, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate F. Linia de incărcare de vară în apă dulce este marcată de la banda verticală spre pupa. Diferenţa între linia de incărcare de vară în apa dulce şi linia de incărcare de vară reprezintă corecţia de pescaj pentru încărcarea în apă dulce să se facă la diferite alte linii de încărcare.(f) Linia de încărcare tropicală în apă dulce, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate TF, marcată de la banda verticală spre pupa.(3) Dacă sunt atribuite borduri libere pentru transportul de lemn pe punte conform prezentelor reguli, liniile de incărcare pentru lemm pe punte se vor marca în completarea liniilor de încărcare obişnuite. Aceste linii vor fi materializate prin benzi orizontale cu lungimea de 230 mm şi lăţimea de 25 mm, care se extind spre pupa, dacă nu s-a specificat în mod expres altfel, şi perpendicular faţă de o bandă verticală de 25 mm lăţime, situată la o distanţă de 540 mm spre pupa faţă de centrul inelului (aşa cum este ilustrat în figura 6.2). … (4) Se vor utiliza următoarele linii pentru transportul de lemn pe punte: … (a) Linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LS.(b) Linia de incărcare de iarnă pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei linii marcate LW.(c) Linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LWNA.(d) Linia de incărcare tropicală pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioară a unei benzi marcate LT.(e) Linia de încărcare de vară în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, indicată prin marginea superioara a unei benzi marcate LF şi marcată de la banda verticală spre prova. Diferenţa între linia de încărcare de vară în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte şi linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte reprezintă corecţia de pescaj pentru încărcarea în apă dulce să se facă la diferite alte linii de încărcare.(f) Linia de încărcare tropicală în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte, indicată de marginea superioară a unei benzi marcate LTF, marcată de la banda verticală spre prova.(5) În cazul în care caracteristicile unei nave sau natura serviciului său sau a limitelor fixate privind zonele de navigaţie ale acesteia fac inaplicabile oricare dintre liniile sezoniere, aceste linii pot fi omise. … (6) În cazul în care unei nave i se atribuie un bord liber mai mare decât bordul liber minim, astfel încât linia de încărcare este marcată la o poziţie corespunzătoare la, sau mai jos decât, cea mai de jos linie de încărcare sezonieră atribuită la bordul minim în conformitate cu prezentul Protocol, numai linia de incărcare pentru apă dulce trebuie să fie marcată. … (7) Dacă linia de incărcare de iarnă în Atlanticul de Nord coincide cu linia de incărcare de iarnă corespunzând aceleiaşi benzi verticale, această linie de încărcare se va marca W. … (8) Liniile de încărcare suplimentare/alternative cerute de alte convenţii internaţionale în vigoare pot fi marcate perpendicular la banda verticală indicată în paragraful (1) din prezenta regulă şi spre pupa faţă de aceasta. … Regula 7Marca autorităţii împuternicite pentru atribuirea bordurilor libereMarca autorităţii împuternicite care a atribuit liniile de încărcare poate să fie aplicată alături de inelul liniei de încărcare, deasupra benzii orizontale care trece prin centrul său sau deasupra ori dedesubtul acestei benzi. Această marcă se compune dintr-un grup de cel mult patru litere, fiecare măsurând circa 115 mm înălţime şi 75 mm lăţime, care permit identificarea numelui autorităţii.Regula 8Detalii de marcareInelul, benzile şi literele vor fi vopsite în alb sau galben pe un fond inchis sau în negru pe un fond deschis. Ele vor fi de asemenea marcate în mod permanent pe bordajele navei, conform dispoziţiilor Administraţiei. Mărcile trebuie să fie vizibile bine şi, dacă este necesar, vor fi luate în acest scop măsuri speciale.Regula 9Verificarea mărcilorCertificatul international de bord liber nu va fi eliberat unei nave până când functionarul sau inspectorul, acţionând conform prevederilor articolului 13 al Convenţiei, nu a certificat faptul că mărcile sunt aplicate corect şi în mod permanent pe bordajele navei.CAPITOLUL II CONDIŢII DE ATRIBUIRE A BORDULUI LIBERRegula 10Informaţii pentru comandament(1) Comandantul fiecărei nave noi trebuie să primească informaţii pentru a dispune încărcarea şi balastarea navei sale astfel încât să se evite supunerea structurii navei la solicitări inacceptabile. Se admite derogare la această cerinţa atunci când lungimea, formele sau tipul navei sunt astfel încât Administraţia apreciază aplicarea ei ca inutilă. … (2) Informaţiile vor fi furnizate comandamentului într-o formă aprobată de către Administraţie sau o organizaţie recunoscută. Informaţia de stabilitate, precum şi informaţia asupra încărcării, referitoare la rezistenta navei, atunci când aceasta se cere conform paragrafului (1), vor fi păstrate la bordul navei tot timpul împreună cu dovada că informaţiile au fost aprobate de către Administraţie. … (3) O navă căreia nu i se cere, în virtutea Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare în vigoare, să fie supusă unei probe de înclinării, după ce a fost terminata, trebuie: … (a) să fie supusă unei astfel de probe de înclinări încât să poată fi determinate, pentru nava goală, atât deplasamentul real al navei, cât şi poziţia centrului său de greutate;(b) să se renunţe, dacă Administraţia aprobă astfel, la efectuarea probei de înclinări după ce nava a fost terminată, dacă se dispune de date de bază asupra stabilităţii rezultate dintr-o probă de înclinări a unei nave din aceeaşi serie şi să se arate conform cerinţelor Administraţiei că aceste date de bază permit obţinerea de informaţii sigure în ceea ce priveşte stabilitatea navei;(c) să albă caracteristicile unei nave goale, determinate printr-o evaluare detaliată a greutăţii, confirmată de o verificare a deplasamentului navei goale, dacă Administraţia decide că efectuarea unei probe de înclinări nu este practic posibilă sau oferă rezultate incorecte datorită dimensiunilor specifice, amenajărilor, rezistenţei sau formei corpului unei nave;(d) să aibă pentru comandantul său toate informaţiile*), aşa cum sunt necesare, pentru ca acesta să poată obţine, printr-un proces simplu şi rapid, caracteristicile precise cu privire la stabilitatea navei în toate condiţiile posibil a fi întâlnite în exploatarea normală; şi_________* Se face referire la Codul pentru stabilitatea intactă pentru toate tipurile de nave ce fac obiectul instrumentelor IMO, adoptat de organizaţie prin rezoluţia A.749(18) aşa cum a fost modificată.(e) să aibă la bord tot timpul informaţia aprobată asupra stabilităţii, împreună cu dovada că informaţia a fost aprobată de către Administraţie.(4) În cazul în care o navă suferă modificari astfel încât acestea afectează semnificativ informaţia cu privire la încărcare sau informatia asupra stabilităţii furnizate comandamentului, vor fi asigurate informaţiile modificate. Dacă este necesar, nava va fi supusă unor noi probe de înclinari. … Regula 11Pereţi etanşi situaţi la extremitatile suprastructurilorPereţii etanşi situaţi la extremităţile expuse ale suprastructurilor închise trebuie să aibă un nivel acceptabil de rezistenţă.Regula 12Uşi(1) Toate deschiderile de acces, practicate în pereţii etanşi situaţi la extremităţile suprastructurilor închise, trebuie să fie prevăzute cu uşi din oţel sau din alt material echivalent, fixate permanent şi solid de pereţi. Uşile trebuie să fie astfel încadrate, întărite şi amplasate, încât întreaga structură să aibă aceeaşi rezistenta cu cea a pereţilor etanşi fără deschideri şi să fie etanşe la intemperii atunci când sunt închis. Mijloacele de asigurare a etanşeităţii la intemperii a acestor uşi vor fi constituite din garnituri de etanşare şi turnicheti de strângere sau alte dispozitive echivalente şi vor fi fixate în mod permanent pe peretii etanşi sau pe uşi, iar uşile vor fi astfel dispuse încât să poată fi manevrate din ambele părţi ale peretelui etanş. … (2) Dacă nu s-a permis altfel de către Administratie, uşile se vor deschide în exterior pentru a oferi o siguranţa suplimentară împotriva şocului produs de apa mării. … (3) Dacă nu s-a prevăzut altfel în aceste reguli, înălţimea pragurilor deschiderilor de acces în pereţii situaţi la extremităţile suprastructurilor închise trebuie să fie de cel puţin 380 mm deasupra punţii. … (4) Trebuie evitate pragurile demontabile. Totuşi, pentru a facilita încărcarea/descărcarea unor piese de rezervă grele sau obiecte similare, se pot monta praguri demontabile în următoarele condiţii: … (a) să fie montate înainte ca nava să părăsească portul; şi(b) să fie prevăzute cu garnituri de etanşare şi să fie fixate prin buloane dispuse la distanţe apropiate.Regula 13Amplasarea gurilor de magazie, a tambuchiurilor de coborâre şi a trombelor de aerisireÎn sensul prezentelor reguli, se definesc două amplasamente ale gurilor de magazie, ale tambuchiurilor de coborâre şi ale trombelor de aerisire, după cum urmează:Amplasament de categoria 1 – pe părţile expuse ale punţii de bord liber şi ale punţii semidunetei, precum şi pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor, situate spre prova faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova.Amplasament de categoria 2 – pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor situate spre pupa faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova, şi situat deasupra punţii de bord liber la o înălţime cel puţin egala cu înălţimea normală a suprastructurii.Pe părţile expuse ale punţilor suprastructurilor situate spre prova faţă de un punct amplasat la o pătrime din lungimea navei, măsurată de la perpendiculara prova, şi situat deasupra puntii de bord liber la o înălţime cel puţin egală cu dublul înălţimii normale a suprastructurii.Regula 14Guri de magazie pentru marfă şi alte deschideri de acces(1) Construcţia gurilor de magazie pentru marfă şi a altor deschideri de acces, situate în amplasamente de categoria 1 şi 2, ca şi mijloacele prevăzute pentru a asigura etanşeitatea lor la intemperii, trebuie să îndeplinească prescripţii cel puţin echivalente cu cele definite în regula 16, în afară de cazul în care este acceptată de către Administratie aplicarea regulii 15 la aceste guri de magazie. … (2) Ramele şi capacele gurilor de magazie plasate în părtile expuse ale puntilor situate deasupra punţii suprastructurii trebuie să îndeplinească cerinţele Administraţiei. … Regula 14-1Ramele gurii de magazie(1) Ramele gurii de magazie trebuie să fie de o construcţie solidă corespunzătoare amplasării lor, iar înalţimea lor minimă deasupra punţii va fi cel puţin de: … (a) 600 mm în amplasament de categoria 1; şi(b) 450 mm în amplasament de categoria 2.(2) În cazul gurilor de magazie care corespund regulii 16(2) până la (5), înălţimea acestor rame poate fi redusă sau ramele pot să fie omise în întregime, cu condiţia ca Administraţia să fie convinsă că siguranţa navei nu este afectată, indiferent de starea mării. … Regula 15Guri de magazie închise cu capace mobile şi etanşate la intemperii prin prelate şi dispozitive cu bareCapacele gurilor de magazie(1) Lăţimea fiecărei suprafeţe de susţinere a capacelor gurilor de magazie trebuie să fie de cel puţin 65 mm. … (2) În cazul în care capacele sunt din lemn, grosimea netă trebuie să fie de cel puţin 60 mm pentru o deschidere care nu depăşeşte 1,5 m. … (3) În cazul în care capacele sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată în conformitate cu cerinţa regulii 16(2) până la (4). Produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,25 nu va depăşi limita de curgere superioară minimă a materialului. Capacele vor fi proiectate în aşa fel încât săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0056 ori deschiderea lor. … Traverse mobile(4) Dacă traversele mobile destinate să susţină capacele gurilor de magazie sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată pornind de la sarcini convenţionale cel puţin egale cu 3,5 t/mp pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 1 şi cu 2,6 t/mp pentru gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 2. Produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,47 nu va depăşi limita de curgere superioară minima a materialului. Traversele mobile vor fi proiectate în aşa fel încât săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0044 ori deschiderea lor. … (5) Sarcinile convenţionale pe gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 1 pot fi reduse la o valoare de 2 t/mp pentru navele de 24 m lungime şi nu vor fi mai mici de 3,5 t/mp pentru navele de 100 m lungime. Sarcinile corespunzătoare pe gurile de magazie situate într-un amplasament de categoria 2 pot fi reduse la 1,5 t/mp şi, respectiv, la 2,6 t/mp. În toate cazurile, valorile corespunzând lungimilor intermediare vor fi obtinute prin interpolare liniară. … Capace de tip ponton(6) În cazul în care capacele de tip ponton folosite în locul traverselor mobile şi al capacelor sunt din oţel obişnuit, rezistenţa va fi calculată conform cerinţei regulii 16(2) până la (4), iar produsul dintre tensiunea maximă astfel calculată şi factorul 1,47 nu va depăşi limita de curgere superioară minima a materialului. Capacele de tip ponton vor fi astfel proiectate încât săgetile limită sub aceste sarcini să nu fie mai mari de 0,0044 ori deschiderea lor. Tablele din oţel obişnuit care formează partea de deasupra a capacelor nu vor avea o grosime mai mică de 1% din distanţa dintre elementele de osatură simplă de rigidizare sau 6 mm dacă această ultimă valoare este mai mare. … (7) Rezistenţa şi rigiditatea capacelor fabricate din alte materiale decât oţelul obişnuit, trebuie să ife echivalente cu cele ale capacelor din oţel obişnuit şi să îndeplinească în această privinta cerinţele Administraţiei. … Suporturi sau glisiere(8) Suporturile sau glisierele prevăzute pentru traversele mobile trebuie să fie de construcţie robustă şi să permită instalarea şi fixarea eficace a traverselor. Dacă se utilizează traverse de tip rulant, dispozitivele vor asigura amplasarea exact pe poziţie a traverselor atunci când gura de magazie este închisă. … Tacheti(9) Tacheţii vor fi calibraţi în aşa fel încât să se ajusteze la panta penelor. Ei vor avea cel puţin 65 mm lăţime şi distanţaţi la cel mult 600 mm din ax în ax; tacheţii de la extremităţile fiecărei laturi nu vor fi depărtaţi cu mai mult de 150 mm de colţurile capacelor gurii de magazie. … Bare de strângere şi pene(10) Barele de strângere şi penele vor fi solide şi în stare bună. Penele vor fi din lemn tare sau alt material echivalent. Ele vor avea o pantă care nu va depăşi 1/6, iar grosimea lor la vârf va fi de cel puţin 13 mm. … Prelate(11) Se vor prevedea cel puţin două grosimi de prelate în stare bună pentru fiecare gură de magazie situată în amplasamente de categoria 1 sau 2. Prelatele vor fi perfect etanşe şi vor avea o rezistenta satisfacătoare. Ele vor fi confecţionate dintr-un material cu o greutate şi o calitate cel puţin conforme normelor aprobate. … Fixarea capacelor gurilor de magazie(12) Pentru toate gurile de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, se vor prevedea bare din oţel sau orice alt mijloc echivalent pentru a fixa eficace şi în mod independent fiecare element transversal al capacului după aşezarea prelatelor şi a barelor de strângere. Capacele gurilor de magazie care măsoară mai mult de 1,5 m lungime vor fi fixate cu ajutorul a cel puţin două astfel de dispozitive de fixare. … Regula 16Guri de magazie închise prin capace etanşe la întemperii, din otel sau alt material echivalent(1) Toate gurile de magazie situate în amplasamente de categoriile 1 şi 2 vor fi prevăzute cu capace fabricate din oţel sau din alt material echivalent. Cu excepţia celor prevăzute în regula 14(2), aceste capace vor fi etanşe la intemperii şi prevăzute cu garnituri şi dispozitive de strângere. Mijloacele folosite pentru a asigura şi menţine etanşeitatea la intemperii trebuie să îndeplinească cerinţele Administraţiei. Măsurile luate vor asigura menţinerea etanşeitătii în orice condiţii impuse de mediul marin şi, în acest scop, probele de etanşeitate vor fi cerute la inspecţia iniţială şi pot fi cerute la inspecţiile de reînnoire şi inspecţiile anuale sau la intervale de timp mai mici. … Sarcini minime de proiectare ale capacelor gurilor de magazie(2) Pentru navele cu o lungime mai mare sau egală cu 100 m: … (a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1, situate în sfertul prova din lungimea navei, vor fi proiectate pentru sarcini de val la perpendiculara prova, calculate din următoarea ecuaţie:Sarcina = 5 + [L(H)-100]a în t/mpunde:L(H) este L pentru navele cu o lungime de cel mult 340 m, dar nu mai mici de 100 m şi egală cu 340 m pentru navele cu o lungime mai mare de 340 m;L este lungimea navei (m) aşa cum s-a definit la regula 3;a este dat în tabelul 16.1.şi redusă liniar până la 3,5 t/mp la capătul lungimii sfertului prova al navei, aşa cum se indică în tabelul 16.2. Sarcina de proiectare utilizată pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va fi cea stabilită în punctul din mijloc al amplasării.(b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 vor fi proiectate la 3,5 t/mp.(c) Capacele din amplasamente de categoria 2 vor fi proiectate la 2,6 t/mp.(d) Dacă o gura de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situată la o înălţime care depăşeşte înălţimea punţii de bord liber cel puţin cu înălţimea normală a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 3,5 t/mp.Tabelul 16.1

(3) Pentru nave cu lungimea de 24 m: … (a) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 situate în sfertul prova din lungimea navei vor fi proiectate pentru sarcini de val de 2,43 t/mp la perpendiculara prova şi reduse liniar până la 2 t/mp la capătul lungimii sfertului prova al navei, aşa cum se indică în tabelul 16.2. Sarcina de proiectare utilizată pentru fiecare panou al capacului gurii de magazie va fi cea stabilită în punctul din mijloc al amplasării.(b) Toate celelalte capace ale gurilor de magazie din amplasamente de categoria 1 vor fi proiectate la 2 t/mp.(c) Capacele gurilor de magazie din amplasamente de categoria 2 vor fi proiectate la 1,5 t/mp.(d) Dacă o gură de magazie dintr-un amplasament de categoria 1 este situată la o înălţime care depăşeşte înălţimea punţii de bord liber cel puţin cu înălţimea normala a unei suprastructuri, capacele sale pot fi proiectate la 2 t/mp.(4) Pentru navele cu o lungime cuprinsă între 24 m şi 100 m, şi pentru amplasamentele dintre FP şi 0,25L, sarcinile de val vor fi obţinute prin interpolarea liniară a valorilor indicate în tabelul 16,2. … Tabelul 16.2┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Amplasament longitudinal │├──────────────────────┼────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤│ │ FP │ 0,25L │De la 0,25L spre pupa│├──────────────────────┴────────────────────┴────────────┴─────────────────────┤│ L>10m │├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤│Puntea de bord liber │Ecuatia de │ 3,5 t/mp │ 3,5 t/mp ││ │la 16(2)(a) │ │ │├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤│Puntea suprastructurii│ 3,5 t/mp │ 2,6 t/mp │├──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┤│ L = 100 m │├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤│Puntea de bord liber │ 5 t/mp │ 3,5 t/mp │ 3,5 t/mp │├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤│Puntea suprastructurii│ 3,5 t/mp │ 2,6 t/mp │├──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┤│ L = 24 m │├──────────────────────┬────────────────────┬────────────┬─────────────────────┤│Puntea de bord liber │ 2,43 t/mp │ 2 t/mp │ 2 t/mp │├──────────────────────┼────────────────────┴────────────┼─────────────────────┤│Puntea suprastructurii│ 2 t/mp │ 1,5 t/mp │└──────────────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────┘(5) Toate capacele gurilor de magazie vor fi proiectate astfel încât: … (a) produsul dintre tensiunea maximă determinată conform sarcinilor de mai sus şi factorul 1,25 nu depăşeşte limita de curgere superioară minimă a materialului, supus la o solicitare de întindere şi rezistenţa critică de flambaj la solicitarea de compresiune;(b) săgeata limită sub aceste sarcini să nu fie mai mare de 0,0056 ori deschiderea lor;(c) grosimea tablelor de oţel care constituie partea de deasupra a capacelor nu va fi mai mică de 1% din distanţa dintre elementele de osatură simplă de rigidizare sau 6 mm, dacă această ultimă valoare este mai mare; şi(d) se include o limită corespunzătoare pentru coroziune.Dispozitive de securizare(6) Alte mijloace folosite pentru a asigura şi menţine etanşeitatea la intemperii, în afara celor cu garnituri sau dispozitive de strângere, vor fi la latitudinea Administraţiei. … (7) Capacele gurilor de magazie care se sprijină pe ramele gurilor de magazie vor fi amplasate în poziţie închisă prin mijloace care pot rezista la sarcinile ce acţionează orizontal în orice condiţii de stare a mării. … Regula 17Deschideri situate în compartimentul maşinilor(1) Deschiderile din compartimentul maşinilor, situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, trebuie să fie consolidate în mod corespunzător şi închise eficace prin chesoane cu rezistenţă mare din oţel şi, atunci când chesoanele nu sunt protejate de alte structuri rezistenţa lor trebuie să facă obiectul unui studiu special. Deschiderile de acces practicate în aceste chesoane trebuie să fie prevăzute cu uşi conform prescriptiilor regulii 12(1), ale căror praguri trebuie să se ridice la o înaltime cel puţin egală cu 600 mm deasupra punţii, dacă acestea se găsesc într-un amplasament de categoria 1 şi cel puţin egală cu 380 mm deasupra punţii, dacă se găsesc într-un amplasament de categoria 2. Celelalte deschideri practicate în aceste chesoane trebuie să fie prevăzute cu capace echivalente, montate permanent în poziţia lor normală. … (2) În cazul în care chesoanele compartimentului maşinilor nu sunt protejate cu alte structuri, atunci trebuie prevăzute uşi duble (de exemplu, uşi interioare sau exterioare care corespund cerinţelor regulii 12(1)) la navele cărora li s-au atribuit, borduri libere mai mici decât acelea indicate în tabelul 28.2 din regula 28. Se va prevedea un prag interior de 230 mm, pe lângă pragul exterior de 600 mm. … (3) Ramele puţurilor de aer ale compartimentului căldărilor, ale coşurilor şi ale trombelor de aerisire din compartimentul maşinilor, situate în pozitii expuse ale puntii de bord liber sau ale punţii suprastructurii, trebuie să aibă, în raport cu aceste punţi, înălţimea atât cât este rezonabil şi practic posibil. În general, trombele de aerisire, necesare pentru alimentarea continuă a compartimentului maşinilor, vor avea rame cu o înălţime suficientă pentru a corespunde regulii 19(3), fără a trebuii să fie prevăzute mijloace de închidere etanşă la intemperii. Trombele de aerisire necesare pentru alimentarea continuă a compartimentului generatorului de avarie, dacă acesta se consideră că are o flotabilitate în calculele de stabilitate sau dacă protejează deschiderea care asigură accesul la nivelul inferior, vor avea rame cu o înălţime suficientă pentru a corespunde regulii 19(3), fără a trebui să fie prevăzute dispozitive de închidere etanşă la intemperii. … (4) În cazul în care datorită mărimii navei şi amplasării, acest lucru nu este practic posibil, pot fi permise de către Administraţie înălţimi mai mici pentru ramele trombelor de aerisire a compartimentului maşinilor şi pentru ramele trombelor de aerisire a compartimentului generatorului de avarie, care sunt prevăzute cu dispozitive de închidere etanşă la intemperii în conformitate cu regula 19(4), cu condiţia ca să fie prevăzute şi alte dispozitive corespunzătoare pentru a fi asigurată o ventilare neîntreruptă, corespunzătoare a acestor compartimente. … (5) Deschiderile puţurilor de aer ale compartimentului căldărilor vor fi prevăzute cu capace solide din oţel sau alte materiale echivalente, care sunt montate în poziţiile lor corespunzătoare şi pot fi etanşate sigur la intemperii. … Regula 18Deschideri diverse în puntile de bord libere şi de suprastructuri(1) Gurile de vizitare şi gurile de rujare situate în amplasamente de categoria 1 sau 2 sau în interiorul suprastructurilor, altele decât suprastructurile închise, trebuie să fie prevăzute cu capace solide care pot să asigure etanşeitatea la apă. Aceste capace trebuie să aibă un sistem de fixare permanentă, numai dacă ele nu sunt fixate prin buloane la intervale apropiate. … (2) Deschiderile în punţile de bord liber, altele decât gurile de magazie, deschiderile în compartimentul maşinilor, gurile de vizitare şi gurile de rujare, trebuie să fie protejate printr-o suprastructură închisă sau printr-un ruf sau un tambuchi de scară cu o rezistenta şi o etanşeitate la intemperii echivalente. În mod similar, orice deschidere de acest fel, situată în partea expusă a unei punţi de suprastructură sau pe acoperişul unui ruf situat pe puntea de bord liber, care asigură accesul la un compartiment situat sub puntea de bord liber sau în interiorul unei suprastructuri închise, trebuie să fie protejată de un ruf sau un tambuchi de scară eficace. Golurile pentru uşi în aceste tambuchiuri de scară sau rufuri care conduc la sau asigură accesul către scări care conduc dedesubt, trebuie să fie prevăzute cu uşi conforme cu regula 12 (1). Totuşi, în cazul în care casele scărilor dintr-un ruf sunt închise în interiorul unor tambuchiuri de scară construite în mod corespunzător şi prevăzute cu uşi care corespund regulii 12(1), uşa din exterior nu trebuie să fie etanşă la intemperii. … (3) Deschiderile pe acoperişul unui ruf situat pe o semiduneta sau o suprastructura cu o înaltime mai mică decât înălţimea normală, având o inălţime egală cu sau mai mare decât înălţimea normală a semidunetei, vor fi prevăzute cu mijloace acceptabile de închidere, dar nu este necesar să fie protejate cu un ruf sau tambuchi de scară eficace aşa cum se defineşte în regulă, cu condiţia ca înălţimea rufului său să fie cel puţin egală cu înalţimea normală a unei suprastructuri. Deschiderile pe acoperişul unui ruf a cărui înălţime este mai mică decât o înălţime normală de suprastructură pot fi tratate în mod analog. … (4) În amplasamentele din categoria 1, înălţimea deasupra puntii a pragurilor deschiderilor de uşi de la tambuchiurile de scară vor fi de cel puţin 600 mm. În amplasamentele din categoria 2 aceasta va fi de cel puţin 380 mm. … (5) În cazul în care accesul este asigurat de la puntea de deasupra ca o alternativă la accesul din puntea de bord liber în conformitate cu regula 3(10)(b), atunci înălţimea pragurilor deschiderilor care asigură accesul într-un castel central sau într-o dunetă va fi de 380 mm. Această dispoziţie se va aplica şi rufurilor de pe puntea de bord liber. … (6) În cazul în care nu se prevede accesul de deasupra, înălţimea pragurilor golurilor de uşi din rufurile de pe puntea de bord liber va fi de 600 mm. … (7) În cazul în care dispozitivele de închidere ale deschiderilor de acces din suprastructuri şi rufuri nu corespund regulii 12(1), deschiderile în punte spre interior se vor considera ca expuse (de exemplu, situate pe puntea deschisă). … Regula 19Trombe de aerisire(1) Trombele de aerisire, situate în amplasamente de categoria 1 sau 2, ale compartimentelor aflate sub puntea de bord liber sau sub punţile suprastructurilor închise, vor avea rame din oţel sau alt material echivalent, de construcţie solidă şi eficient fixate de punte. Trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 1 vor avea rame cu o înălţime de cel puţin 900 mm deasupra punţii; în amplasamente de categoria 2 ramele vor avea o înălţime de cel puţin 760 mm deasupra punţii. Dacă înălţimea ramei unei trombe de aerisire oarecare este mai mare de 900 mm, aceasta va fi întărită în mod special. … (2) Trombele de aerisire care traversează alte suprastructuri decât cele închise vor avea pe puntea de bord liber rame solide din oţel sau alt material echivalent. … (3) Trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 1, ale căror rame se ridică la o înălţime mai mare de 4,5 m deasupra punţii şi trombele de aerisire situate în amplasamente de categoria 2, ale căror rame se ridică la o înălţime mai mare de 2,3 m deasupra punţii, nu este necesar să fie prevăzute cu dispozitive de închidere, decât dacă Administraţia cere aceasta în mod expres. … (4) În afară de cele prevăzute în paragraful (3) al acestei reguli, deschiderile trombelor de aerisire vor fi prevăzute cu dispozitive de închidere etanşe la intemperii construite din oţel sau alt material echivalent. La navele cu o lungime ce nu depăşeşte 100 m, dispozitivele de închidere vor fi fixate permanent; atunci când nu se prevede altfel la alte nave, aceste dispozitive trebuie arimate convenabil lângă trombele de aerisire cărora le sunt destinate. … (5) În locurile expuse, înălţimea ramelor poate să fie mărită la o valoare considerată satisfăcătoare de către Administraţie. … Regula 20Tubulaturi de aerisire(1) Dacă tubulaturile de aerisire ale tancurilor de balast şi ale altor tancuri se prelungesc deasupra puntii de bord liber sau a punţii suprastructurilor, părţile expuse ale acestor tubulaturi vor fi de construcţie solidă; înălţimea de la punte la punctul în care apa poate avea acces spre compartimentele inferioare va fi de cel puţin 760 mm pe puntea de bord liber şi de 450 mm pe puntea suprastructurilor. … (2) Dacă aceste înălţimi pot stingheri activităţile navei, poate fi acceptată o înălţime mai mică, dacă Administraţia este asigurata că dispozitivele de închidere şi alte motive justifică această înaltime redusă. Mijloace de obturare satisfăcătoare fixate permanent, vor fi prevăzute pentru închiderea deschiderilor tubulaturilor de aerisire, … (3) Tubulaturile de aerisire vor fi prevăzute cu dispozitive automate de închidere. … (4) Valvulele de presiune-depresiune (valvulele PV) pot fi acceptate la nave cisternă. … Regula 21Saborduri de încărcare şi alte deschideri analoage(1) Sabordurile de încărcare şi alte deschideri analoage în bordaj situate sub puntea de bord liber trebuie să fie prevăzute cu uşi proiectate în aşa fel încât să le garanteze o etanşeitate la intemperii şi o rezistenţă echivalentă cu a părţii din corpul navei, adiacentă lor. Dacă nu este acceptat altfel de către Administraţie, aceste deschideri se vor deschide spre exterior. Numărul acestor deschideri trebuie să fie redus la minimul compatibil cu tipul şi cu condiţiile de exploatare normală a navei. … (2) Fără autorizatia Administraţiei, marginea inferioară a deschiderilor prevăzute în paragraful (1) nu trebuie să se găsească sub o linie trasată pe bordaj, paralel cu linia punţii de bord liber, care are punctul său cel mai de jos situat la cel puţin 230 mm deasupra marginii superioare a benzii care marchează linia de încărcare cea mai de sus. … (3) Dacă se permite amplasarea sabordurilor de încărcare şi a altor deschideri similare cu marginea lor inferioară sub linia prevăzută la paragraful (2), atunci trebuie să fie instalate elemente suplimentare pentru menţinerea integrităţii etanşeităţii la apă. … (4) Instalarea unei a doua uşi cu rezistenta şi etanşeitate la apă echivalente este considerată o măsură acceptabilă. Un dispozitiv de detectare a scurgerilor va fi prevăzut în compartimentul dintre cele două uşi. Se va prevedea drenarea acestui compartiment spre santine, controlată de o valvulă de închidere cu filet, uşor accesibilă. Uşa exterioară trebuie să se deschidă spre exterior. … (5) Dispozitivele pentru uşile din prova şi uşile lor interioare, uşile laterale şi uşile din pupa, precum şi dispozitivele lor de fixare vor corespunde cerinţelor unei organizaţii recunoscute sau normelor naţionale aplicabile ale Administraţiei, care asigură un nivel echivalent de siguranţă. … Regula 22Guri de scurgere, prize de apă şi evacuari(1)(a) Evacuările prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi care au uşi conform cerinţelor regulii 12, vor fi prevăzute, cu excepţia cazurilor menţionate în paragraful (2), cu mijloace eficace şi accesibile pentru a împiedica pătrunderea apei în interior. În mod normal, fiecare evacuare independentă va fi prevăzută cu o valvulă cu reţinere automată, care are un mijloc de închidere completă, manevrabil dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber. În cazul în care, capătul tubulaturii de evacuare dinspre interiorul navei se află la o distanta de cel puţin 0,01 L deasupra liniei de încărcare de vară, evacuarea poate fi prevăzută cu două valvule cu reţinere automată, fără mijloc de închidere completă. Dacă această distanta verticală este mai mare de 0,02 L, poate fi acceptată o singură valvulă cu reţinere automată, fără mijloc de închidere completă.Dispozitivul de manevrare a valvulei cu reţinere automată cu comandă de închidere completă va fi uşor accesibil şi dotat cu un indicator care să arate dacă valvula este deschisă sau închisă.(b) Se acceptă o valvulă cu reţinere automată şi o valvulă cu sertar manevrată de deasupra punţii de bord liber în loc de o valvulă cu reţinere automată cu mijloc de închidere completa, manevrabilă dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber.(c) Dacă se cer două valvule cu reţinere automată, valvula dinspre interiorul navei va fi întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare (şi anume, valvula dinspre înteriorul navei se va afla deasupra nivelului liniei de încărcare tropicală). Dacă acest lucra nu este posibil, valvula dinspre interiorul navei poate să nu fie situată deasupra liniei de incărcare tropicală cu condiţia ca o valvulă cu sertar, comandată local, să fie prevăzută între două valvule cu reţinere automată.(d) Dacă evacuările de la instalaţiile sanitare şi gurile de scurgere debitează peste bord penetrând bordajul în dreptul compartimentelor de maşini, se acceptă amplasarea unei valvule acţionată local, cu închidere completă, situată în dreptul bordajului, împreună cu o valvulă cu reţinere în interiorul navei. Dispozitivele de comandare a acestor valvule trebuie să fie amplasate în locuri uşor accesibile.(e) Atunci când este atribuit un bord liber pentru transportul de lemn, poziţia capătului dinspre interior al evacuărilor trebuie raportată la linia de incărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte.(f) Cerinţele de a avea valvule cu retinere sunt aplicabile numai acelor evacuări care rămân deschise pe timpul funcţionării normale a navei. Pentru evacuările care sunt ţinute închise pe mare, se acceptă o singură valvulă cu sertar, acţionată de pe punte.(g) Tabelul 22.1 prevede dispunerile acceptabile ale gurilor de scurgere, prizelor de apă şi evacuărilor.(2) Vor fi permise guri de scurgere prin bordaj, care pleacă de la suprastructurile închise utilizate pentru transportul încărcăturii, numai dacă marginea punţii de bord liber nu este imersată atunci când nava este inclinată la un unghi de 5° într-un bord sau altul în celelalte cazuri, drenarea se va face către interiorul navei în conformitate cu cerinţele Convenţiei internationale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare în vigoare. … (3) În compartimentele de maşini a căror supraveghere este asigurată în serviciu normal de către echipaj, prizele de apă şi evacuările principale şi auxiliare care deservesc maşinile pot fi comandate local Comenzile trebuie să fie uşor accesibile şi prevăzute cu indicatoare care arată dacă valvulele sunt deschise sau închise. … (4) Gurile de scurgere şi tubulaturile evacuărilor, oricare ar fi nivelul de la care ele pornesc şi care penetrează bordajul, fie la mai mult de 450 mm sub puntea de bord liber, fie la mai puţin de 600 mm deasupra liniei de încărcare de vară, vor fi prevăzute, în dreptul bordajului, cu o valvulă cu reţinere. În afara dispoziţiilor contrare din paragraful (2), această valvulă poate fi omisă dacă grosimea tubulaturii este suficientă (vezi paragraful 7 de mai jos). … (5) Gurile de scurgere care deservesc suprastructurile sau rufurile ce nu sunt prevăzute cu uşi care îndeplinesc cerinţele regulii 12, trebuie să deverseze în exteriorul navei. … (6) Toate dispozitivele care se fixează pe bordaj şi valvulele cerute de prezenta regulă vor fi din oţel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă obişnuită sau dintr-un material similar nu sunt acceptate. Toate tubulaturile vizate de prezenta regulă trebuie să fie din oţel sau orice alt material echivalent, considerat satisfăcător de către Administraţie. … (7) Tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor: … (a) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor pentru care nu se cere o grosime substanţială:(i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu 155 mm, grosimea nu va fi mai mică de 4,5 mm;(îi) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu 230 mm, grosimea nu va fi mai mică de 6 mm;Mărimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniară.(b) Pentru tubulaturile gurilor de scurgere şi ale evacuărilor pentru care se cere o grosime substanţială:(i) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mic sau egal cu 80 mm, grosimea nu va fi mai mică de 7 mm;(îi) pentru tubulaturile care au un diametru exterior egal cu 180 mm, grosimea nu va fi mai mică de 10 mm;(iii) pentru tubulaturile care au un diametru exterior mai mare sau egal cu 220 mm, grosimea nu va fi mai mică de 12,5 mm;Mărimile intermediare vor fi determinate prin interpolare liniară.Regula 22-1Jgheaburi de gunoi(1) Se acceptă montarea a două obturatoare cu sertar comandate de pe puntea de lucru a jgheabului, în locul unui clapet cu reţinere cu dispozitiv de închidere completă, manevrabile dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber, care corespund cerinţelor de mai jos: … (a) obturatorul cu sertar situat în partea de jos va fi comandat dintr-o poziţie situată deasupra punţii de bord liber. Între cele două obturatoare trebuie prevăzut un dispozitiv de blocare;(b) capătul jgheabului dinspre interiorul navei trebuie să fie situat deasupra liniei de plutire rezultată prin înclinarea navei cu 8,5° în babord sau tribord, la un pescaj corespunzător bordului liber de vară atribuit, dar nu la mai puţin de 1000 mm deasupra liniei de plutire de vară. În cazul în care capătul jgheabului dinspre interiorul navei se găseşte la o înălţime care depăşeşte 0,01 L deasupra liniei de plutire de vară, nu este necesar ca obturatorul să fie manevrat de pe puntea de bord liber, cu condiţia ca obturatorul cu sertar să fie întotdeauna accesibil în condiţii de exploatare; şi(c) ca alternativă, obturatoarele cu sertar situate în partea de sus şi de jos pot fi inlocuite cu un capac etanş la intemperii, cu balamale, situat la capătul jgheabului dinspre interiorul navei, împreună cu o clapetă de descărcare. Capacul şi clapeta trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de blocare astfel încât să se împiedice deschiderea clapetei de descărcare înainte de închiderea capacului.(2) Întreg jgheabul, inclusiv capacul, trebuie să fie construit dintr-un material cu o grosime substanţială. … (3) Comenzile pentru obturatoarele cu sertar şi/sau capacele cu balamale trebuie să aibă în mod clar inscripţia: "A se tine inchis atunci când nu este în uz". … (4) În cazul în care capătul jgheabului dinspre interiorul navei se află mai jos decât puntea de bord liber a unei nave de pasageri sau decât liniile de plutire de echilibru ale unei nave de marfa la care se aplică cerinţele de stabilitate în caz de avarie, atunci: … (a) obturatorul/capacul cu balamale de la capătul dinspre interiorul navei trebuie să fie etanş la apă;(b) obturatorul trebuie să fie un obturator cu reţinere acţionat cu şurub, amplasat într-o poziţie uşor accesibilă, deasupra celei mai de jos linii de încărcare; şi(c) obturatorul cu reţinere acţionat cu şurub trebuie să fie manevrabil dintr-o poziţie situată deasupra punţii pereţilor etanşi şi să fie prevăzut cu indicatori pentru poziţiile deschis/închis. Comanda obturatorului trebuie să aibă inscripţia: "A se ţine închis atunci când nu este în uz".Regula 22-2Nări de punte şi puţuri de lanţ de ancora(1) Nările de punte şi puţurile de lanţ de ancoră trebuie să fie etanşe la apă până la puntea expusă la intemperii. … (2) Dacă sunt prevăzute mijloace de acces, acestea trebuie să fie închise cu un capac solid şi fixate cu buloane amplasate la distanţe apropiate … (3) Nările de punte prin care trec lanţurile de ancoră trebuie prevăzute cu dispozitive de închidere fixate permanent pentru reducerea la minim a pătrunderii apei. … Regula 23Hublouri, ferestre şi spiraiuri(1) Hublourile şi ferestrele, împreună cu geamul lor, contrahublourile şi capacele de protecţie contra furtunii*), dacă sunt prevăzute, vor fi conforme unor proiecte aprobate şi vor avea o construcţie solidă. Nu se acceptă rame nemetalice. … __________Notă …
*) Contrahublourile sunt montate pe pertea dinspre interior a ferestrelor şi hublourilor, în timp ce capacele de protecţie contra furtunii sunt montate pe partea dinspre exterior a ferestrelor, acolo unde este accesibil, şi pot fi cu balamale sau detaşabile.(2) Hublourile sunt definite ca deschideri rotunde sau ovale cu o suprafaţă care nu depăşeşte 0,16 mp. Deschiderile rotonde sau ovale care au o suprafaţă care depăşeşte 0,16 mm vor fi considerate drept ferestre. … (3) Ferestrele sunt definite în general ca deschideri dreptunghiulare, cu o racordare la fiecare colţ având raza în raport cu mărimea ferestrei, şi ca deschideri rotunde sau ovale cu o suprafaţă ce depăşeşte 0,16 mp. … (4) Hublourile de la următoarele încăperi vor fi prevăzute pe partea dinspre interior cu contrahublouri cu balamale: … (a) încăperile de sub puntea de bord liber;(b) încăperile de la primul nivel al suprastructurilor închise; şi(c) rufurile de la primul nivel de pe puntea de bord liber care protejează deschiderile ce duc dedesubt sau care sunt considerate flotabile în calculele de stabilitate;Contrahublourile trebuie să poată fi închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la apa, dacă sunt amplasate sub puntea de bord liber, şi etanşeitatea la intemperii, dacă sunt prevăzute deasupra acesteia.(5) Hublourile nu vor fi amplasate intr-o poziţie astfel încât marginile lor inferioare să fie sub o linie trasată pe bordaj, paralelă cu puntea de bord liber şi al cărui punct cel mai de jos să fie situat la o distanţă egală cu 2,5% din lăţime (B) sau la 500 mm, dacă aceasta valoare este mai mare, deasupra Liniei de incărcare de vara (Linia de încărcare de vară pentru transportul de lemn pe punte, dacă este atribuită). … (6) În cazul în care calculele de stabilitate la avarie indică faptul că hublourile ar fi imersate în oricare stadiu intermediar de inundare sau la linia de plutire de echilibru final, acestea vor fi de tip fix. … (7) Nu vor fi prevăzute ferestre în următoarele locuri: … (a) sub puntea de bord liber;(b) la pereţii terminali de la primul etaj sau în bordajele suprastructurilor închise; sau(c) rufurile de la primul etaj care sunt considerate flotabile în calculele de stabilitate.(8) Hublourile şi ferestrele din bordaj de la al doilea etaj vor fi prevăzute în partea dinspre interior cu contrahublouri cu balamale, care să poată să fie închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la intemperii dacă suprastructura protejează accesul direct la o deschidere ce duce dedesubt sau dacă aceasta este considerată flotabilă în calculele de stabilitate. … (9) Hublourile şi ferestrele din pereţii etanşi laterali, situaţi într-o poziţie retrasă spre interior faţă de bordaj la al doilea etaj, care protejează accesul direct la încăperile de dedesubt menţionate la paragraful (4), vor fi prevăzute pe partea dinspre interior fie cu contrahublouri cu balamale, fie, în cazul în care acestea sunt accesibile, cu capace exterioare de protecţie contra furtunii fixate permanent, care să poată fi închise şi să le fie asigurată etanşeitatea la intemperii. … (10) Pereţii etanşi ai cabinelor şi uşile situate la al doilea etaj şi deasupra, care separă hublourile şi ferestrele de un acces direct la nivelul inferior sau la al doilea etaj, considerat flotabil în calculele de stabilitate, pot fi acceptate în locul contrahublourilor sau capacelor de protecţie contra furtunii, fixate la hublouri şi ferestre. … (11) Rufurile, situate pe o semidunetă sau pe o punte a unei suprastructuri cu o înălţime mai mică decât cea normala, pot fi considerate ca fiind situate la al doilea etaj, în măsura în care este necesar să se aplice cerinţele pentru contrahublouri, cu condiţia ca înălţimea semidunetei sau a suprastructurii să fie egală cu sau mai mare decât înălţimea normală a dunetei. … (12) Spiraiurile fixe sau care pot fi deschise vor avea o grosime a geamului corespunzătoare mărimii şi amplasării lor aşa cum se cere la hublouri şi ferestre. Geamurile spiraiului din orice poziţie vor fi protejate la deteriorarea mecanică şi, dacă spiraiul este prevăzut în amplasamente de categoria 1 sau 2, acestea vor fi asigurate cu contrahublouri sau cu capace de protecţie contra furtunii ataşate permanent. … Regula 24Saborduri de furtună(1)(a) Dacă parapetele care se află pe părţile expuse ale punţii de bord liber sau ale punţilor suprastructurilor formează puţuri, se vor lua măsuri suficiente pentru evacuarea rapidă a apei de pe punţi şi pentru drenarea lor.(b) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafelor (1)(c) şi (2), suprafaţa minimă a sabordurilor de furtuna (A) din fiecare bord al navei, pentru fiecare puţ de pe puntea de bord liber, trebuie să fie aceea dată de urmatoarele formule, în cazurile în care selatura în regiunea puţului este cea normală sau este mai mare decât cea normală.Suprafaţa minimă pentru fiecare puţ de pe punţile suprastructurilor trebuie să fie egală cu jumătate din suprafaţa dată de aceste formule:Dacă lungimea parapetului (l) în puţ este mai mică sau egală cu 20 m:A = 0,7 + 0,035 lmpdacă l este mai mare de 20 m:A = 0,07 l mpÎn nici un caz nu este necesar ca l să aibă o valoare mai mare de 0,7 L.Dacă parapetul are o inălţime medie mai mare de 1,2 m, suprafaţa cerată trebuie să fie mărită cu 0,004 mp pe metru de lungime a puţului pentru fiecare diferenţă de înălţime de 0,1 m. Dacă parapetul are o înălţime medie mai mică de 0,9 m, suprafaţa cerută poate fi micşorată cu 0,004 mp pe metru de lungime a puţului pentru fiecare diferenţa de înălţime de 0,1 m.(c) La navele fără selatura, suprafaţa calculată conform paragrafului (b) va fi mărită cu 50%. Dacă selatura este inferioară celei normale, acest procentaj se obţine prin interpolare liniară.(d) Pe o navă cu punte liberă şi un ruf situat la mijlocul navei având o lăţime de cel puţin 80% din lăţimea navei şi cu coridoare de-a lungul bordajului navei care nu depăşesc 1,5 m lăţime, se formează două puţuri. Fiecăruia i se va atribui o suprafaţă cerată a sabordurilor de furtună în funcţie de lungimea fiecărui puţ.(e) Dacă există un perete de separaţie care se extinde pe toată lăţimea navei în extremitatea prova a rufului central, acesta ar împărţi efectiv puntea expusă în două puţuri fără nici o altă delimitare pe lăţimea rufului.(f) Puţurile de pe o semiduneta trebuie considerate ca fiind situate pe puntea de bord liber.(g) Cunetele cu o inălţime mai mare de 300 mm prevăzute în jurul punţilor descoperite de la navele cisternă în regiunea manifoldurilor de marfa şi tubulaturii de marfă vor fi considerate drept parapete. Sabordurile pentru evacuare vor fi dispuse în conformitate cu prezenta regulă. Dispozitivele de închidere ataşate sabordurilor pentru evacuare, utilizate în timpul operaţiunilor de încărcare şi descărcare, vor fi concepute astfel încât să nu se poată produce înţepenirea lor în timpul voiajului pe mare.(2) În cazul navelor prevăzute cu un trunc care nu corespunde cerinţelor regulii 36(1)(e) sau care posedă rame laterale la gurile de magazie care se întind în mod continuu sau aproape continuu între suprastructuri detaşate, suprafaţa minimă a deschiderilor sabordurilor pentru evacuare este determinată după cum este indicat în tabelul următor: … ────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────     Lăţimea gurii de magazie sau a │Suprafaţa sabordurilor pentru truncului în raport cu latimea navei │evacuare în raport cu suprafaţa                                        │totala a parapetelor────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────         40% sau mai mica │ 20%         75% sau mai mare │ 10%────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────Pentru lăţimi intermediare, suprafaţa sabordurilor pentru evacuare se obţine prin interpolare liniară.(3) Eficienţa suprafeţei sabordurilor pentru evacuare în parapetele cerute conform paragrafului (1) depinde de suprafaţa de curgere liberă pe lăţimea punţii unei nave. … Suprafaţa de curgere liberă pe punte este suprafaţa utilă a intervalelor dintre gurile de magazie şi între gurile de magazie şi suprastructuri şi rufuri până la înălţimea reală a parapetului.Suprafaţa sabordurilor pentru evacuare în parapete trebuie să fie evaluată în funcţie de suprafaţa netă de curgere liberă, după cum urmează:(a) Dacă suprafaţa de curgere liberă nu este mai mică decât suprafaţa sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (2) ca şi când ramele gurii de magazie ar fi continue, atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (1) va fi considerată suficientă.(b) Dacă suprafaţa de curgere liberă este egală sau mai mică decât suprafaţa calculată conform paragrafului (1), atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare în parapete va fi stabilită conform paragrafului (2).(c) Dacă suprafaţa de curgere liberă este mai mică decât cea calculată conform paragrafului (2), dar mai mare decât cea calculată conform paragrafului (1), atunci suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare în parapete va fi determinată pe baza următoarei formule:F = F(1)+F(2)-fi(p) mpUnde:F(1) – este suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (1);F(2) – este suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare calculată conform paragrafului (2); şifi(p) – este suprafaţa utilă totală a trecerilor şi intervalelor dintre extremităţile gurilor de magazie şi suprastructuri sau rufuri până la înălţimea reală a parapetelor.(4) În cazul navelor care au suprastructuri pe puntea de bord liber sau pe puntile suprastructurii, care sunt deschise la una dintre sau la ambele extremităţi până la puţurile formate de parapetele de pe punţile deschise, vor fi prevăzute măsuri adecvate pentru evacuarea apei ce poate să pătrundă în spaţiile deschise din aceste suprastructuri. … Suprafaţa minimă a sabordurilor pentru evacuare din fiecare bordaj al navei pentru suprastructura deschisa A(s,) şi pentru puţurile deschise A(w) trebuie să fie calculate după următoarea metodă:(a) Se determină lungimea totală a puţului l(t) egală cu suma lungimii puntii deschise delimitată de parapete l(w) şi lungimea încăperii comune din interiorul suprastructurii deschise l(s).(b) Pentru determinarea A(s);(i) se calculează suprafaţa sabordurilor pentru evacuare (A) cerută pentru un puţ deschis cu lungimea l(t) în conformitate cu paragraful (1), considerând că parapetul are o înălţime normală;(îi) se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie de 1,5 pentru lipsa selaturii, dacă este cazul, în conformitate cu paragraful (1)(c);(iii) se înmulţeşte cu un coeficient [b(0)/l(t)] pentru ajustarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de lăţimea b(o) a deschiderilor practicate în peretele etanş de capăt al suprastructurii închise;(iv) pentru corectarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de lungimea totală a puţului care este delimitat de o suprastructură deschisă, se înmulţeşte cu factorul:l – [l(w)/l(t)]ýunde l(w) şi l(t) sunt definite în paragraful (4)(a);(v) pentru corectarea suprafeţei sabordurilor pentru evacuare ţinând seama de distanţa punţii puţului de deasupra punţii de bord liber pentru punţile situate la mai mult de 0,5 h(s) deasupra punţii de bord liber, se înmulţeşte cu factorul:0,5[h(s)/h(w)]unde h(w) este înălţimea punţii puţului de deasupra punţii de bord liber şi h(s) este înălţimea normală a suprastructurii;(c) Pentru determinarea A(w):(i) suprafaţa sabordurilor pentru evacuare pentru puţul deschis A(w) se va calcula în conformitate cu paragraful (b)(i) de mai sus, utilizând l(w) pentru calcularea suprafeţei nominale a sabordurilor pentru evacuare (A'), valoare care se va ajusta ţinând seama de înălţimea reală a parapetului [h(b)] prin aplicarea uneia din următoarele corecţii de suprafaţă, care dintre acestea este aplicabilă:pentru parapetul cu o înălţime mai mare de 1,2 m:A(c) = l(w)[[h(z)-1,2]/0,10](0,004) mppentru parapetul cu o înălţime mai mică de 0,9 m:A(c) = l(w) [[h(z)-0,9]/0,10](0,004) mp;pentru parapetul cu o înălţime între 1,2 şi 0,9 m nu există nici o corecţie [şi anume A(c) = 0](îi) suprafaţa corectată a sabordurilor pentru evacuare [A(w) = A'+ A(c)] se va ajusta apoi ţinând seama de lipsa selaturii, dacă este cazul, şi de înălţimea de deasupra punţii de bord liber aşa cum se indică la paragrafele (b)(îi) şi(b)(v), utilizând h(s) şi h(w)(d) Sabordurile pentru evacuare care corespund suprafeţelor astfel rezultate pentru suprastructura deschisă [A(s)] şi pentru puţul deschis [A(w) trebuie să fie prevăzute în fiecare bord al spaţiului deschis acoperit de suprastructura deschisă şi, respectiv, al puţului deschis.(e) Relaţiile de mai sus se rezumă la următoarele ecuaţii, presupunand că l(t), care este suma dintre l(w) şi l(s), este mai mare de 20 m:suprafaţa sabordurilor pentru evacuare A(w) pentru puţul deschis:A(W) = [0,07l(w) + A(c)] (corectia pentru selatura) [0,5h(s)/h(w)]suprafaţa sabordurilor pentru evacuare A(s) pentru suprastructura deschisă:A(s) = [0,07l(t)] (corectia pentru selatura) [b(0)/l(t)][1-l(w)/l(t)]ý[0,5h(s)/h(w)]unde l(t) este mai mic sau egal cu 20 m, iar suprafaţa de bază a sabordurilor pentru evacuare este A = 0,7 + 0,035 l(t) în conformitate cu paragraful (1).(5) Marginile inferioare ale sabordurilor pentru evacuare trebuie să se situeze, pe cât este posibil, aproape de punte. Două treimi din suprafaţa cerută pentru sabordurile pentru evacuare trebuie să se situeze în jumătatea puţului cea mai aproape de punctul inferior al curbei selaturii. O treime din suprafaţa cerută a sabordurilor pentru evacuare se va repartiza în mod egal pe lungimea rămasă a puţului. Dacă selatura este zero sau neglijabilă pe puntea de bord liber expusă sau pe puntea suprastructurii expuse, atunci suprafaţa sabordurilor pentru evacuare va fi repartizată în mod egal pe lungimea puţului. … (6) Toate deschiderile sabordurilor pentru evacuare în parapete vor fi protejate cu balustrade sau bare distanţate la aproximativ 230 mm. Dacă sabordurile de evacuare sunt prevăzute cu obturatoare, se vor asigura jocuri, mari pentru prevenirea înţepenirii. Balamalele vor avea bolturi sau lagăre dintr-un material necorodabil. Obturatoarele nu vor fi prevăzute cu dispozitive de asigurare. … Regula 25Protectia echipajului(1) Rufurile prevăzute pentru încăperile de locuit ale echipajului trebuie să fie astfel construite încât să ofere acestora un grad acceptabil de rezistenţă. … (2) În jurul punţilor expuse trebuie să fie instalate balustrade sau parapete. Înălţimea parapetelor sau balustradelor trebuie să fie de cel puţin 1 metru deasupra punţii. Totuşi, dacă această înălţime ar împiedica exploatarea normală a navei. Administraţia poate să aprobe o înălţime mai mică, cu condiţia ca aceasta să considere că este asigurata o protecţie suficientă. … (3) Balustradele instalate pe suprastructura şi punţile de bord liber vor avea cel puţin trei vergele. Deschiderea de sub vergeaua cea mai de jos a balustradelor nu trebuie să fie mai mare de 230 mm. Distanţa dintre celelalte vergele nu trebuie să fie mai mare de 380 mm. Pe navele având lăcrimarea rotunjită, suportii de balustradă trebuie să fie aşezati pe părţile orizontale ale punţii. În alte locuri, balustradele vor avea cel puţin două vergele. Balustradele vor corespunde următoarelor prevederi: … (a) montanţii ficşi, detaşabili sau rabatabili vor fi amplasati la o distanta de aprox. 1,5 m. Montanţii detaşabili sau rabatabili trebuie să poată fi blocaţi în poziţie verticală;(b) cel puţin fiecare al treilea montant va fi sprijinit de un brachet sau strai.(c) acolo unde este necesar pentru exploatarea normală a navei, în locul balustradelor se pot accepta parâme din oţel. Parâmele trebuie întinse cu ajutorul întinzătoarelor; şi(d) acolo unde este necesar pentru exploatarea normală a navei. În locui balustradelor se pot accepta lungimi de lanţ între doi montanţi ficşi şi/sau parapete.(4) Pentru deplasarea în siguranţă vor fi prevăzute dispozitive satisfăcătoare conform regulii 25-1 (sub formă de balustrade, mână curentă ţin-te bine, pasarele sau treceri pe sub punte etc.) pentru protejarea echipajului în deplasarea dus-întors între cabinele lor, compartimentul de maşini şi toate celelalte spaţii folosite pentru exploatarea normală a navei. … (5) Încărcătura de pe punte a oricărei nave va fi arimată în aşa fel încât orice deschidere din dreptul încărcătorii şi care conduce la cabinele echipajului, la compartimentul de maşini şi la toate celelalte spaţii folosite pentru exploatarea nominală a navei, să poată fi corespunzător închisă şi protejată contra pătrunderii apei. Pentru protecţia echipajului vor fi prevăzute balustrade sau mâini curente ţin-te bine deasupra încărcăturii de pe punte, dacă nu există o trecere convenabilă pe puntea navei sau pe sub aceasta. … Regula 25-1Mijloace pentru deplasarea în siguranţă a echipajului(1) Deplasarea în siguranţă a echipajului va fi asigurată de cel puţin unul dintre mijloacele prevăzute în tabelul 25-1.1 de mai jos: … –––-* Petrolierele, navele cisternă pentru transport produse chimice şi navele de transport gaze lichefiate conform regulilor II-1/2.12, VII/8.2 şi respectiv VII/11.2 din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată.** A(f) bordul liber minim de vară calculat la nave de tip 'A' indiferent de tipul de bord liber atribuit în mod real.H(s): înălţimea normală a suprastructurii conform regulii 33.*** Amenajările (a) – (f) sunt descrise în paragraful (2) de mai jos. Amplasările (i) – (v) sunt descrise în paragraful (3) de mai jos.(2) Amenajările acceptabile menţionate în tabelul 25-1 sunt definite după cum urmează: … (a) O trecere pe sub punte, bine iluminată şi aerisită (cu o deschidere având o lăţime de cel puţin 0,8 m şi o înălţime de 2 m), cât mai aproape posibil de puntea de bord liber, făcând legătura cu şi asigurând accesul spre amenajările respective.(b) O pasarelă permanentă şi eficient construită, amplasată la nivelul punţii suprastructurii sau deasupra acesteia, în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta, asigurând o platformă continuă cu o lăţime de cel puţin 0,6 m şi o suprafaţă antiderapantă cu balustrade de protecţie ce se extind de fiecare parte pe toată lungimea sa. Balustradele de protecţie vor avea o înălţime de cel puţin 1 m, vor fi cu trei vergele şi vor fi construite conform regulii 25(3). Se va prevedea opritor pentru picioare.(c) Un culoar permanent cu o lăţime de cel puţin 0,6 m amplasat la nivelul punţii de bord liber şi constând din două rânduri de balustrade de protecţie cu montanţi situaţi la o distanţă nu mai mare de 3 m. Numărul vergelelor balustradelor şi dispunerea lor trebuie să fie conform cerinţelor din regula 25(3). La navele de tip B, ramele gurilor de magazie cu o înălţime de cel mult 0,6 m pot fi acceptate ca formând o parte a culoarului, cu condiţia dispunerii a două rânduri de balustrade de protecţie între gurile de magazie.(d) O mână curentă din parâma metalică cu un diametru minim de 10 mm, susţinută de montanţi amplasaţi la distanţe între ei de cel mult 10 m sau o singură balustradă sau o parâmă metalică ataşată ramelor gurilor de magazie, continuată şi susţinută corespunzător între gurile de magazie.(e) O pasarelă permanentă care:(i) este situată la nivelul punţii suprastructurii sau deasupra acesteia;(îi) este situată în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta;(iii) este situată, astfel încât să nu se împiedice accesul uşor dintr-o parte în alta a suprafeţei de lucru a punţii;(iv) asigură o platformă continuă cu o lăţime de cel puţin 1 m;(v) este construită dintr-un material rezistent la foc şi antiderapant;(vi) este prevăzută cu balustrade de protecţie ce se extind de fiecare parte pe toată lungimea sa; balustradele de protecţie vor avea o înălţime de cel puţin 1 m, vor avea vergele conform regulii 25(3) şi vor fi sprijinite de montanţi amplasaţi la o distanţă nu mai mare de 1,5 m;(vii) este prevăzută cu un opritor pentru picioare de fiecare parte;(viii) are deschideri, cu scări după caz, la şi dinspre punte. Distanţele dintre deschideri nu vor fi mai mari de 40 m; şi(ix) au adăposturi amplasate în dreptul pasarelei la intervale ce nu depăşesc 45 m dacă lungimea punţii expuse ce va fi traversată depăşeşte 70 m. Fiecare astfel de adăpost va putea să adăpostească cel puţin o persoană şi va fi construit astfel încât să se ofere protecţie la intemperii dinspre prova, babord şi tribord.(f) Un culoar permanent situat la nivelul punţii de bord liber, în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta, cu aceleaşi specificaţii ca acelea pentru o pasarelă permanenta, prevăzută la alin. (e), cu excepţia opritoarelor pentru picioare. La navele de tip 'B' (autorizate pentru transportul lichidelor în vrac), având o înălţime totală a ramelor gurii de magazie şi capacului gurii de magazie de cel puţin 1 m, ramele gurii de magazie pot fi acceptate ca formând o parte a culoarului, cu condiţia dispunerii a două rânduri de balustrade de protecţie între gurile de magazie.(3) Se permit amplasări transversale pentru amenajările de la paragrafele (2)(c), (d) şi (f) de mai sus, după caz: … (i) în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta; sau dispuse pe gurile de magazie în planul diametral al navei sau cât mai aproape posibil de acesta;(îi) dispuse în fiecare bord al navei;(iii) dispuse într-un bord al navei cu posibilitatea de a fi dispuse şi în celălalt bord;(iv) dispuse numai într-un singur bord;(v) dispuse de fiecare parte a gurilor de magazie, cât mai aproape posibil de planul diametral.(4) (a) În cazul în care sunt înstalate parâme metalice, atunci trebuie prevăzute întinzatoare pentru a se asigura tensionarea lor. … (b) Acolo unde este necesar pentru funcţionarea normală a navei, se pot accepta parâme metalice din oţel în locul balustradelor de protecţie.(c) Acolo unde este necesar pentru funcţionarea normală a navei, se pot accepta lanţuri dispuse între doi montanţi ficşi în locul balustradelor de protecţie.(d) În cazul în care sunt dispuşi montanţi, fiecare al treilea montant va fi sprijinit de un brachet sau strai.(e) Montanţii detaşabili sau rabatabili trebuie să poată fi blocaţi în poziţie verticală;(f) Vor fi asigurate mijloace de trecere peste obstacole de natură permanentă cum ar fi tubulaturile sau alte amenajări.(g) În general, lăţimea pasarelei sau a culoarului de la nivelul punţii nu ar trebui să depăşească 1,5 m.(5) La navele cisternă cu o lungime mai mică de 100 m, lăţimea minimă a platformei pasarelei sau a culoarului de la nivelul punţii amenajate conform paragrafelor (2)(e) sau (f) de mai sus poate fi redusă la 0,6 m. … Regula 26Condiţii speciale de atribuire a bordului liber pentru navele de tipul 'A'Puţul maşinilor(1) Puţurile maşinilor la navele de tipul 'A', aşa cum sunt definite în regula 27, trebuie să fie protejate prin una dintre următoarele amenajări: … (a) o dunetă închisă sau un castel de o înălţime cel puţin egală cu înălţimea normală, sau(b) printr-un ruf de aceeaşi înălţime şi de o rezistenţă echivalentă;(2) Totuşi, puţurile maşinilor pot fi expuse, dacă nu există nici o deschidere care să asigure accesul de pe puntea de bord liber direct la compartimentul de maşini. O uşă corespunzând cerinţelor regulii 12 poate fi totuşi permisă în puţul maşinilor, cu condiţia ca ea să conducă la un sas sau coridor, care este construit la fel de solid ca şi puţul maşinilor şi separat de scara ce duce la compartimentul maşini printr-o a doua uşă etanşă la intemperii, din oţel sau orice alt material echivalent. … Pasarelă şi accese(3) O pasarelă permanentă, construită în conformitate cu prevederile regulii 25-1(2)(e), va fi instalată pe navele de tipul 'A' în planul diametral al navei, la nivelul punţii suprastructurii, între dunetă şi castelul central sau ruf, dacă acesta există. Amenajarea descrisă de regula 25-1(2)(a) este considerată drept un mijloc de acces echivalent, putând îndeplini rolul pasarelei. … (4) Trebuie să fie asigurat accesul în siguranţă de la nivelul pasarelei către cabinele separate ale echipajului, precum şi între cabinele echipajului şi compartimentul maşinilor. … Guri de magazie(5) Gurile de magazie expuse, situate pe puntea de bord liber şi pe puntea teugei sau deasupra truncurilor de expansiune la navele de tipul 'A', vor fi prevăzute cu capace etanşe la intemperii, din oţel sau alt material echivalent. … Sisteme de evacuare a apei(6) Navele de tipul 'A' prevăzute cu parapete trebuie să aibă balustrade pe cel puţin jumătate din lungimea părţilor descoperite ale punţii expuse sau să fie prevăzute cu un alt sistem echivalent de evacuare a apei. Este considerat acceptabil un sistem echivalent de evacuare a apei format din saborduri pentru evacuare, la partea inferioară a parapetelor, a căror suprafaţă este de 33% din suprafaţa totală a parapetelor. Marginea superioară a centurii trebuie să fie cât mai jos posibil. … (7) Dacă suprastructurile sunt legate prin truncuri, trebuie să fie prevăzute balustrade pe toată lungimea părţilor expuse ale punţii de bord liber. … CAPITOLUL III BORDURI LIBEREREGULA 27Tipuri de nave(1) Pentru calcularea bordului liber, navele se vor împărţi în două tipuri: 'A' şi 'B' … Nave de tipul 'A'(2) O navă de tipul 'A' este o navă: … (a) care este proiectată pentru a transporta numai mărfuri lichide în vrac;(b) la care puntea expusă are un grad foarte mare de etanşeitate şi este prevăzută doar cu deschideri mici de acces la compartimentele de marfă, aceste deschideri fiind închise cu capace din oţel sau dintr-un material echivalent şi prevăzute cu garnituri de etanşare la apă; şi(c) care are o permeabilitate redusă a compartimentelor de marfă încărcate.(3) O navă de tipul 'A', având o lungime de peste 150 m, căreia i s-a atribuit un bord liber inferior celui prevăzut pentru o navă de tipul 'B' trebuie, când este încărcată în conformitate cu cerinţele paragrafului (11), să poată rezista la inundarea oricărui compartiment sau compartimente, considerând permeabilitatea acestora de 0,95 în urma unei avarii ipotetice definită în paragraful (12) şi sa rămână în stare de plutire în condiţii de echilibru satisfăcătoare, aşa cum sunt definite în paragraful (13). La o astfel de navă, compartimentul de maşini trebuie tratat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85. … (4) Unei nave de tipul 'A' i se va atribui un bord liber de bază care nu va fi inferior celui care figurează în tabelul 28.1. … Nave de tipul 'B'(5) Toate navele care nu satisfac prevederile paragrafelor (2) şi (3) aplicabile navelor de tipul 'A' vor fi considerate nave de tipul 'B'. … (6) Navelor de tipul 'B', ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 au, cu autorizarea Administraţiei, capace care sunt conforme cu dispoziţiile regulii 15 (cu excepţia paragrafului (6)) sau care sunt prevăzute cu dispozitive care permit asigurarea etanşeităţii acceptate în conformitate cu dispoziţiile din regula 16(6), li se vor atribui borduri libere calculate pe baza valorilor indicate în tabelul 28.2, majorate cu valorile care figurează în tabelul 27.1: … Majorarea bordului liber în raport cu bordul liber de bază pentru navele de tipul 'B' ale căror capace de la gurile de magazie corespund dispoziţiilor regulii 15 (cu excepţia paragrafului (6))Tabelul 27.1───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────               Majorarea Majorarea Majorarea  Lungimea bordului liber Lungimea bordului liber Lungimea bordului liber    navei (mm) navei (mm) navei (mm)    (m) (m) (m)───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    108 şi mai      puţin 50 139 175 170 290    109 52 140 181 171 292    110 55 141 186 172 294    111 57 142 191 173 297    112 59 143 196 174 299    113 62 144 201 175 301    114 64 145 206 176 304    115 68 146 210 177 306    116 70 147 215 178 308    117 73 148 219 179 311    118 76 149 224 180 313    119 80 150 228 181 315    120 84 151 232 182 318    121 87 152 236 183 320    122 91 153 240 184 322    123 95 154 244 185 325    124 99 155 247 186 327    125 103 156 251 187 329    126 108 157 254 188 332    127 112 158 258 189 334    128 116 159 261 190 336    129 121 160 264 191 339    130 126 161 267 192 341    131 131 162 270 193 343    132 136 163 273 194 346    133 142 164 275 195 348    134 147 165 278 196 350    135 153 166 280 197 353    136 159 167 283 198 355    137 164 168 285 199 357    138 170 169 287 200 358───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară. Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 200 m vor fi stabilite de către Administraţie.(7) Navelor de tipul 'B' ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute cu capace conform prevederilor regulii 16(2) până la (5), în afara prevederilor contrare de la paragrafele (8) la (13) inclusiv, li se vor atribui borduri libere conform celor din tabelul 28.2. … (8) Navelor de tipul 'B', având o lungime mai mare de 100 m, li se va putea atribui un bord liber inferior celui prevăzut la paragraful (7), cu condiţia ca în funcţie de mărimea reducerii admise, Administraţia să considere că: … (a) măsurile prevăzute pentru protejarea echipajului sunt satisfăcătoare;(b) dispozitivele de evacuare a apei sunt adecvate;(c) gurile de magazie situate în amplasamente de categoriile 1 şi 2 sunt prevăzute cu capace care corespund prevederilor regulii 16(1) până la (5) şi (7); şi(d) nava, atunci când este încărcată în conformitate cu prevederile paragrafului (11), va putea rezista la inundarea oricărui compartiment sau compartimente, considerând permeabilitatea acestora de 0,95, în urma unei avarii ipotetice definite la paragraful (12) şi va rămâne în stare de plutire într-o condiţie de echilibru satisfăcătoare, aşa cum se specifică în paragraful (13). Dacă lungimea navei este mai mare de 150 m, compartimentul de maşini va fi considerat ca un compartiment inundabil, dar cu o permeabilitate de 0,85.(9) Pentru calculul bordurilor libere la navele de tipul "B" care satisfac prevederile paragrafelor (8), (11), (12) şi (13), valorile indicate în tabelul 28.2 nu vor fi reduse cu mai mult de 60% din diferenţa valorilor indicate în tabelele 28.1 şi 28.2 pentru lungimile de navă corespunzătoare. … (10) (a) Reducerea menţionată în paragraful (9) poate fi mărită până la o valoare reprezentând diferenţa totală dintre valorile indicate în tabelele 28.1 şi 28.2 cu condiţia ca nava să îndeplinească cerinţele: … (i) regulii 26, cu excepţia paragrafului (5), ca şi când ar fi o navă de tipul "A";(îi) paragrafelor (8), (11) şi (13); şi(iii) paragrafului (12), cu condiţia ca, pe toată lungimea navei, oricare perete transversal etanş va fi presupus avariat, astfel încât cele două compartimente adiacente lui în sens longitudinal se vor inunda simultan; totuşi se va considera că o astfel de avarie nu se aplică la pereţii care delimitează compartimentul de maşini.(b) Dacă nava are o lungime mai mare de 150 m, compartimentul de maşini trebuie considerat ca un compartiment inundabil, dar cu permeabilitate de 0,85.Starea iniţială de încărcare(11) Starea iniţială de încărcare înaintea inundării se va determina după cum urmează: … (a) Nava se presupune încărcată la linia de încărcare de vară şi fară asietă.(b) Pentru calculul cotei centrului de greutate se aplică principiile următoare:(i) Se transportă o încărcătură omogenă.(îi) Toate compartimentele de marfă, cu excepţia celor menţionate la alineatul (iii), dar inclusiv cele destinate a fi parţial încărcate, trebuie considerate complet umplute, în afară de cazul în care sunt încărcate cu produse lichide când fiecare compartiment se va considera ca umplut în proporţie de 98%.(iii) Dacă nava este destinată a fi exploatată la linia de incărcare de vară cu unele compartimente goale, aceste compartimente vor fi considerate goale cu condiţia ca cota centrului de greutate astfel calculată să nu fie inferioară celei obţinute ca urmare a aplicării alineatului (îi) de mai sus.(iv) Vor fi considerate ca pline în proporţie de 50% din capacitatea lor totală toate tancurile şi spaţiile amenajate pentru a conţine lichide şi provizii consumabile în cursul transportului. Se va presupune pentru fiecare tip de lichid cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central prezentând o suprafaţă liberă maximă şi se va alege tancul sau combinaţia de tancuri pentru care influenţa suprafeţelor libere de lichid este maximă; în fiecare tanc centrul de greutate al încărcăturii se va considera ca fiind în centrul volumului tancului. Restul tancurilor se vor presupune complet goale sau complet umplute, iar repartiţia lichidelor consumabile în cursul transportului între aceste tancuri va fi efectuată în aşa fel încât să se obţină cea mai mare cotă posibilă a centrului de greutate deasupra chilei.(v) Se va ţine cont de efectul maxim al suprafeţei libere de lichid, pentru un unghi de bandă nu mai mare de 5°, în fiecare compartiment ce conţine lichide, conform prevederilor punctului (îi), excepţie făcând compartimentele conţinând lichide consumabile în cursul transportului, conform dispoziţiilor punctului (iv). Alternativ, se poate utiliza efectul real al suprafeţelor libere de lichid, cu condiţia ca metodele de calcul folosite să fie acceptate de către Administraţie.(vi) Greutăţile se vor calcula pe baza următoarelor valori pentru greutăţile specifice:apă sărată 1,025apă dulce 1,000combustibil 0,950motorină 0,900ulei pentru ungere 0,900Ipoteze referitoare la avarii(12) În ceea ce priveşte natura avariei se adoptă următoarele ipoteze: … (a) În toate cazurile, avaria se extinde pe verticală de la linia de bază în sus fară limită.(b) Extinderea transversală a avariei este egală cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori: B/5 sau 11,5 m măsurată de la bordaj către interiorul navei perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de incărcare de vară.(c) Dacă o avarie de o extindere inferioară celor indicate în alimentele (a) şi (b) are ca urmări o condiţie mult mai severă, atunci această avarie de extindere inferioară va fi adoptată ca ipoteză.(d) Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în paragraful (10)(a), inundarea se va limita la un singur compartiment situat între pereţii transversali etanşi adiacenţi, cu condiţia ca limita longitudinală a compartimentului spre planul diametral al navei să nu fie situată în interiorul limitelor de extindere transversală a avariei ipotetice. Pereţii transversali etanşi, care delimitează tancurile laterale, care nu se întind pe toată lăţimea navei, se vor presupune a nu fi avariaţi, cu condiţia ca lungimea acestora să fie mai mare decât extinderea transversală a avariei definite la alineatul (b).Dacă un perete transversal etanş prezintă trepte sau nişe având lungimea de cel mult 3 m şi care sunt situate în interiorul limitelor avariei definite în alineatul (b), atunci acest perete transversal etanş se va putea considera ca intact, iar inundarea compartimentelor adiacente va putea fi considerată ca separată. Dacă totuşi, un perete transversal etanş prezintă, în limitele avariei ipotetice, o treaptă sau o nişă având lungimea mai mare de 3 m, atunci inundarea compartimentelor adiacente acestui perete va fi considerată ca fiind simultană. Treapta formată de peretele picului pupa cu plafonul tancului din picul pupa nu se va considera ca o treaptă, în sensul prezentei reguli.(e) Dacă un perete transversal etanş principal este situat în limitele de extindere transversală a avariei ipotetice şi dacă acesta prezintă o nişă având lungimea mai mare de 3 m în dreptul unui dublu fund sau al unui tanc lateral, dublul fund sau tancurile laterale adiacente părţii din peretele transversal principal care prezintă nişă se vor considera inundate simultan. Dacă acest tanc lateral are deschideri de comunicare cu una sau mai multe magazii, cum ar fi gurile de încărcare a cerealelor, acest spaţiu sau aceste spaţii vor fi considerate inundate simultan. De asemenea, dacă la o navă destinată să transporte mărfuri lichide un tanc lateral are practicate deschideri de comunicare cu un compartiment sau cu compartimentele adiacente, acestea trebuie să fie considerate ca fiind goale şi inundate simultan. Această prevedere se aplică chiar şi dacă aceste deschideri sunt prevăzute cu dispozitive de închidere, în afară de cazul în care sunt prevăzute valvule cu sertar instalate pe pereţii ce separă tancurile şi care sunt acţionate de pe punte. Capacele gurilor de vizitare prevăzute cu buloane de fixare amplasate la distanţe apropiate sunt considerate a fi echivalente unui perete fără deschideri, în afară de cazul deschiderilor din tancurile laterale superioare care permit a se comunică cu magaziile.(f) Dacă se are în vedere inundarea a două compartimente oarecare adiacente în sens longitudinal, atunci distanţa dintre pereţii transversali principali etanşi trebuie să fie de cel puţin 1/3 L^2/3 sau 14,5 m, dacă aceasta din urmă valoare este inferioară, pentru a putea considera aceşti pereţi ca eficienţi. Dacă distanţa dintre pereţii transversali este mai mică, se va considera că unul sau mai mulţi dintre aceşti pereţi nu există pentru a obţine distanţa minimă între pereţi.Starea de echilibru(13) Starea de echilibru după inundare se va considera satisfăcătoare, cu condiţia ca: … (a) Linia de plutire finală după inundare, având în vedere afundarea, banda şi asieta, să fie sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care poate avea loc inundarea progresivă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire, trombele de ventilaţie (chiar dacă corespund regulii 19(4)) şi deschiderile care sunt închise prin intermediul uşilor etanşe la intemperii (chiar dacă corespund regulii 12) sau capacele gurilor de magazii (chiar dacă corespund regulii 16(1) până la (5)) şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare şi gurile de rujare (care corespund regulii 18), capacele gurilor magaziilor de marfă de tipul descris în regula 27(2), uşile etanşe glisante cu comandă de la distanţă şi hublourile de tip fix (care corespund regulii 23). Totuşi, în cazul uşilor care separă compartimentul de maşini principal de compartimentul maşinii de cârmă, uşile etanşe la apă pot fi de tipul cu balamale şi acţionare rapidă, ţinute închise când nava este pe mare în timp ce nu sunt folosite, dacă pragul inferior al acestor uşi se află deasupra liniei de încărcare de vară.(b) În cazul când sunt amplasate tubulaturi, conducte sau tuneluri în cadrul limitelor avariei definite în paragraful (12)(b), trebuie să fie luate măsurile necesare pentru a evita extinderea unei inundări progresive, prin intermediul acestora, a unor compartimente, altele decât cele presupuse inundabile în calculele ce se efectuează pentru fiecare caz de avarie.(c) Unghiul de bandă datorat inundării asimetrice să nu depăşească 15°. Un unghi de bandă de 17° poate fi acceptat, dacă nici o parte a punţii nu este imersată.(d) Înălţimea metacentrică după inundare să fie pozitivă.(e) Atunci când oricare parte a punţii, situată în afara limitelor compartimentului considerat inundat într-un anumit caz de avarie, se află sub apă sau în oricare caz în care exista dubii asupra limitei de stabilitate în condiţii de inundare, stabilitatea reziduală trebuie să fie examinată. Aceasta poate fi considerata ca suficientă dacă diagrama braţelor de redresare are un domeniu minim de 20° dincolo de poziţia de echilibru cu un braţ de redresare maxim de cel puţin 0,1 m în cadrul acestui domeniu. Aria suprafeţei de sub diagrama braţelor de redresare în cadrul acestui domeniu nu trebuie să fie mai mică de 0,0175 m.rad. Administraţia va trebui să ţină cont de pericolul ce-l prezintă deschiderile protejate sau neprotejate ce pot intra temporar în apă în limitele domeniului stabilităţii reziduale.(f) Administraţia să aibă certitudinea că stabilitatea este suficientă pe tot timpul fazelor intermediare de inundare.Nave fără mijloace de propulsie(14) Bordul liber al unei şalande, al unei barje sau al oricărei alte nave fără mijloace de propulsie proprii, trebuie să fie atribuit conform prevederilor prezentelor reguli. Barjelor care respectă prevederile paragrafelor (2) şi (3) li se pot atribui borduri libere conform prevederilor aplicabile navelor de tipul 'A'. … (a) Administraţia va trebui să examineze în mod special stabilitatea barjelor care transportă încărcături pe punţile deschise. Încărcăturile de pe punte nu vor putea fi transportate decât cu barje cărora li s-a atribuit un bord liber normal conform celui prevăzut pentru navele de tipul 'B'.(b) Totodată, regulile 25, 26(3), 26(4) şi 39 nu se aplică barjelor fără echipaj.(c) Acestor barje fără echipaj, care au pe puntea de bord liber numai deschideri de acces mici, închise cu capace etanşe la apă din oţel sau alt material echivalent, prevăzute cu garnituri, li se pot atribui borduri libere mai mici cu 25 % decât cele calculate conform prezentelor reguli.Regula 28Tabele de bord liberNave de tipul 'A'(1) Bordul liber de bază pentru navele de tipul 'A' va fi determinat după tabelul 28-1: … Tabelul 28.1Tabel de bord liber pentru navele de tipul 'A'───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Lungimea Bordul liber Lungimea Bordul liber Lungimea Bordul liber    navei (mm) navei (mm) navei (mm)    (m) (m) (m)───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    24 200 51 455 78 814    25 208 52 467 79 828    26 217 53 478 80 841    27 225 54 490 81 855    28 233 55 503 82 869    29 242 56 516 83 883    30 250 57 530 84 897    31 258 58 544 85 911    32 267 59 559 86 926    33 275 60 573 87 940    34 283 61 587 88 955    35 292 62 600 89 969    36 300 63 613 90 984    37 308 64 626 91 999    38 316 65 639 92 1014    39 325 66 653 93 1029    40 334 67 666 94 1044    41 344 68 680 95 1059    42 354 69 693 96 1074    43 364 70 706 97 1089    44 374 71 720 98 1105    45 385 72 733 99 1120    46 396 73 746 100 1135    47 408 74 760 101 1151    48 420 75 773 102 1166    50 443 77 800 104 1196    105 1212 168 2240 231 2880    106 1228 169 2254 232 2888    107 1244 170 2268 233 2895    108 1260 171 2281 234 2903    109 1276 172 2294 235 2910    110 1293 173 2307 236 2918    111 1309 174 2320 237 2925    112 1326 175 2332 238 2932    113 1342 176 2345 239 2939    114 1359 177 2357 240 2946    115 1376 178 2369 241 2953    116 1392 179 2381 242 2959    117 1409 180 2393 243 2966    118 1426 181 2405 244 2973    119 1442 182 2416 245 2979    120 1459 183 2428 246 2986    121 1476 184 2440 247 2993    122 1494 185 2451 248 3000    123 1511 186 2463 249 3006    124 1528 187 2474 250 3012    125 1546 188 2486 251 3018    126 1563 189 2497 252 3024    127 1580 190 2508 253 3030    128 1598 191 2519 254 3036    129 1615 192 2530 255 3042    130 1632 193 2541 256 3048    131 1650 194 2552 257 3054    132 1667 195 2562 258 3060    133 1684 196 2572 259 3066    134 1702 197 2582 260 3072    135 1719 198 2592 261 3078    136 1736 199 2602 262 3084    137 1753 200 2612 263 3089    138 1770 201 2622 264 3095    139 1787 202 2632 265 3101    140 1803 203 2641 266 3106    141 1820 204 2650 267 3112    142 1837 205 2659 268 3117    143 1853 206 2669 269 3123    144 1870 207 2678 270 3128    145 1886 208 2687 271 3133    146 1903 209 2696 272 3138    147 1919 210 2705 273 3143    148 1935 211 2714 274 3148    149 1952 212 2723 275 3153    150 1968 213 2732 276 3158    151 1984 214 2741 277 3163    152 2000 215 2749 278 3167    153 2016 216 2758 279 3172    154 2032 217 2767 280 3176    155 2048 218 2775 281 3181    156 2064 219 2784 282 3185    157 2080 220 2792 283 3189    158 2096 221 2801 284 3194    159 2111 222 2809 285 3198    160 2126 223 2817 286 3202    161 2141 224 2825 287 3207    162 2155 225 2833 288 3211    163 2169 226 2841 289 3215    164 2184 227 2849 290 3220    165 2198 228 2857 291 3224    166 2212 229 2865 292 3228    167 2226 230 2872 293 3233    294 3237 318 3325 342 3387    295 3241 319 3328 343 3389    296 3246 320 3331 344 3392    297 3250 321 3334 345 3394    298 3254 322 3337 346 3396    299 3258 323 3339 347 3399    300 3262 324 3342 348 3401    301 3266 325 3345 349 3403    302 3270 326 3347 350 3406    303 3274 327 3350 351 3408    304 3278 328 3353 352 3410    305 3281 329 3355 353 3412    306 3285 330 3358 354 3414    307 3288 331 3361 355 3416    308 3292 332 3363 356 3418    309 3295 333 3366 357 3420    310 3298 334 3368 358 3422    311 3302 335 3371 359 3423    312 3305 336 3373 360 3425    313 3308 337 3375 361 3427    314 3312 338 3378 362 3428    315 3315 339 3380 363 3430    316 3318 340 3382 364 3432    317 3322 341 3385 365 3433───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară.Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi fixate de către Administraţie.Nave de tipul 'B'(2) Bordul liber de bază pentru navele de tipul 'B' va fi determinat după tabelul 28.2: … Tabelul 28.2Tabel de bord liber pentru navele de tipul 'B'───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Lungimea Bord liber Lungimea Bord liber Lungimea Bord liber    navei (mm) navei (mm) navei (mm)    (m) (m) (m)───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    24 200 70 721 116 1609    25 208 71 738 117 1630    26 217 72 754 118 1651    27 225 73 769 119 1671    28 233 74 784 120 1690    29 242 75 800 121 1709    30 250 76 816 122 1729    31 258 77 833 123 1750    32 267 78 850 124 1771    33 275 79 868 125 1793    34 283 80 887 126 1815    35 292 81 905 127 1837    36 300 82 923 128 1859    37 308 83 942 129 1880    38 316 84 960 130 1901    39 325 85 978 131 1921    40 334 86 996 132 1940    41 344 87 1015 133 1959    42 354 88 1034 134 1979    43 364 89 1054 135 2000    44 374 90 1075 136 2021    45 385 91 1096 137 2043    46 396 92 1116 138 2065    47 408 93 1135 139 2087    48 420 94 1154 140 2109    49 432 95 1172 141 2130    50 443 96 1190 142 2151    51 455 97 1209 143 2171    52 467 98 1229 144 2190    53 478 99 1250 145 2209    54 490 100 1271 146 2229    55 503 101 1293 147 2250    56 516 102 1315 148 2271    57 530 103 1337 149 2293    58 544 104 1359 150 2315    59 559 105 1380 151 2334    60 573 106 1401 152 2354    61 587 107 1421 153 2375    62 601 108 1440 154 2396    63 615 109 1459 155 2418    64 629 110 1479 156 2440    65 644 111 1500 157 2460    66 659 112 1521 158 2480    67 674 113 1543 159 2500    68 689 114 1565 160 2520    69 705 115 1587 161 2540    162 2560 225 3660 288 4490    163 2580 226 3675 289 4502    164 2600 227 3690 290 4513    165 2620 228 3705 291 4525    166 2640 229 3720 292 4537    167 2660 230 3735 293 4548    168 2680 231 3750 294 4560    169 2698 232 3765 295 4572    170 2716 233 3780 296 4583    171 2735 234 3795 297 4595    172 2754 235 3808 298 4607    173 2774 236 3821 299 4618    174 2795 237 3835 300 4630    175 2815 238 3849 301 4642    176 2835 239 3864 302 4654    177 2855 240 3880 303 4665    178 2875 241 3893 304 4676    179 2895 242 3906 305 4686    180 2915 243 3920 306 4695    181 2933 244 3934 307 4704    182 2952 245 3949 308 4714    183 2970 246 3965 309 4725    184 2988 247 3978 310 4736    185 3007 248 3992 311 4748    186 3025 249 4005 312 4757    187 3044 250 4018 313 4768    188 3062 251 4032 314 4779    189 3080 252 4045 315 4790    190 3098 253 4058 316 4801    191 3116 254 4072 317 4812    192 3134 255 4085 318 4823    193 3151 256 4098 319 4834    194 3167 257 4112 320 4844    195 3185 258 4125 321 4855    196 3202 259 4139 322 4866    197 3219 260 4152 323 4878    198 3235 261 4165 324 4890    199 3249 262 4177 325 4899    200 3264 263 4189 326 4909    201 3280 264 4201 327 4920    202 3296 265 4214 328 4931    203 3313 266 4227 329 4943    204 3330 267 4240 330 4955    205 3347 268 4252 331 4965    206 3363 269 4264 332 4975    207 3380 270 4276 333 4985    208 3397 271 4289 334 4995    209 3413 272 4302 335 5005    210 3430 273 4315 336 5015    211 3445 274 4327 337 5025    212 3460 275 4339 338 5035    213 3475 276 4350 339 5045    214 3490 277 4362 340 5055    215 3505 278 4373 341 5065    216 3520 279 4385 342 5075    217 3537 280 4397 343 5086    218 3554 281 4408 344 5097    219 3570 282 4420 345 5108    220 3586 283 4432 346 5119    221 3601 284 4443 347 5130    222 3615 285 4455 348 5140    223 3630 286 4467 349 5150    224 3645 287 4478 350 5160    351 5170 356 5220 361 5268    352 5180 357 5230 362 5276    353 5190 358 5240 363 5285    354 5200 359 5250 364 5294    355 5210 360 5260 365 5303───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pentru lungimi intermediare ale navei, bordurile libere se vor obţine prin interpolare liniară.Bordurile libere ale navelor cu o lungime mai mare de 365 m vor fi stabilite de către Administraţie.Regula 29Corectiile bordului liber pentru navele cu lungimea mai mică de 100 mBordul liber de bază al unei nave de tipul 'B' cu lungimea cuprinsă între 24 m şi 100 m având suprastructuri închise cu o lungime efectivă de până la 35% din lungimea navei, trebuie să fie mărit cu:                   ┌ E(l)┐         7,5(100-L)│0,35 – ────│(mm)                   └ L ┘    unde: L lungimea navei, în m; şi          E(l) lungimea efectivă E a suprastructurii, în m, conform regulii                35, dar excluzând lungimea truncurilor.Regula 30Corecţia pentru coeficientul blocDacă coeficientul bloc [C(b)] este mai mare de 0,68, bordul liber de bază, specificat în regula 28, aşa cum a fost corectat, după caz, conform regulilor 27(8), 27(10) şi 29, va fi înmulţit cu factorul:                  ┌ C(b) + 0,68 ┐                  │ ─────────── │                  └ 1,36 ┘Coeficientul bloc nu va fi luat mai mare de 1,0.Regula 31Corecţia pentru înălţimea de bord liber(1) Dacă D este mai mare decât L/15, bordul liber va fi majorat cu valoarea (D-L/15)R mm, unde R = L/0,48 pentru lungimile mai mici de 120 m şi R = 250 pentru lungimile mai mari sau egale cu 120 m. … (2) Dacă D este mai mic decât L/15 nu se va face nici o reducere, cu excepţia unei nave care are fie o suprastructură închisă care acoperă cel puţin o lungime egală cu 0,6 L la mijlocul navei, cu un trunc complet, fie un ansamblu de suprastructuri închise detaşate şi de truncuri care se întind fără întrerupere de la prova la pupa, în care caz reducerea bordului liber este determinată urmând proporţia prescrisă la paragraful (1). … (3) Dacă înălţimea suprastructurii sau a truncului este mai mică decât înălţimea nominală corespunzătoare, reducerea calculată trebuie corectată cu raportul dintre înălţimea reală a suprastructurii sau truncului şi înălţimea normală, aşa cum s-a definit în regula 33. … Regula 32Corecţia pentru poziţia liniei punţiiDacă înălţimea reală până la marginea superioară a liniei punţii este mai mare sau mai mică decât D, diferenţa dintre înălţimi va fi adăugată la sau va fi scăzută din bordul liber.Regula 32-1Corecţia pentru nişa din puntea de bord liber(1) Dacă există o nişă în puntea de bord liber, iar această nişă nu se extinde până la bordurile navei, bordul liber calculat fără a ţine cont de nişă va fi corectat pentru pierderea corespunzătoare a flotabilităţii. Corecţia trebuie să fie egală cu valoarea obţinută prin împărţirea volumului nişei la suprafaţa planului de plutire a navei (WP) la 85% din înălţimea de construcţie minimă (vezi figura 32-1.1). … (2) Corecţia trebuie să fie un adaos la bordul liber obţinut după ce s-au aplicat toate celelalte corecţii, cu excepţia corecţiei înălţimii etravei. … (3) Dacă bordul liber, corectat pentru flotabilitatea pierdută conform celor de mai sus, este mai mare decât bordul liber geometric minim determinat pe baza unei înălţimi de construcţie măsurate până în partea de jos a nişei, se poate folosi aceasta din urmă valoare. … Corecţia reprezintă adaosul la bordul liber egal cu:[l x b x d(l)/Suprafaţa planului de plutire WP la 0,85D]Regula 33Înălţimea normală a suprastructuriiÎnălţimea normală a unei suprastructuri este aceea care figurează în tabelul următor:Tabelul 33.1─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                          Înălţimea normala (în m)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────        L(m) Semidunetă Toate celelalte suprastructuri─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  30 sau mai mică 0,9 1,8        75 1,2 1,8    125 sau mai mare 1,8 2,3─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pentru lungimi intermediare ale navei, înălţimile normale se vor obţine prin interpolare liniară.Regula 34Lungimea suprastructurii(1) În afara dispoziţiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea unei suprastructuri (S) este lungimea medie a părţilor suprastructurii care se întind în interiorul lungimii (L). … Dacă un perete de suprastructură prezintă nişe, lungimea efectivă a suprastructurii trebuie redusă cu o valoare egală cu raportul dintre suprafaţa nişei văzută în plan şi lăţimea suprastructurii navei la mijlocul lungimii nişei. Dacă nişa este asimetrică în raport cu planul diametral al navei, porţiunea cea mai mare a nişei trebuie luata în considerare ca aplicându-se în ambele borduri ale navei. O astfel de nişă nu este necesar să fie acoperită de o punte.(2) Dacă pereţii etanşi extremi ai unei suprastructuri închise prezintă o curbură convexă regulată, plecând de la pereţii laterali ai acestei suprastructuri, se poate considera că această suprastructură se întinde în lungime până la un perete etanş plan echivalent, plasat la o distanţă egală cu două treimi din săgeata spre prova sau spre pupa a părţii curbe a peretelui etanş. Săgeata maximă care poate fi luată în consideraţie este egală cu jumătate din lăţimea suprastructurii în punctul de racordare a faţadei curbe a suprastructurii cu peretele său lateral. … Dacă există o prelungire a unei suprastructuri care are o lăţime de fiecare parte a planului diametral de cel puţin 30% din lăţimea navei, lungimea efectivă a suprastructurii poate fi mărită prin luarea în consideraţie a unui perete de suprastructură echivalent sub forma unei parabole. Această parabolă trebuie să se extindă de la prelungirea situată în planul diametral şi va trece prin punctul de îmbinare a peretelui de suprastructură real cu părţile laterale ale prelungirii şi se va extinde spre bordurile navei. Această parabolă trebuie să se afle în întregime în limitele suprastructurii şi prelungirilor sale.Dacă suprastructura este retrasă în raport cu bordajul până la limita permisă conform regulii 3(10), peretele echivalent trebuie să fie calculat pe baza lăţimii reale a suprastructurii (şi nu a lăţimii navei).(3) Suprastructurile care au pereţii etanşi extremi înclinaţi trebuie tratate astfel: … (a) Dacă înălţimea suprastructurii, măsurata făcând abstracţie de înclinare, este egală cu sau mai mică decât înălţimea normală, lungimea (S) se va obţine după cum se arată în figura 34.1.(b) Dacă înălţimea este mai mare decât cea normală, lungimea (S) se va obţine după cum se arata în figura 34.2.(c) Cele de mai sus se vor aplica numai dacă înclinarea, raportată la linia de bază, este de 15° sau mai mare. Dacă înclinarea este mai mică de 15°, configuraţia trebuie considerată ca selatură.Regula 35Lungimea efectivă a suprastructurilor(1) În afara dispoziţiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea efectivă (E) a unei suprastructuri închise, de înălţime normală este lungimea reală a acestei suprastructuri. … (2) În toate cazurile când o suprastructură închisă, de înălţime normală, este retrasă în raport cu bordajele, după cum permite regula 3(10), lungimea efectivă este lungimea suprastructurii, modificata cu raportul b/B(s), în care … b este lăţimea suprastructurii în mijlocul lungimii sale; şiB(s) este lăţimea navei în mijlocul lungimii suprastructurii.Dacă o suprastructură este retrasă pe o anumită parte a lungimii sale, această modificare nu se aplică decât la partea care este retrasă.(3) Dacă înălţimea unei suprastructuri închise este mai mică decât înălţimea normală, lungimea sa efectivă va fi egală cu lungimea sa reală, redusă cu raportul dintre înălţimea sa reală şi înălţimea normală. Dacă înălţimea este superioară înălţimii normale, nici o majorare a lungimii efective nu va fi efectuată la lungimea efectivă a suprastructurii (vezi figurile 34.1 şi 34.2). … În cazul în care, înălţimea, măsurată făcând abstracţie de înclinare, a unei suprastructuri care are pereţi etanşi extremi înclinaţi, este mai mică decât înălţimea normală, lungimea sa efectivă (E) va fi lungimea sa (S), obţinută conform figurii 34.1, redusă cu raportul dintre înălţimea sa reală şi înălţimea normală.Dacă o dunetă sau o teugă cu o înălţime mai mică decât cea normală este prevăzută pe o navă cu un surplus de selatură, dar care nu are vreo suprastructură pe 0,2 L la mijlocul navei, suplimentul poate fi acordat înălţimii dunetei sau teugii prin majorarea înălţimii reale a acestora cu diferenţa dintre profilul selaturii reale şi cel al selaturii normale. Scăderea pentru selatura suplimentară în conformitate cu regula 38(16) nu se acceptă.(4) Lungimea efectivă a unei semidunete, terminată printr-un perete frontal intact, este egală cu lungimea sa reală, fără ca ea să poată depăşi 0,6 L. Dacă peretele nu este intact, semiduneta este considerată ca o duneta de înălţime mai mică decât înălţimea normală. … Lungimea maximă efectivă de 0,6L a unei semidunete trebuie măsurată de la perpendiculara pupa, chiar dacă nava are şi o dunetă.(5) Suprastructurile neînchise sunt considerate ca având o lungime efectivă nulă. … Regula 36Truncuri(1) Un trunc sau o construcţie similară care nu se extinde până la bordajele navei, va fi considerat eficace sub rezerva respectării următoarelor condiţii: … (a) truncul este cel puţin la fel de solid ca o suprastructură;(b) gurile de magazie sunt situate pe puntea superioară a truncului, iar ramele şi capacele gurilor de magazie corespund cerinţelor regulilor 13 până la 16 inclusiv şi lăcrimara punţii truncului este destul de lată pentru a constitui o pasarelă satisfăcătoare cu o rigiditate convenabilă. Totuşi, pe puntea de bord liber pot fi permise deschideri de acces mici, prevăzute cu capace etanşe la apă;(c) o platformă permanentă de lucru, care se întinde de la prova spre pupa şi care este dotată cu balustrade, este constituită din puntea superioară a truncului sau a truncurilor detaşate, legate de suprastructuri prin pasarele permanente eficace;(d) trombele de aerisire sunt protejate fie de către trunc, fie prin capace etanşe la apă sau prin alte sisteme echivalente;(e) pe părtile expuse ale punţii de bord liber, în dreptul truncului, sunt prevăzute balustrade, pe cel puţin jumătate din lungimea acestora sau, în mod alternativ, sunt prevăzute saborduri de evacuare în partea inferioară a parapetelor care, în conformitate cu regula 24(2), reprezintă 33% din suprafaţa totală a parapetelor;(f) puţurile maşinilor sunt protejate fie de către trunc, fie printr-o suprastructură de înălţime cel puţin egală cu înălţimea normală sau printr-un ruf de aceeaşi înălţime şi de rezistenţă echivalentă;(g) lăţimea truncului este cel puţin egală cu 60% din lăţimea navei; şi(h) dacă nu există nici o suprastructură, lungimea truncului este cel puţin egală cu 0,6 L.(2) Lungimea efectivă a unui trunc eficace este egală cu lungimea sa totală redusă cu raportul dintre lăţimea sa medie şi B. … (3) Înălţimea normală a unui trunc este înălţimea normală a unei suprastructuri, alta decât o semidunetă. … (4) Dacă înălţimea unui trunc este mai mica decât cea normală, lungimea sa efectivă va fi redusă cu raportul dintre înălţimea reală şi înălţimea normală. Dacă înălţimea ramelor gurilor de magazie de pe puntea superioară a truncului este inferioară înălţimii prescrise în regula 14-1, atunci înălţimea reală a truncului trebuie redusă cu diferenţa dintre înălţimea reală şi înălţimea prescrisă a ramei gurii de magazie. … (5) În cazul în care înălţimea truncului este mai mică decât cea normală, iar ramele gurilor de magazie ale truncului au de asemenea o înălţime mai mică decât cea normală sau sunt omise complet, reducerea înălţimii reale a truncului în funcţie de înălţimea insuficientă a ramei gurii de magazie trebuie luată ca diferenţa între 600 mm şi înălţimea reală a ramei sau egală cu 600 mm atunci când nu există ramă de gură de magazie. Reducerea înălţimii reale a truncului nu va fi cerută în cazurile în care pe puntea truncului sunt prevăzute numai guri de magazie mici cu înălţimea mai mică decât cea normală şi, prin urmare, se poate da o derogare de la cerinţa privind înălţimea normală a ramei. … (6) Gurile de magazie continue pot fi considerate ca truncuri în cadrul calculelor de bord liber, cu condiţia respectării prevederilor acestui paragraf din toate punctele de vedere. … Lăcrimara punţii truncului menţionat la paragraful (1)(b) poate fi montată în afara peretelui lateral al truncului în următoarele condiţii:(a) lăcrimara astfel formată trebuie să asigure un culoar liber cu o lăţime de cel puţin 450 mm în fiecare bord al navei;(b) lăcrimara trebuie să fie din tablă rezistentă, eficient sprijinită şi întărită.(c) lăcrimara trebuie să fie dispusă cât mai sus posibil faţă de puntea de bord liber. La calculul de bord liber, înălţimea truncului se va reduce cu cel puţin 600 mm sau cu diferenţa reală dintre marginea superioară a truncului şi lăcrimara, oricare dintre aceste valori este mai mare;(d) dispozitivele de siguranţă ale capacelor gurilor de magazie trebuie să fie accesibile dinspre lăcrimara sau culoar; şi(e) lăţimea truncului se va măsura între pereţii laterali ai truncului.(7) Dacă truncul care uneşte suprastructurile cum ar fi duneta, castelul central sau teuga este luat în considerare în calculul de bord liber, atunci nu vor fi dispuse deschideri în acea parte a peretelui care este comună pentru trunc şi suprastructură. Pot fi autorizate deschideri mici cum ar fi cele pentru trecerea tubulaturii, a cablurilor sau guri de vizitare cu capace fixate prin intermediul bolturilor. … (8) Pereţii laterali ai unui trunc inclus în calculul de bord liber vor fi intacţi. Se permit hublouri de tip fix şi capace pentru guri de vizitare fixate prin intermediul bolturilor. … Regula 37Reducerea pentru suprastructuri şi truncuri(1) Dacă lungimea efectivă a suprastructurilor şi a truncurilor este egală cu 1L, reducerea bordului liber va fi de 350 mm pentru o navă de 24 m lungime, de 860 mm pentru o navă de 85 m lungime şi de 1070 mm pentru o navă de 122 m lungime şi mai mult. Pentru lungimi intermediare, reducerile se obţin prin interpolare liniară. … (2) Dacă lungimea efectivă totală a suprastructurilor şi truncurilor este mai mică decât 1L, reducerea va corespunde procentajului indicat în următorul tabel: … Procentaj de reducere pentru navele de tipul 'A' şi 'B'Tabelul 37.1┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Lungimea totala efectiva a suprastructurilor şi truncurilor │├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤│Procentaj de │ 0 0,1L 0,2L 0,3L 0,4L 0,5L 0,6L 0,7L 0,8L 0,9L 1L ││reducere ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤│pentru toate │ 0 7 14 21 31 41 52 63 75,3 87,7 100 ││tipurile de │ ││suprastructuri│ │└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘Pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor şi truncurilor, procentajele se obţin prin interpolare liniară.(3) Pentru navele de tipul 'B' dacă lungimea efectivă a unei teugi este mai mică de 0,07L nu se permite nici o reducere. … Regula 38SelaturaGeneralitati(1) Selatura se măsoară de la linia punţii în bord până la o linie de referinţă trasată paralel cu chila şi care trece prin punctul de intersecţie al perpendicularei din mijlocul navei cu linia selaturii. … (2) La navele prevăzute a naviga cu chila înclinată, selatura va fi măsurată în raport cu o linie de referinţa trasată paralel cu linia de plutire prevăzută la plină încărcătură. … (3) La navele cu puntea liberă şi la navele având suprastructuri detaşate, selatura va fi măsurată la puntea de bord liber. … (4) La navele ale căror părţi superioare au forme neobişnuite, iar în acestea se găseşte o treaptă sau o discontinuitate, selatura este evaluată după înălţimea de construcţie echivalentă la mijlocul navei. … (5) La navele cu o suprastructură de înălţime normală care se extinde pe toată lungimea punţii de bord liber, selatura se va măsura pe puntea suprastructurii. Dacă înălţimea este superioară înălţimii normale, cea mai mică diferenţă (Z) dintre înălţimea reală şi cea normală se va adăuga la fiecare din ordonatele extreme. De asemenea, ordonatele intermediare situate la distanţe de L/6 şi L/3 faţă de fiecare perpendiculară, vor fi majorate cu 0,444Z şi, respectiv, cu 0,111Z. Dacă există o dunetă sau o teugă închise, suprapuse pe suprastructură, atunci va fi permis un adaos la selatura pentru o astfel de dunetă sau teugă, conform metodei de la paragraful (12), aşa cum se indică în figura 38.1. … (6) Dacă puntea superioară a unei suprastructuri închise are cel puţin aceeaşi selatura cu partea expusă a puntii de bord liber, nu se va ţine seama de selatura părţii acoperite a punţii de bord liber. … (7) Dacă o dunetă sau o teugă închise, care au o înălţime normală, au o selatura mai mare decât cea a punţii de bord liber sau dacă înălţimea lor este superioară înălţimii normale, atunci se va majoră selatura punţii de bord liber în modul indicat în paragraful 12. … Dacă o dunetă sau o teugă este compusă din două etaje, atunci se va utiliza metoda indicată în figura 38.2.În figurile 38.1 şi 38.2 se aplică urmatoarele definiţii:Z este aşa cum s-a definit în paragraful (5); şiZ(v) este ordonata extremă a unei curbe parabolice normale virtuale ce trece prin punctul 'X'. Dacă Z(v) este mai mare decât (Z+h), ordonata extremă trebuie să fie (Z+h), caz în care punctul 'X' nu trebuie luat în consideraţie, la fel ca şi curba 2.Dacă lungimea suprastructurii primului etaj este mai mare de 0,5L, curba parabolică normală virtuală trebuie să înceapă la mijlocul navei, aşa cum se indică în figura 38.1.Profilul selaturii normale(8) Ordonatele profilului selaturii normale sunt date în tabelul următor: … Profilul selaturii normale(L este exprimat în m)Tabelul 38.1──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                           Poziţia Ordonata Factor                                            (în mm)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┌ L ┐  Jumătatea pupa Perpendiculara pupa 25 │── + 10│ 1                                              └ 3 ┘┌ L ┐                     1/6 L de la A.P. 11,1│── + 10│ 3                                              └ 3 ┘┌ L ┐                     1/3 L de la A.P. 2,8 │── + 10│ 3                                              └ 3 ┘                     Mijlocul navei 0 1──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Jumătatea prova Mijlocul navei 0 1┌ L ┐                     1/3 L de la F.P. 5,6│── + 10│ 3                                              └ 3 ┘┌ L ┐                     1/6 L de la F.P. 22,2 │── + 10│ 3                                              └ 3 ┘┌ L ┐                     Perpendiculara 50 │── + 10│ 1                     prova └ 3 ┘─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Măsurarea abaterilor fată de profilul selaturii normale(9) Dacă profilul selatarii diferă de cel normal, cele patru ordonate ale fiecărui profil în jumătatea prova sau pupa vor fi multiplicate cu factorii corespunzători din tabelul ordonatelor. Diferenţa dintre suma produselor respective şi cea a produselor normale, divizată cu 8, determină insuficienţa sau excesul selaturii în jumătatea prova sau pupa. Media aritmetică a excesului sau insuficientei în jumătăţile prova şi pupa determină excesul sau insuficienţa selaturii. … (10) Dacă profilul selaturii în jumătatea pupa este mai mare decât cel normal, iar în jumătatea prova este mai mic decât cel normal, nu va fi acordată nici o reducere de bord liber pentru excesul de selatură din partea pupa şi se va ţine seama numai de insuficienţa de selatură din partea prova. … (11) Dacă în jumătatea prova este un exces de selatură şi dacă insuficienţa selaturii în jumătatea pupa nu depăşeşte 25% din profilul selaturii normale, atunci se ia în consideraţie excesul de selatură; dacă insuficienţa selaturii în jumătatea pupa este mai mare decât 50% din profilul selaturii normale, atunci nu se va ţine seama de excesul de selatură la prova; dacă insuficienţa selaturii în pupa se situează între 50% şi 75% din valoarea normală, pot fi admise corectii intermediare pentru excesul de selatură la prova. … (12) Dacă se acordă un supliment de selatură pentru o dunetă sau teugă, se va folosi următoarea formulă: … y L's = ─ ─3 Lunde:s este suplimentul de selatură ce se va scădea din insuficienţa selaturii sau se va adăuga la excesul de selaturăy este diferenţa dintre înălţimea reală şi cea normală a suprastructurii la perpendiculara pupa sau prova,L' este lungimea medie a părţii închise a dunetei sau teugei, fără a depăşi 0,5 L, şiL este lungimea navei definită în regula 3(1).Formula de mai sus dă o curbă sub forma unei parabole tangente la curba selaturii reale a puntii de bord liber şi care intersectează ordonata extremă într-un punct situat sub puntea suprastructurii, la o distanţă de această punte egală cu înălţimea normală a unei suprastructuri. Puntea suprastructurii nu trebuie să se afle în nici un punct la o înălţime deasupra acestei curbe care trebuie să fie inferioară înălţimii normale a suprastructurii. Această curbă se va folosi pentru determinarea profilului selaturii în jumătăţile prova şi pupa ale navei.(13) (a) Orice exces al înălţimii unei suprastructuri care nu se extinde până la perpendiculara pupa nu poate fi considerată ca aducând o contribuţie la corecţia selaturii. … (b) Dacă înălţimea unei suprastructuri este mai mică decât cea normala, atunci nici un punct al punţii suprastructurii nu trebuie să se găsească la o înălţime mai mică decât înălţimea minimă a suprastructurii, măsurată deasupra curbei selaturii virtuale. În acest sens, y va fi luat ca diferenţa dintre înălţimea reală şi cea minimă a suprastructurii, la perpendiculara pupa/prova.(c) În cazul unei semidunete, suplimentul poate fi acordat numai dacă înălţimea acestei semidunete este mai mare decât înălţimea normală a "altor suprastructuri", conform regulii 33, şi numai pentru valoarea cu care înălţimea reală a semidunetei depăşeşte înălţimea normală.(d) Dacă o dunetă sau o teugă are pereţi de capăt înclinaţi, poate fi acordat suplimentul de selatură pentru excesul de înălţime. Se va utiliza formula dată la paragraful (12), valorile pentru y şi L fiind cele indicate în figura 38.3.Corectie pentru abateri de la profilul selaturii normale(14) Corecţia pentru selatură va fi egală cu insuficienţa sau cu excesul de selatură (vezi paragrafele (9) la (11)), multiplicat prin factorul …            S(l)0,75 – ────           2Lunde S(l) este lungimea totală a suprastructurilor închise aşa cum s-a definit la regula 34, fară truncuri.Majorare pentru insuficienta selaturii(15) Dacă selatura este mai mică decât selatura normală, corecţia pentru insuficienţa selaturii (vezi paragraful (14)) se va adăuga la bordul liber. … Reducere pentru exces de selatură(16) La navele a căror suprastructură închisă acoperă 0,1 L spre prova şi 0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, corectia pentru exces de selatură calculată în conformitate cu prevederile paragrafului (14), se va scădea din bordul liber; la navele la care nici o suprastructură închisă nu acoperă mijlocul navei, nu se va face nici o reducere a bordului liber; dacă o suprastructură închisă acoperă mai puţin de 0,1 L spre prova şi mai puţin de 0,1 L spre pupa de la mijlocul navei, reducerea se va obţine prin interpolare liniară. Reducerea maximă pentru exces de selatură este de 125 mm la 100 m lungime. … La aplicarea acestui paragraf, înălţimea suprastructurii se va raporta la înălţimea sa normală. Dacă înălţimea suprastructurii sau semidunetei este mai mică decât cea normală, atunci reducerea trebuie să fie proportională cu raportul dintre înălţimea reală şi cea normală a acesteia.Regula 39Înălţimea minimă a etravei şi flotabilitatea de rezervă(1) Înălţimea etravei este definită ca distanţa verticală măsurată pe perpendiculara prova, între plutirea corespunzând bordului liber de vară atribuit şi asietei prevăzute şi faţa superioară a puntii expuse, la îmbinarea cu bordajul. Această înălţime [F(b)] nu trebuie să fie inferioară valorii date de formula următoare: …      ┌ ┌ L ┐ ┌ L ┐^2 ┌ L ┐^3┐ ┌ ┌ L ┐┐F(b)=│6075│───│-1875│───│ +200│───│ │x│2,08+0,609C(b)-1,603C(wf)-0,0129│────││     └ └100┘ └100┘ └100┘ ┘ └ └d(l)┘┘undeF(b) este înălţimea minimă a etravei calculată, în mm;L este lungimea navei, conform definitiei din regula 3, în m;B este lăţimea de construcţie, conform definitiei din regula 3, în m;d(l) este pescajul la 85% din înălţimea D, în m;C(b) este coeficientul bloc conform definiţiei din regula 3;C(wf) este coeficientul de fineţe al suprafeţei planului de plutire la prova de L/2;C(wf)=A(wf)/((L/2)xB);A(wf) este suprafaţa planului de plutire la prova de L/2, la pescajul d(l), în mp.Pentru navele cărora le este atribuit bord liber pentru transportul lemnului pe punte, se convine ca să fie luat în calcul bordul liber de vară (şi nu bordul liber de vară pentru transportul de lemn pe punte) atunci când se aplică paragraful (1).(2) Dacă înălţimea etravei prevăzută în paragraful (1) este obţinută datorită selaturii, aceasta trebuie să se extindă pe cel puţin 15% din lungimea navei, măsurată plecând de la perpendiculara prova. Dacă ea este obţinută datorită unei suprastructuri, o astfel de suprastructura trebuie să se extindă de la etravă până la un punct situat la cel puţin 0,07L spre pupa faţă de perpendiculara prova şi trebuie să fie o suprastructura închisă, aşa cum este definită în regula 3(10). … (3) Administraţia poate acorda derogări navelor care, pentru a corespunde condiţiilor excepţionale de exploatare, nu pot să respecte cerinţele paragrafelor (1) şi (2) din această regulă. … (4) (a) Selatura punţii teugei poate fi luată în considerare, chiar dacă lungimea teugei este mai mică de 0,15L, dar mai mare de 0,07L, cu condiţia ca înălţimea teugei între 0,07L şi perpendiculara prova să nu fie mai mică decât jumătate din înălţimea normală a suprastructurii, aşa cum este definită în regula 33. … (b) Dacă înălţimea teugei este mai mică decât jumătate din înălţimea normală a suprastructurii, aşa cum este definită în regula 33, înălţimea suplimentară a etravei poate fi determinată după cum urmează:(i) Dacă puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pornind de la un punct situat la pupa faţă de O,15L, printr-o curbă parabolică care porneşte dintr-un punct situat la 0,15L spre pupa faţă de perpendiculara prova la o înălţime egală cu înălţimea de la mijlocul navei, apoi trece prin punctul de intersecţie dintre peretele frontal al teugei cu puntea şi se continuă până la un punct situat în extremitatea prova, nu mai sus de nivelul puntii teugei (aşa cum s-a ilustrat în figura 39.1). Totuşi, dacă valoarea înălţimii indicată prin h(t) din figura 39.1 este mai mică decât valoarea înălţimii indicată prin h(b) atunci h(t) poate fi înlocuit cu h(b) în înălţimea disponibilă a etravei;(îi) Dacă puntea de bord liber are o selatura ce se extinde pe o distanţă mai mică de 0,15L sau nu are selatura, printr-o linie ce porneşte de la suprafaţa punţii teugei până la un punct situat la 0,07L, trasată paralel cu linia de bază până la perpendiculara prova (aşa cum s-a ilustrat în figura 39.2).h(f) = jumătate din înăltimea normală a suprastructurii conform definiţiei din regula 33(5) Toate navele cărora li s-a atribuit un bord liber de tipul 'B', altele decât petrolierele*), navele cisternă pentru produse chimice*) şi navele pentru transportul gazelor*, trebuie să aibă o rezervă suplimentară de flotabilitate la extremitatea prova. În domeniul 0,15L spre pupa faţă de perpendiculara prova, suma dintre suprafaţa cuprinsă între linia de încărcare de vară şi punte, în proiecţie laterală (A1 şi A2 din figura 39.3), şi suprafaţa unei suprastructuri închise, dacă este prevăzută, în proiecţie laterală (A3), nu va fi mai mică de: … ––––* Petrolierele, navele cisterna pentru produse chimice şi navele pentru transportul gazelor lichefiate sunt definite în Convenţia Internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS), regulile II-1/2.12, VII/8.2 şi VII/11.2, respectiv.[0,15F(min) + 4(L/3+10)]L/1000 mp,unde:F(min) este calculat prin: F(min) = [F(0) x f(1)] + f(2);F(0) este bordul liber de bază, în mm, luat din tabelul 28.2, corectat pe baza regulii 27(9) sau 27(10), după caz;f(1) este corecţia pentru coeficientul bloc indicată în regula 30; şif(2) este corectia pentru înălţimea de bord liber, în mm, indicată în regula 31.Regula 40Borduri libere minimeBord liber de vară(1) Bordul liber minim de vară este bordul liber extras din tabelele corespunzătoare ale regulii 28 aplicând corecţiile menţionate în regula 27, în măsura în care ea se aplică, şi în regulile 29, 30, 31, 32, 37, 38 şi, dacă este cazul, în regula 39. … (2) Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului (1), dar fără corecţia pentru poziţia liniei punţii, prevăzută în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute capace care nu corespund prescripţiilor regulii 16(1) până la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 mm. … Bord liber tropical(3) Bordul liber minim în zona tropicală se obţine printr-o reducere a bordului liber de vară cu 1/48 din pescajul de vară măsurat de la faţa superioară a chilei până în centrul inelului mărcii de bord liber. … (4) Bordul liber în apă sărată, calculat conform paragrafului (3), dar fără corecţia pentru poziţia liniei punţii, prevăzută în regula 32, nu trebuie să fie mai mic de 50 mm. Pentru navele ale căror guri de magazie situate în amplasamente de categoria 1 sunt prevăzute cu capace care nu corespund cerinţelor regulii 16(1) până la (5) sau regulii 26, acest bord liber nu trebuie să fie mai mic de 150 mm. … Bord liber de iarna(5) Bordul liber minim de iarna este egal cu bordul liber obţinut adăugând la bordul liber de vară 1/48 din pescajul de vară, măsurat de la faţa superioară a chilei până la centrul inelului mărcii de bord liber. … Bord liber de iarnă în Atlanticul de Nord(6) Bordul liber minim al navelor care nu depăşesc 100 m lungime, care navighează, în timpul perioadei sezoniere de iarnă, în orice zonă a Atlanticului de Nord definită în regula 52 (Anexa II) este egal cu bordul liber de iarna majorat cu 50 mm. Pentru celelalte nave bordul liber de iarnă în Atlanticul de Nord este egal cu bordul liber de iarnă. … Bord liber în apă dulce(7) Bordul liber minim în apă dulce cu densitatea egală cu 1 se obţine reducând din bordul liber minim în apă sărată valoarea următoare: … Delta───── (cm)40Tunde:Delta = deplasamentul în apă sărată, în tone, la linia de încărcare de vară; şiT = numărul de tone pe centimetru de imersiune în apă sărată la linia de încărcare de vară.(8) Dacă deplasamentul la linia de încărcare de vară nu poate fi determinat într-un mod sigur, reducerea va fi egală cu 1/48 din pescajul de vară măsurat de la faţa superioara a chilei până la centrul inelului mărcii de bord liber. … CAPITOLUL IV CERINŢE SPECIALE PENTRU NAVELE CĂRORA LI S-AU ATRIBUIT BORDURI LIBERE PENTRU TRANSPORTUL DE LEMN PE PUNTERegula 41Domeniul de aplicare a prezentului capitolRegulile 42 la 45 inclusiv se aplică numai navelor cărora li s-au atribuit linii de încărcare pentru transportul de lemn pe punte.Regula 42Definitii(1) "Încărcătura de lemn pe punte". Expresia "încărcătură de lemn pe punte" înseamnă o încărcătură de lemn transportată pe o parte neacoperita a unei punţi de bord liber sau a unei punţi de suprastructură. Această expresie nu include încărcăturile de pulpă de lemn sau încărcături similare*). … ––––Notă …
*) Se face referire la Codul practicii în siguranţa pentru nave care transportă lemn pe punte, adoptat de Organizaţie prin Rezoluţia A.715(17), aşa cum a fost amendata.(2) "Linia de încărcare pentru transportul de lemn pe punte". O încărcătură de lemn pe punte poate fi considerată ca dând navei o anumită flotabilitate suplimentară şi un grad mai mare de protecţie împotriva mării. Pentru aceasta, navele care transportă încărcătură de lemn pe punte pot beneficia de un bord liber redus, calculat conform regulii 45 şi marcat pe bordajul navei în conformitate cu prevederile regulii 6 alineatele (3) şi (4). Totuşi, pentru ca acest bord liber special să poată fi atribuit şi utilizat, este necesar ca încărcătura de lemn pe punte să îndeplinească anumite condiţii indicate în regula 44, iar nava însăşi să îndeplinească anumite condiţii de construcţie indicate în regula 43. … Regula 43Construcţia naveiSuprastructura(1) Nava trebuie să aibă o teugă a cărei inălţime să fie cel puţin egală cu înălţimea normală şi a cărei lungime să fie cel puţin egală cu 0,07 L. În plus, orice navă a cărei lungime este mai mică de 100 m trebuie să aibă la pupa o dunetă având cel puţin înălţimea normală sau o semidunetă supraînălţată cu un ruf, ansamblul atingând în total cel puţin aceeaşi înălţime. … Tancuri ale dublului fund(2) Tancurile dublului fund situate la mijlocul navei pe jumătate din lungimea acesteia vor avea o compartimentare longitudinală etanşă la apă corespunzătoare. … Parapete(3) Nava trebuie să fie prevăzuta fie cu parapete permanente cu o înălţime de cel puţin 1 metru, special întărite la partea superioară şi sprijinite de montanţi solizi fixaţi pe punte şi prevăzute cu sabordurile de evacuare necesare, fie cu balustrade eficace de aceeaşi înălţime şi de construcţie deosebit de robustă. … Regula 44ArimareGeneralităţi(1) Deschiderile pe puntea expusă la intemperii pe care este arimată încărcătura trebuie să fie închise în siguranţă şi blocate. … Trombele de aerisire şi tubulatura de evacuare a aerului trebuie să fie protejate în mod eficace.(2) Încărcăturile de lemn pe punte trebuie să se extindă cel puţin pe toată lungimea disponibilă, adică pe lungimea totală a puţului sau puţurilor dintre suprastructuri. … Dacă nu există suprastructură la extremitatea pupa, lemnul se va extinde cel puţin până la extremitatea pupa a gurii de magazie situată cea mai spre pupa.Încărcătura de lemn pe punte trebuie dispusă transversal cât mai aproape posibil de bordul navei acordându-se toleranţa corespunzătoare obstacolelor, ca de exemplu, balustradelor, montanţilor de parapete, montantilor, acceselor pentru piloţi etc., cu condiţia ca orice spaţiu astfel creat în bordul navei să nu depăşească 4% din lăţime. Încărcătura de lemn trebuie arimată cât mai sigur posibil, la o inalţime cel puţin egală cu înălţimea nominală a suprastructurii, alta decât semiduneta.(3) La o navă care navighează iarna într-o zonă periodică de iarnă, înălţimea încărcăturii deasupra punţii expuse la intemperii nu trebuie să depăşească o treime din lăţimea maximă a navei. … (4) Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie arimată compact, legată şi asigurată. Ea nu trebuie să împiedice în nici un fel navigaţia şi exploatarea navei. … Montanti(5) Dacă natura lemnului cere instalarea de montanti, aceştia trebuie să aibă o rezistenţă corespunzătoare ţinând seama de lăţimea navei; rezistenţa montanţilor nu va depăşi rezistenţa parapetelor, iar distanţa dintre ei va fi în raport cu lungimea şi tipul lemnului transportat, dar nu trebuie să depăşească 3 m. Pentru consolidarea montanţilor trebuie prevăzute corniere robuste sau saboţi metalici sau alte mijloace la fel de eficiente. … Legături(6) Încărcătura de lemn pe punte trebuie să fie eficient fixată pe toată lungimea sa cu un sistem de legături acceptat de către Administraţie în funcţie de natura lemnului transportat*). … ––––Notă …
*) Se face referire la Codul practicii în siguranţă pentru navele care transportă lemn pe punte, adoptată de către Organizaţie prin rezoluţia A.715(17), aşa cum a fost amendată.Stabilitate(7) O rezervă suficientă de stabilitate trebuie să fie prevăzută în toate stadiile voiajului, ţinând cont de creşterea greutătii, precum cea datorată absorbţiei umidităţii de către lemn sau ca urmare a depunerii gheţii, dacă este cazul, şi de pierderea greutăţii, precum cea datorată consumului de combustibil şi al proviziilor. … Protecţia echipajului, accesul în compartimentul de maşini etc.(8) În completarea cerinţelor regulii 25(5), balustradele sau mâinile curente ţin-te bine, al căror ecartament vertical nu depăşeşte 350 mm, trebuie instalate de fiecare parte a punţii de încărcare până la o înălţime de cel puţin 1 m deasupra mărfii. … În plus, o mână curentă ţin-te bine, de preferat un cablu de oţel întins bine cu un dispozitiv de întindere, va fi prevăzută cât mai aproape posibil de planul diametral al navei. Montanţii de la toate balustradele şi mâinile curente ţin-te bine vor fi distanţati astfel încât sa prevină relaxarea excesivă a acestora. Dacă marfa este neuniformă, se va asigura pe deasupra încărcăturii o suprafaţă de deplasare în siguranţă cu o lăţime de cel puţin 600 mm, care va fi prevăzută cu o mână curentă ţin-te bine amplasată deasupra acestei suprafeţe sau adiacent ei.(9) Dacă cerinţele prescrise în paragraful (8) sunt impracticabile, se vor folosi dispozitive alternative considerate satisfacătoare de către Administraţie. … Dispozitive de guvernare(10) Dispozitivele de guvernare trebuie să fie în mod eficient protejate contra oricărei avarii produsă de marfă şi, pe cât este posibil, să fie accesibile. Trebuie luate măsuri eficiente pentru guvernare în cazul unei defecţiuni la dispozitivele principale de guvernare. … Regula 45Calculul bordului liber(1) Bordurile libere minime de vară vor fi calculate conform regulilor 27(5), 27(6), 27(14), 28, 29, 30, 31, 32, 37 şi 38, cu excepţia faptului că regula 37 este modificată prin înlocuirea procentajelor pe care regula 37 le specifică cu cele care urmează: … Tabelul 45.1┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ Lungimea totala efectiva a suprastructurii │├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤│Deducerea │ 0 0,1L 0,2L 0,3L 0,4L 0,5L 0,6L 0,7L 0,8L 0,9L 1,0L││pentru toate ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤│tipurile de │ 20 31 42 53 64 70 76 82 88 94 100 ││suprastructură│ ││(în procente) │ │└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘Procentajele pentru lungimi intermediare ale suprastructurilor se obţin prin interpolare liniară.(2) Bordul liber de iarnă pentru transportul de lemn pe punte se obţine adăugând la bordul liber de vară pentru transport de lemn pe punte 1/36 din pescajul de vară pentru transport de lemn, măsurat incepând de deasupra chilei. … (3) Bordul liber de iarna pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord trebuie să fie acelaşi ca şi bordul liber de iarnă în Atlanticul de Nord prescrise în regula 40(6). … (4) Bordul liber tropical pentru transportul de lemn pe punte se obţine scăzând din bordul liber de vară pentru transportul de lemn pe punte 1/48 din pescajul de vară pentru transport de lemn, măsurat începând de deasupra chilei. … (5) Bordul liber în apă dulce pentru transportul de lemn pe punte se obtine prin aplicarea cerinţelor regulii 40(7), pornind de la bardul liber de vară al navelor care transportă lemn pe punte sau prin aplicarea regulii 40(8), pe baza pescajului de vară pentru transportul de lemn, măsurat începând de deasupra chilei până la linia de încărcare de vară pentru transport lemn pe punte. … (6) Bordurile libere pentru transport lemn pe punte pot fi atribuite navelor de tip 'B' cu borduri libere reduse, cu condiţia ca bordurile libere pentru transportul de lemn să fie calculate pe baza bordului liber obişnuit pentru navele de tip 'B'. … (7) Marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn şi/sau marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord vor fi amplasate la acelaşi nivel cu marca de bord liber de iarnă redus pentru tipul 'B', atunci când marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn calculată şi/sau marca de bord liber de iarnă pentru transportul de lemn în Atlanticul de Nord calculată cad sub marca de bord liber de iarnă redus, pentru tipul 'B'." … ANEXA IIZONE, REGIUNI ŞI PERIOADE SEZONIERERegula 49Regiuni tropicale periodice2 Textul existent al paragrafului 7(b) se înlocuieşte cu următorul:"b) Regiunea limitată:la nord şi la est, de limita de sud a zonei tropicale;la sud, pe paralela cu latitudinea 24° S, de la coasta de est a Australiei până la longitudinea 154°E, apoi pe meridianul de longitudine 154°E până la Tropicul Capricornului, apoi pe Tropicul Capricornului până la meridianul cu longitudinea 150°V, pe acest meridian până la paralela de 20°S şi pe această paralelă până în punctul de intersecţie cu limita de sud a zonei tropicale; şila vest, de limita regiunii situate în interiorul Marii bariere de corali inclusă în zona tropicală şi de coasta de est a Australiei.Perioade sezoniere:TROPICALA: 1 aprilie – 30 noiembrieVARĂ: 1 decembrie – 31 martie"–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește