AMENDAMENTE din 4 mai 2012

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 17 ianuarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 20/12/2017
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999 ANEXA 9
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999 ANEXA 2
ActulREFERIRE LACONVENTIE 13/11/1979
ART. 1REFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999
ART. 1REFERIRE LACONVENTIE 13/11/1979
ART. 2REFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999
ART. 3REFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999
ART. 3REFERIRE LAPROTOCOL 01/12/1999 ART. 13
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulACCEPTAT DELEGE 263 20/12/2017
ActulCONTINUT DELEGE 263 20/12/2017
ActulREFERIT DELEGE 263 20/12/2017
ActulREFERIT DEDECRET 1190 20/12/2017





Notă
Adoptate prin Legea nr. 263 din 20 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018.
Notă
*) Traducere
 + 
DECIZIA 2012/1
Modificarea anexei I a Protocolului din 1999 referitor la reducerea acidificării,
eutrofizării și nivelului de ozon troposferic
Părțile la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, întrunite în cadrul celei de-a treizecea întrunire a Comitetului ExecutivSe decide modificarea anexei I la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic (Protocolul Gothenburg) la Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi după cum urmează: + 
Articolul 1Modificarea anexei I1.În alineatul 1:(a)cuvintele „Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/încărcărilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite“ sunt înlocuite de cuvintele „Manualul privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică“;(b)cuvintele „nu vor face acest lucru“ de la finalul celei de-a patra propoziții sunt înlocuite cu cuvintele „sunt încărcări care – pe termen lung – nu vor produce efecte adverse structurii și funcțiilor ecosistemelor“;(c)cuvintele „cum ar fi absorbția de vegetație“ sunt adăugate la finalul celei de-a cincea propoziții;(d)cuvintele „, și aprobate de Organismul Executiv,“ sunt adăugate după cuvântul „Părțile“ din ultima propoziție; și(e)cuvântul „plafoane“ din ultima propoziție este înlocuit cu cuvintele „angajamente de reducere“.2.Pentru alineatul 2 se înlocuiește următorul text:2.În Canada, încărcările critice ale depunerilor acide și zonele geografice unde acestea sunt depășite sunt determinate și delimitate pentru lacuri și ecosistemele forestiere montane, utilizând metodologii științifice și criterii similare cu cele din Manualul privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică al Convenției. Valorile încărcărilor critice de sulf total, la care se adaugă azotul și nivelurile de depășire, au fost delimitate pe teritoriul Canadei (în partea sudică de 60° latitudine nordică) și sunt exprimate în echivalenți de acid per hectar, pe an (echiv./ha/an) (Evaluarea științifică canadiană a depunerilor acide din 2004; Consiliul Canadian al Miniștrilor al Mediului din 2008). Provincia Alberta a adoptat, de asemenea, sistemele generice de clasificare a încărcării critice utilizate pentru soluri în Europa pentru aciditatea potențială în vederea definirii solurilor ca fiind foarte sensibile, moderat sensibile și nesensibile la depunerile acide. Încărcările critice-țintă și de monitorizare sunt definite pentru fiecare clasă de sol și sunt prescrise acțiuni de gestionare ca fiind Cadrul de gestionare Alberta privind Depunerile acide, după caz.3.Pentru alineatul 3 se înlocuiește următorul text:3.Aceste încărcări și efecte sunt folosite în activități de evaluare integrată, inclusiv de asigurare a datelor pentru eforturile internaționale de evaluare a răspunsului ecosistemului la încărcarea cu compuși acidifianți, și asigură instrucțiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Canada în anexa II.4.Pentru alineatul 4 se înlocuiește următorul text:4.Pentru Statele Unite ale Americii, efectele acidificării sunt evaluate prin evaluarea sensibilității și a răspunsului ecosistemelor la încărcarea compușilor acidifianți, folosind metodologiile și criteriile științifice revizuite de experți și contabilizând incertitudinile asociate cu procesele de ciclare ale azotului în cadrul ecosistemelor. Impacturile adverse asupra vegetației și a ecosistemelor sunt apoi luate în considerare la stabilirea standardelor secundare naționale privind calitatea aerului înconjurător pentru NO_x și SO_2. Evaluarea integrată prin modelare și standardele calității aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucțiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II.5.În alineatul anterior alineatului 5 se introduce „A“ înainte de cuvintele „Pentru Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP“.6.În alineatul 5:(a)cuvintele „Manualul privind metodologiile și criteriile pentru delimitarea nivelurilor/încărcărilor critice și a zonelor geografice unde acestea sunt depășite“ sunt înlocuite de cuvintele „Manualul privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică“;(b)cuvintele „un ecosistem poate tolera pe termen lung, fără a fi afectat“ vor fi înlocuite cu cuvintele „care – pe termen lung – nu produc efecte adverse la structura și funcțiile ecosistemului“; și(c)cuvântul „plafoane“ din propoziția finală este înlocuit cu cuvintele „angajamentelor de reducere“.7.O nouă parte B și alineatul 5 bis au fost adăugate, după cum urmează:B.Pentru părțile din America de Nord5bis.Pentru Statele Unite ale Americii, efectele azotului nutritiv (eutrofizare) pentru ecosisteme sunt evaluate prin evaluarea sensibilității și răspunsului ecosistemelor la încărcarea compușilor azotici, folosirea de metodologii și criterii științifice revizuite de experți și contabilizate pentru incertitudinile asociate cu procesele de ciclare a azotului în cadrul ecosistemelor. Impacturile adverse asupra vegetației și ecosistemelor sunt apoi luate în considerare la stabilirea standardelor secundare naționale privind calitatea aerului înconjurător pentru NO_x. Evaluarea integrată prin modelare și standardele calității aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucțiuni pentru stabilirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II.8.Pentru alineatele 6, 7 și 8 se înlocuiește următorul text:6.Nivelurile critice (așa cum sunt definite în articolul 1) ale ozonului sunt stabilite pentru a proteja plantele conform „Manualului privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică“ al Convenției. Acestea sunt exprimate în termeni ai valorii cumulate a oricăror fluxuri stomatale sau concentrații, în partea de sus a coronamentului. Nivelurile critice ale ozonului sunt preferabil bazate pe fluxurile stomatale, pe măsură ce acestea sunt considerate mai relevante din punct vedere biologic, fiind relevante din moment ce iau în considerare efectul de modificare a factorilor climatici, solului și plantelor la absorbția ozonului de vegetație.7.Nivelurile critice ale ozonului au fost deduse pentru un număr de specii de culturi, vegetație (semi-) naturală și arbori de pădure. Nivelurile critice selectate sunt legate de cele mai importante efecte de mediu, spre exemplu pierderea siguranței rezervelor alimentare, pierderea depozitelor de carbon din biomasa activă a arborilor și efectele adverse suplimentare asupra pădurilor și ecosistemelor (semi-) naturale.8.Nivelul critic al ozonului pentru sănătatea umană este determinat conform instrucțiunilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind calitatea aerului pentru protecția sănătății umane de o gamă largă de efecte asupra sănătății, inclusiv riscul mărit de deces și morbiditate prematură.9.Pentru alineatul 9 se înlocuiește următorul text:9.În cazul Canadei se înțelege că nu există un prag minim pentru efectele ozonului asupra sănătății umane. Astfel, efectele adverse au fost observate pentru toate concentrațiile de ozon apărute în Canada. Standardul canadian privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon a fost stabilit pentru a ajuta eforturile de gestionare la nivel național și jurisdicții, pentru a reduce în mod semnificativ efectele asupra sănătății umane și asupra mediului.10.În alineatul 10:(a)cuvintele „ale ozonului sunt determinate“ sunt înlocuite cu cuvintele „sunt stabilite sub formă de standarde naționale primare și secundare privind calitatea aerului înconjurător ambiental pentru ozon în vigoare“;(b)virgula după cuvântul „siguranță“ este înlocuită cu cuvântul „și“;(c)cuvintele „, inclusiv vegetația,“ sunt inserate după cuvântul „bunăstare“;(d)cuvintele „, și sunt folosite pentru a stabili un standard național privind calitatea aerului înconjurător“ de la finalul primei propoziții sunt șterse;(e)cuvântul „standard“ din ultima propoziție este înlocuit cu cuvântul „standarde“;și(f)cuvintele „plafoane și/sau reduceri“ din ultima propoziție sunt înlocuite prin cuvintele „angajamentele de reducere“.11.Noile secțiuni IV, V și VI sunt adăugate după cum urmează:IV.Niveluri critice pentru particule în suspensieA.Pentru părțile din zona geografică a EMEP11.Nivelul critic al PM pentru sănătatea umană este determinat conform instrucțiunilor OMS privind calitatea aerului, precum concentrația masică a PM_2.5. Se estimează că respectarea nivelului din instrucțiune va reduce în mod eficient riscurile asupra sănătății. Concentrația de PM_2.5 pe termen lung, exprimată ca medie anuală, este direct proporțională cu riscul asupra sănătății, inclusiv reducerea speranței de viață. Acest indicator este folosit în modelarea integrată pentru a oferi indicații pentru reducerea emisiilor. În plus față de nivelul anual din instrucțiune, nivelul pe termen scurt din instrucțiune (media pe 24 de ore) este definit pentru a proteja împotriva maximelor de poluare care au efect semnificativ asupra morbidității sau mortalității.B.Pentru părțile din America de Nord12.În cazul Canadei se înțelege că nu există un prag minim pentru efectele PM asupra sănătății umane. Astfel, efectele adverse au fost observate pentru toate concentrațiile de PM apărute în Canada. Standardul canadian pentru PM a fost stabilit pentru a ajuta eforturile de gestionare la nivel național și de jurisdicții, pentru a reduce în mod semnificativ efectele asupra sănătății umane și asupra mediului.13.În cazul Statelor Unite ale Americii, nivelurile critice sunt stabilite sub formă de standarde naționale primare și secundare privind calitatea aerului înconjurător pentru PM în vederea protejării sănătății publice cu o marjă adecvată de siguranță și pentru protejarea bunăstării publice (inclusiv a vizibilității și a materialelor făcute de om) de orice efect advers cunoscut sau preconizat. Evaluarea integrată prin modelare și standardele de calitate a aerului sunt folosite pentru asigurarea de instrucțiuni pentru stabilitatea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru Statele Unite ale Americii în anexa II.V.Niveluri critice de amoniac14.Nivelurile critice de amoniac (așa cum sunt definite în articolul 1) sunt determinate pentru protecția plantelor conform „Manualului privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică“ al Convenției.VI.Niveluri acceptabile de poluanți atmosferici pentru a proteja materialele15.Nivelurile acceptabile pentru poluanții acidifianți, ozonul și PM sunt stabilite pentru a proteja materialele și patrimoniul cultural conform „Manualului privind metodologiile și criteriile pentru modelarea și delimitarea încărcărilor și nivelurilor critice, precum și a efectelor, riscurilor și tendințelor de poluare atmosferică“ al Convenției. Nivelurile acceptabile de poluanți reprezintă expunerea maximă pe care un material o poate tolera pe termen lung fără a duce la deteriorarea dincolo de cotele-țintă de coroziune specificate. Aceste daune care pot fi calculate prin funcțiile doză-răspuns disponibile reprezintă rezultatul unor poluanți care acționează împreună în diferite combinații, în funcție de material: aciditatea [dioxid de sulf (SO_2), acid nitric (HNO_3)], ozon și PM. + 
Articolul 2Intrarea în vigoare12.Conform articolului 13, alineatul 4 la protocol, acest amendament intră în vigoare pentru acele părți care nu au depus o notificare la Depozitar, în temeiul articolului 13 alineatul 5 la Protocol la expirarea a nouăzeci de zile de la data comunicării sale către toate celelalte părți de către secretarul executiv al Comisiei, cu condiția ca cel puțin șaisprezece părți să nu fi depus o astfel de notificare.
 + 
DECIZIA 2012/2
Modificarea textului și a anexelor de la II la IX ale Protocolului din 1999
referitor la reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic
și adăugarea anexelor X și XI
 + 
Articolul 1ModificarePărțile la Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, întrunite în cadrul celei de-a treizecea întrunire a Comitetului Executiv.S-a hotărât amendarea Protocolului din 1999 privind reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic (Protocolul de la Gothenburg) la Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, conform anexei la această decizie.
 + 
Articolul 2Relația cu Protocolul GothenburgNiciun stat sau nicio organizație regională de integrare economică nu poate depune un instrument de acceptare a acestei modificări decât dacă a depus, anterior sau simultan, un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare a Protocolului de la Gothenburg. + 
Articolul 3Intrarea în vigoareÎn conformitate cu articolul 13 alineatul 3 al Protocolului de la Gothenburg, prezenta modificare intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data la care două treimi din părțile la Protocolul de la Gothenburg au depus în cadrul Depozitarului instrumentele de acceptare a acestuia. + 
ANEXAA.Preambul1.În cel de-al doilea alineat al preambulului, cuvintele „compușii organici volatili și compușii reduși ai azotului“ sunt înlocuite cu cuvintele „compușii organici volatili, compușii reduși ai azotului și particule în suspensie“.2.În cel de-al treilea alineat preambular, cuvintele „și particule în suspensie“ sunt inserate după cuvântul „ozon“.3.În cel de-al patrulea alineat preambular, cuvintele „sulful și compușii organici volatili, precum și poluanții secundari cum ar fi ozonul“ sunt înlocuite cu cuvintele „sulful, compușii organici volatili, amoniacul și particule în suspensie emise direct, precum și poluanții secundari cum ar fi ozonul, particule în suspensie“.4.Următorul alineat preambular se adăugă între alineatele patru și cinci din preambul:Recunoscând evaluările cunoștințelor științifice de către organizațiile internaționale, cum ar fi Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Consiliul Arctic, cu privire la sănătatea umană și cobeneficiile climatice ale reducerii negrului de fum și a ozonului de la nivelul solului, în special în regiunile arctice și alpine5.Pentru cel de-al șaselea alineat preambular se înlocuiește:Recunoscând, de asemenea, că Canada și Statele Unite ale Americii tratează în mod bilateral poluarea atmosferică transfrontalieră în temeiul Acordului privind calitatea aerului Canada-Statele Unite, care include angajamentele ambelor state de a reduce emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și compuși organici volatili, și faptul că ambele țări au în vederea includerea angajamentelor de reducere a emisiilor de particule în suspensie,6.Pentru cel de-al șaptelea alineat preambular se înlocuiește:Recunoscând, în plus, că statul Canada se angajează să realizeze reduceri de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și particule în suspensie pentru a îndeplini cerințele Standardelor canadiene privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon și particule în suspensie și obiectivul național pentru a reduce acidificarea, precum și că Statele Unite se angajează la punerea în aplicare a programelor de reducere a emisiilor de oxizi de azot, dioxid de sulf, compuși organici volatili și particule în suspensie necesare pentru a îndeplini cerințele standardelor naționale privind calitatea aerului înconjurător pentru ozon și particule în suspensie, pentru a face progrese în continuare în reducerea efectelor acidificării și eutrofizării și pentru a îmbunătăți vizibilitatea în parcurile naționale și zonele urbane, deopotrivă.7.Alineatele preambulare nouă și zece sunt înlocuite cu următoarele alineate preambulare:Având în vedere cunoștințele științifice cu privire la transportul emisferic al poluării aerului, influența ciclului de azot și potențialele sinergii și compromisurile între poluarea aerului și schimbările climatice, conștiente de faptul că emisiile rezultate în urma transportului maritim și aviației contribuie în mod semnificativ la efectele adverse asupra sănătății umane și asupra mediului și reprezintă aspecte importante de avut în vedere de către Organizația Maritimă Internațională și Organizația Internațională a Aviației Civile,8.În cadrul celui de-al cincisprezecelea alineat preambular, cuvintele „amoniacul și compușii organici volatili“ sunt înlocuiți cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie“.9.În cel de-al nouăsprezecelea alineat preambular, cuvintele „și particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“ sunt introduse după cuvintele „compuși ai azotului“.10.Alineatele preambulare douăzeci și douăzeci și unu sunt șterse.11.În alineatul preambular douăzeci și doi:(a)Cuvintele „și amoniacul“ sunt înlocuite cu cuvintele „și compușii reduși ai azotului“; și(b)Cuvintele „inclusiv protoxidul de azot“ sunt înlocuite cu cuvintele „, inclusiv protoxidul de azot și nivelurile de nitrați din ecosisteme,“.12.În cadrul celui de-al douăzeci și treilea alineat preambular, cuvântul „troposferic“ este înlocuit cu „la nivelul solului“.B. Articolul 11.Următorul alineat este adăugat după alineatul 1:1 bis.Termenii „acest Protocol“, „Protocolul“ și „prezentul Protocol“ desemnează Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidificării, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, cu modificările periodice;2.Cuvintele „exprimat ca amoniac (NH_3)“ sunt adăugate la finalul alineatului 9.3.Următoarele alineate sunt adăugate după alineatul 11:11 bis.„Particule în suspensie“ sau „PM“ sunt poluanți atmosferici alcătuiți dintr-un amestec de particule suspendate în aer. Aceste particule se diferențiază prin proprietățile lor fizice (cum ar fi dimensiunea și forma), precum și compoziția lor chimică. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, toate referințele la particule în suspensie din prezentul protocol fac referire la particulele cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 10 microni (µm) (PM_10), inclusiv cele cu un diametru aerodinamic egal sau mai mic de 2,5 microni (µm) (PM_2,5);11 ter.„Negru de fum“ reprezintă particule de carbon în suspensie care absorb lumina;11 quater.„Precursorii ozonului“ înseamnă oxizi de azot, compuși organici volatili, metan și monoxid de carbon;4.În alineatul 13, cuvintele „sau fluxurile către receptori“ sunt introduse după cuvântul „atmosferă“.5.În alineatul 15, cuvintele „compuși organici volatili sau amoniac“ sunt înlocuiți de cuvintele „compuși organici volatili, amoniac sau particule în suspensie“.6.Pentru alineatul 16 se înlocuiește:Sursă fixă nouă“ reprezintă orice sursă fixă a cărei construcție sau modificare substanțială a început după expirarea unui an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru una dintre părți. O parte poate decide să nu trateze ca sursă staționară nouă orice sursă staționară pentru care aprobarea a fost în prealabil acordată de către autoritățile naționale competente la data intrării în vigoare a Protocolului pentru partea în cauză și cu condiția ca construcția sau modificarea substanțială să fi început în termen de 5 ani de la această dată. Este la latitudinea autorităților competente naționale să decidă dacă modificarea este sau nu importantă, ținând cont de unii factori, cum ar fi beneficiile pe care această modificare le are asupra mediului.C.Articolul 21.În partea introductivă:(a)Înainte de cuvintele „Obiectivul prezentului protocol“ se inserează „1.“;(b)Cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ sunt înlocuite cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie“;(c)Cuvintele „și mediul înconjurător“ sunt introduse după „sănătății“;(d)Cuvintele „materialelor și culturilor agricole“ sunt înlocuite de cuvintele „materialelor, culturilor agricole și climei, pe termen scurt și pe termen lung“; și(e)Cuvintele „particule în suspensie“ sunt introduse după cuvântul „eutrofizare“.2.Cuvintele „, care permit regenerarea ecosistemului“ sunt introduse la finalul subalineatului (a).3.În subalineatul (b), cuvintele „, care permit regenerarea ecosistemului“ sunt adăugate la finalul subalineatului și cuvântul „și“ după punct și virgulă este șters.4.În subalineatul (c) (ii), cuvintele „Standardul pancanadian“ sunt înlocuite cu cuvintele „Standardul canadian privind calitatea aerului ambiental“.5.Sunt adăugate noi alineate (d), (e) și (f) după subalineatele (c), după cum urmează:(d)Pentru particule în suspensie:(i)Pentru părțile situate în zona geografică a activităților EMEP, nivelurile critice ale particule în suspensie, conform anexei I;(ii)Pentru Canada, Standardele canadiene privind calitatea aerului ambiental pentru particule în suspensie; și(iii)Pentru Statele Unite ale Americii, Standardele naționale privind calitatea aerului ambiental pentru particule în suspensie;(e)Pentru părțile situate în zona geografică a activităților EMEP, nivelurile critice ale amoniacului, conform anexei I; și(f)Pentru părțile situate în zona geografică a activităților EMEP, nivelurile acceptabile ale poluanților atmosferici pentru protejarea materialelor, conform anexei I.6.Un nou alineat 2 este adăugat la finalul articolului 2, după cum urmează:2.Un obiectiv suplimentar este ca părțile, în implementarea măsurilor de atingere a obiectivelor lor naționale pentru particulele în suspensie, ar trebui să dea prioritate, în măsura pe care o consideră adecvată, măsurilor de reducere a emisiilor care reduc, de asemenea, în mod semnificativ, negrul de fum pentru a asigura beneficii pentru sănătatea umană și mediu și la reducerea efectelor schimbărilor climatice pe termen scurt.D.Articolul 31.În alineatul 1:(a)Cuvântul „plafon“ din primul rând se înlocuiește cu cuvintele „angajament de reducere“;(b)Cuvântul „plafon“ din al doilea rând se înlocuiește cu cuvântul „angajament“; și(c)Cuvintele „În luarea de măsuri pentru a reduce emisiile de particule în suspensie, fiecare parte ar trebui să încerce reduceri de la acele categorii de surse cunoscute pentru a emite cantități mari de negru de fum, în măsura în care consideră necesar.“ se adaugă la sfârșitul alineatului.2.În alineatele 2 și 3, cuvintele „V și VI“ se înlocuiesc cu cuvintele „V, VI și X“.3.Cuvintele „sub rezerva alineatelor 2 bis și 2 ter,“ se introduc la începutul alineatului 2.4.Noile alineate 2 bis și 2 ter sunt inserate după cum urmează:2 bis.O parte care a fost deja parte la prezentul protocol anterior intrării în vigoare a unui amendament care introduce noi categorii de surse poate aplica valorile-limită corespunzătoare unei „surse fixe existente“ oricărei surse ce face parte din categoria nouă a cărei construcție sau modificare substanțială a început înainte de expirarea unui an de la data de intrare în vigoare a amendamentului pentru acea parte, cu excepția cazului în care și până când acea sursă trece ulterior printr-o modificare substanțială.2 ter.O parte care a fost deja parte la prezentul protocol înainte de intrarea în vigoare a unui amendament care introduce noi valori-limită aplicabile unei „surse fixe noi“ pot continua să aplice valorile-limită aplicabile anterior, pentru orice sursă în construcție sau modificare substanțială, care este începută înainte de expirarea unui an de la data de intrare în vigoare a modificării pentru acea parte, cu excepția cazului și până ce sursa trece ulterior printr-o modificare substanțială.5.Alineatul 4 este șters.6.Pentru alineatul 6 se înlocuiește:Fiecare parte trebuie să aplice cele mai bune tehnici disponibile pentru sursele mobile incluse în anexa VIII și pentru fiecare sursă fixă inclusă în anexele IV, V, VI și X, și, după cum consideră necesar, măsurile de a controla negrul de fum ca componentă a particulelor în suspensie, luând în considerare ghidul adoptat de Organismul Executiv.7.Pentru alineatul 7 se înlocuiește:Fiecare parte, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, și luând în considerare costurile și avantajele, aplică valorile-limită pentru conținutul de COV din produsele identificate în anexa XI, în conformitate cu termenele specificate în anexa VII.8.În alineatul 8 (b):(a)Cuvintele „documentul V“ și „în cadrul celei de-a șaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) și orice modificare la prezentul“ sunt șterse; și(b)Următoarea propoziție este adăugată la finalul alineatului:Se va acorda atenție specială reducerilor de emisii de amoniac de la sursele importante de amoniac pentru partea respectivă.9.În alineatul 9 (b), cuvintele „amoniacul și/sau compușii organici volatili care contribuie la acidificarea, eutrofizarea sau formarea ozonului“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniacul, compușii organici volatili și/sau particule în suspensie care contribuie la acidificarea, eutrofizarea, formarea ozonului sau la nivelurile ridicate de particule în suspensie“.10.În alineatul 10 (b), cuvintele „sulful și/sau compușii organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „sulful, compuși organici volatili și/sau particule în suspensie“.11.Pentru alineatul 11 se înlocuiește după cum urmează:În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul protocol sau la modificarea conținută în decizia 2012/2, Canada și Statele Unite ale Americii trebuie să prezinte Organismului Executiv angajamentele lor privind reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și particule în suspensie în vederea includerii automate în anexa II.12.Se adaugă noi alineate după alineatul 11, după cum urmează:11 bis.În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezentul protocol, Canada trebuie să prezinte Organismului Executiv valorile-limită relevante în vederea includerii automate în anexele IV, V, VI, VIII, X și XI.11 ter.Fiecare parte elaborează și menține inventare și prognoze pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie. Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP folosesc metodologiile specificate în documentele-ghid elaborate de Organismul Director al EMEP și adoptate de părți la sesiunea Organismului Executiv. Părțile din zone aflate în afara zonei de activitate a EMEP utilizează drept ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al Organismului Executiv.11 quater.Fiecare parte ar trebui să participe în mod activ la programe cu privire la efectele poluării aerului asupra sănătății și mediului, aflate sub incidența Convenției.11 quinquies.În vederea comparării totalului de emisii naționale cu angajamentele de reducere a emisiilor, conform celor ilustrate în alineatul 1, o parte poate folosi o procedură specificată în decizia Organismului Executiv. O astfel de procedură include prevederile cu privire la depunerea documentației justificative și cu privirea la revizuirea utilizării procedurii.E.Articolul 3 bis1.Un nou articol 3 bis se adaugă după cum urmează: + 
Articolul 3 bisDispoziții tranzitorii flexibileFără a aduce atingere dispozițiilor articolului 3, alineatele 2, 3, 5 și 6, o parte la Convenție care devine parte la prezentul protocol în perioada 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2019 poate aplica dispozițiile tranzitorii flexibile pentru implementarea valorilor-limită specificate în anexele VI și/sau VIII, în conformitate cu condițiile specificate în acest articol.
2.Orice parte care alege să aplice dispozițiile tranzitorii flexibile, în conformitate cu prezentul articol, trebuie să indice în instrumentul său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezentul protocol următoarele:(a)prevederile specifice ale anexei VI și/sau VIII pentru care partea alege să aplice dispozițiile tranzitorii flexibile; și(b)un plan de implementare care să identifice programul de implementare completă a prevederilor specifice.3.Un plan de implementare aflat sub incidența alineatului 2(b) asigură, cel puțin, implementarea valorilor-limită pentru sursele fixe noi și existente specificate în tabelele 1 și 5 din anexa VI și tabelele 1, 2, 3, 13 și 14 ale anexei VIII, nu mai târziu de opt ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru acea parte, sau la data de 31 decembrie 2022, oricare dată intervine mai devreme.4.În niciun caz, implementarea de către una dintre părți a valorilor-limită pentru surse fixe noi și existente specificate în anexa VI sau anexa VIII nu poate fi amânată mai târziu de 31 decembrie 2030.5.O parte care alege să aplice dispozițiile tranzitorii flexibile conform acestui articol transmite secretarului executiv al Comisiei un raport trienal a progresului său în implementarea anexei VI și/sau a anexei VIII. Secretarul executiv al Comisiei va pune la dispoziția Organismului Executiv acest rapoarte trienale.
F.Articolul 41.În alineatul 1, cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“.2.În alineatul 1 (a), cuvintele „combustibili puțin poluanți și bune practici de mediu în agricultură“ se înlocuiesc cu cuvintele „combustibilii puțin poluanți și bune practici de mediu în agricultură și măsurile cunoscute pentru reducerea emisiilor de negru de fum, ca element al particulelor în suspensie“.G.Articolul 51.În alineatul 1 (a):(a)Cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“; și(b)Cuvintele „plafoanele naționale de emisie sau“ se înlocuiesc de cuvintele „angajamentele de reducere a emisiilor și“.2.În alineatul 1 (c) se înlocuiește:(c)nivelurile de ozon de la nivelul solului și de particule în suspensie;3.În alineatul 1 (d), „6“ este înlocuit cu „6; și“.4.Se adaugă un nou alineat 1 (e), după cum urmează:(e)Îmbunătățirile de mediu și sănătate umană asociate cu îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru 2020 și ulterior, conform anexei II. Pentru țările din afara zonei geografice de activitate a EMEP, informațiile cu privire la astfel de îmbunătățiri vor fi prezentate în ghidul adoptat de Organismul Executiv.5.În alineatul 2 (e):(a)Cuvintele „Sănătatea umană și mediu“ se înlocuiesc cu cuvintele „Sănătatea umană, mediu și climă“, și(b)Cuvintele „reducerea a“ se introduc după cuvintele „asociate cu“.H.Articolul 61.În alineatul 1 (b), cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie“.2.În alineatul 1 (f), cuvintele „documentele de la I la V“ și „în cadrul celei de-a șaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) și orice modificare la acestea“ se șterg.3.În alineatul 1 (g), cuvintele „documentul VI“ și „în cadrul celei de-a șaptesprezecea sesiune (decizia 1999/1) și orice modificare la acesta“ se șterg.4.În alineatul 1 (h), cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie“.5.Pentru alineatul 2 se înlocuiește:Fiecare parte colectează și menține informații cu privire la:(a)concentrațiile în aer și depunerile de sulf și compuși de azot;(b)concentrațiile în aer de ozon, compuși organici volatili și particule în suspensie; și(c)dacă este posibil, estimările expunerii la ozonul de la nivelul solului și la particulele în suspensie.Fiecare parte, dacă este posibil, colectează și menține, de asemenea, informații cu privire la efectele acestor poluanți asupra sănătății umane, ecosistemelor terestre și acvatice, asupra materialelor și climei. Părțile situate în zona geografică a activităților EMEP ar trebui să utilizeze documentele-ghid adoptate de Organismul Executiv. Părțile situate în afara zonei geografice a activităților EMEP ar trebui să utilizeze drept ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al Organismului Executiv.6.Se introduce un nou alineat 2 bis, după cum urmează:2 bis.Fiecare parte, în măsura în care consideră adecvat, elaborează și menține, de asemenea, inventare și prognoze de emisii de negru de fum, utilizând documentele-ghid adoptate de Organismul Executiv.I.Articolul 71.În alineatul 1 (a) (ii), cuvintele „alineatul 3“ se înlocuiesc cu cuvintele „alineatele 3 și 7“.2.În partea introductivă a alineatului 1 (b) se înlocuiește:(b)Fiecare parte situată în zona geografică de activitate a EMEP raportează la EMEP, prin intermediul secretarului executiv al Comisiei, următoarele informații privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie, pe baza instrucțiunilor elaborate de Organismul Director al EMEP și adoptate de Organismul Executiv:3.În alineatul 1 (b) (i), cuvintele „sulf, oxizi de azot, amoniac și compuși organici volatili“ sunt șterse.4.În alineatul 1 (b) (ii):(a)Cuvintele „din fiecare substanță“ sunt șterse; și(b)Numărul „(1990)“ se înlocuiește cu cuvintele „specificat în anexa II“.5.În alineatul 1 (b) (iii), cuvintele „și planurile curente de reducere“ se șterg.6.În ceea ce privește alineatul 1 (b) (iv) se înlocuiește:(iv)Raportul Informativ privind Inventarul care conține informații detaliate cu privire la inventarele de emisie și prognozele de emisiile raportate.7.Un nou alineat 1 (b bis) se adaugă după cum urmează:(b bis)Fiecare parte situată în zona geografică de activitate a EMEP ar trebui să raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretarului executiv al comisiei, informațiile disponibile cu privire la programele lor referitoare la efectele poluării atmosferice asupra sănătății umane și mediului, precum și programele de monitorizare și modelare atmosferică, în cadrul Convenției, folosind instrucțiunile adoptate de Organismul Executiv;8.Alineatul 1 (c) se înlocuiește:(c)Părțile situate în afara zonei geografice a activității EMEP raportează informațiile disponibile cu privire la nivelurile de emisii, inclusiv referitoare la anul de referință specificat în anexa II și aferente zonei geografice incluse sub incidența angajamentelor de reducere a emisiilor. Părțile situate în afara zonelor geografice ale activității EMEP ar trebui să asigure disponibilitatea informațiilor similare celor specificate în subalineatul (b bis), în cazul în care se solicită acest lucru de Organismul Executiv.9.Se adaugă un nou subalineat (d) după subalineatul 1 (c), după cum urmează:(d)Fiecare parte ar trebui să raporteze, acolo unde sunt disponibile, inventarele și prognozele privind emisiile de negru de fum, folosind instrucțiunile adoptate de Organismul Executiv.10.În partea introductivă a alineatului 3 se înlocuiește:La solicitarea și conform termenelor stabilite de Organismul Executiv, EMEP și alte organisme auxiliare asigură Organismului Executiv informațiile relevante cu privire la:11.În alineatul 3 (a), cuvintele „particule în suspensie inclusiv negrul de fum,“ sunt introduse după cuvintele „concentrații de“.12.În alineatul 3 (b), cuvintele „ozon și precursorii săi“ sunt înlocuite de cuvintele „particule în suspensie, ozon de la nivelul solului și precursorii acestuia;“.13.Se inserează noi subalineate (c) și (d) după subalineatul 3 (b), după cum urmează:(c)Efectele adverse asupra sănătății umane, ecosistemelor naturale, materialelor și culturilor agricole, inclusiv interacțiunile cu schimbările climatice și mediul, aferente substanțelor incluse în prezentul protocol, și progresul în obținerea îmbunătățirilor privind sănătatea umană și mediu, așa cum sunt descrise în ghidul adoptat de Organismul Executiv; și(d)Calculul bilanțului de azot, eficiența utilizării azotului, surplusul de azot, precum și îmbunătățirile acestora în cadrul zonei geografice a EMEP, folosind ghidul adoptat de Organismul Executiv.14.Ultima propoziție a alineatului 3 se șterge.15.În alineatul 4, cuvintele „și particule în suspensie“ sunt adăugate la finalul alineatului.16.În alineatul 5, cuvintele „concentrațiile curente de ozon și nivelurile critice de ozon“ sunt înlocuite cu cuvintele „concentrațiile curente de ozon și de particule în suspensie și nivelurile critice de ozon și particule în suspensie“.17.Se adaugă un nou alineat 6, după cum urmează:6.Fără a aduce atingere prevederilor articolului 7.1 (b), o parte poate solicita Organismului Executiv permisiunea de a raporta un inventar limitat pentru un poluant sau poluanți anume dacă:(a)Partea nu a deținut anterior obligații de raportare în cadrul prezentului protocol sau oricărui alt protocol pentru poluantul respectiv; și(b)Inventarul limitat al părții include, cel puțin, toate sursele punctuale majore de poluant sau poluanți, în cadrul părții sau a ZGEP relevant.Organismul Executiv acordă anual o astfel de solicitare timp de până la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru partea respectivă, însă în niciun caz pentru raportarea emisiilor pentru orice an ulterior anului 2019. O astfel de solicitare va fi însoțită de informații cu privire la progresul în elaborarea unui inventar mai complet, ca parte a raportării anuale a părții.J.Articolul 81.În alineatul (b), cuvintele „particule în suspensie, inclusiv negru de fum“ sunt inserate după cuvintele „pe cele care privesc“.2.În alineatul (c), cuvintele „compușii de azot și compușii organici volatili“ sunt înlocuiți cu cuvintele „compușii de azot, compușii organici volatili și particule în suspensie, inclusiv negrul de fum“.3.După alineatul (d) se adaugă un nou alineat (d bis), după cum urmează:Îmbunătățirea cunoștințelor științifice despre cobeneficiile potențiale pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice asociate cu scenariile potențiale de reducere a poluanților atmosferici (cum ar fi metanul, monoxidul de carbon și negrul de fum) care au pe termen scurt efect de forță radiativă și alte efecte climatice;4.În alineatul (e), cuvintele „eutrofizare și poluare fotochimică“ se înlocuiesc cu cuvintele „eutrofizare, poluare fotochimică și particule în suspensie“.5.În alineatul (f), cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și alți precursori ai ozonului și particule în suspensie“.6.În alineatul (g):(a)Cuvintele „azot și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „azot, compuși organici volatili și particule în suspensie“.(b)Cuvintele „inclusiv contribuția acestora la concentrațiile de particule în suspensie“ se șterg; și(c)Cuvintele „compuși organici volatili și ozonul troposferic“ se înlocuiesc cu cuvintele „compuși organici volatili, particule în suspensie și ozonul de la nivelul solului“.7.În alineatul (k):(a)Cuvintele „mediu și sănătatea umană“ se înlocuiesc cu cuvintele „mediu, sănătatea umană și impacturile asupra climei“; și(b)Cuvintele „amoniac și compuși organici volatili“ se înlocuiesc cu cuvintele „amoniac, compuși organici volatili și particule în suspensie“.K.Articolul 101.În alineatul 1, cuvintele „sulful și compușii de azot“ se înlocuiesc cu cuvintele „sulful, compușii de azot și particule în suspensie“.2.În alineatul 2 (b):(a)Cuvintele „efectele asupra sănătății“ se înlocuiesc cu cuvintele „efectele asupra sănătății umane“, „cobeneficiile climatice“; și(b)Cuvintele „particule în suspensie,“ se inserează după cuvintele „aferente“.3.Se adaugă noi alineate 3 și 4, după cum urmează:3.Organismul Executiv include în analizele sale la care face referire acest articol o evaluare a măsurilor de reducere a emisiilor de negru de fum, cel târziu în cadrul celei de-a doua sesiuni a Organismului Executiv, după intrarea în vigoare a modificării conținute în decizia 2012/2.4.Părțile trebuie cel târziu în cadrul celei de-a doua sesiuni a Organismului Executiv de la intrarea în vigoare a modificării conținute în decizia 2012/2 să evalueze măsurile de control pentru amoniac și să aibă în vedere necesitatea de revizuire a anexei IX.L.Articolul 13În articolul 13 se va înlocui: + 
Articolul 13Ajustări1.Orice parte a Convenției poate propune o ajustare la anexa II la prezentul protocol, în scopul de a-și înscrie numele împreună cu nivelurile de emisie, plafoanele de emisie și procentajul de reducere al emisiilor.2.Orice parte poate propune ajustări ale angajamentelor sale de reducere a emisiilor deja prevăzute în anexa II. O astfel de propunere include documentația justificativă și trebuie să fie analizată, conform specificațiilor din decizia Organismului Executiv. Această analiză trebuie să aibă loc înainte ca propunerea să fie discutată de către părți, conform alineatului 4.3.Orice parte eligibilă în sensul articolul 3 alineatul 9 poate propune o ajustare a anexei III pentru a adăuga una sau mai multe ZGEP-uri sau pentru a face schimbări la nivelul unui ZGEP în limitele jurisdicției sale, care este menționată în anexa respectivă.4.Ajustările propuse sunt înaintate în scris secretarului executiv al Comisiei, care le comunică tuturor părților. Părțile trebuie să discute ajustările propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiția ca acele propuneri să fi fost transmise părților de către secretarul executiv al Comisiei cu cel puțin nouăzeci de zile înainte.5.Ajustările trebuie să fie adoptate prin consens de către părțile prezente la sesiunea Organismului Executiv și intră în vigoare pentru toate părțile la prezentul protocol în a nouăzecea zi care urmează datei la care secretarul executiv al Comisiei notifică părțile în scris cu privire la adoptarea ajustării. + 
Articolul 13 bisModificări1.Fiecare parte poate propune modificări la prezentul protocol.2.Modificările propuse sunt înaintate în scris secretarului executiv al Comisiei, care le comunică tuturor părților. Părțile discută modificările propuse la următoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiția ca aceste propuneri să fi fost transmise părților de către secretarul executiv cu cel puțin nouăzeci de zile înainte.3.Modificările la prezentul protocol, altele decât cele ale anexelor I și III, sunt adoptate prin consens de către părțile prezente la sesiunea Organismului Executiv și intră în vigoare pentru părțile care le-au acceptat în a nouăzecea zi de la data la care două treimi din acelea care erau părți la momentul adoptării modificărilor au depus la Depozitar instrumentele de acceptare ale acestor modificări. Modificările intră în vigoare pentru orice altă parte în a nouăzecea zi care urmează datei la care respectiva parte a depus instrumentele de acceptare a modificărilor.4.Modificările la anexele I și III la prezentul protocol sunt adoptate prin consens de către părțile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a o sută optzeci de zile de la data comunicării acestora către toate părțile de către secretarul executiv al Comisiei, o modificare a unei astfel de anexe intră în vigoare pentru acele părți care nu au depus la Depozitar o notificare conform prevederilor alineatului 5, cu condiția ca cel puțin șaisprezece părți să nu fi depus o astfel de notificare.5.Orice parte care nu poate aproba o modificare la anexele I și/sau III notifică, în scris, Depozitarul, în termen de nouăzeci de zile începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate părțile asupra primirii unei astfel de notificări. O parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare și după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la această anexă intră în vigoare pentru partea respectivă.6.Pentru acele părți care au acceptat-o, procedura descrisă în alineatul 7 va prevala asupra procedurii descrise în alineatul 3 cu privire la modificările anexelor de la IV la XI.7.Modificările anexelor de la IV la XI sunt adoptate prin consens de către părțile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea unui an de la data comunicării acestora către toate părțile de către secretarul executiv al Comisiei, o modificare a unei astfel de anexe intră în vigoare pentru acele părțile care nu au depus la Depozitar o notificare conform prevederilor subalineatului (a):(a)Orice parte care nu poate aproba o modificare la anexele de la IV la XI notifică Depozitarul în scris, în termen de un an începând de la data comunicării adoptării acesteia. Depozitarul informează fără întârziere toate părțile asupra primirii unei astfel de notificări. O parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificării anterioare și după depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la această anexă intră în vigoare pentru partea respectivă;(b)Nicio modificare a anexelor de la IV la XI nu intră în vigoare decât dacă un număr total de șaisprezece sau mai multe părți fie:(i)au depus o notificare conform prevederilor subalineatului (a); sau(ii)nu au acceptat procedura descrisă în acest alineat și nu au depus încă un instrument de acceptare conform prevederilor alineatului 3.
Se adaugă un nou alineat 4, după cum urmează:4.Un stat sau o organizație regională pentru integrare economică trebuie să declare în cadrul instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare dacă nu intenționează să își asume obligațiile procedurilor descrise în articolul 13 bis, alineatul 7, referitor la modificarea anexelor IV-XI.
N.Noul Articol 18 bisUn nou articol 18 bis se adaugă după articolul 18, după cum urmează: + 
Articolul 18 bisRezilierea protocoalelorAtunci când toate părțile la oricare din următoarele protocoale și-au depus instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezentul protocol cu Depozitarul, conform articolului 15, protocolul respectiv trebuie să fie considerat reziliat:(a)Protocolul de la Helsinki din 1985 privind reducerea emisiilor de sulf sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora cu cel puțin 30 la sută;(b)Protocolul de la Sofia din 1988 privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora;(c)Protocolul de la Geneva din 1991 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili sau a fluxurilor transfrontaliere ale acestora;(d)Protocolul de la Oslo din 1994 cu privire la reducerea suplimentară a emisiilor de sulf.
O.Anexa IIÎn anexa II se înlocuiește următorul text:Angajamentele de reducere a emisiilor1.Angajamentele de reducere a emisiilor prevăzute în tabelele de mai jos se referă la prevederile articolului 3 alineatele 1 și 10 ale prezentului protocol.2.Tabelul 1 include plafoanele de emisie pentru dioxidul de sulf (SO_2), oxizii de azot (NO_x), amoniac (NH_3) și compușii organici volatili (COV-uri) pentru 2010 până în 2020, exprimate în mii de tone metrice (tone) pentru acele părți care au ratificat prezentul protocol anterior anului 2010.3.Tabelul 2-6 include angajamentele de reducere a emisiilor pentru SO_2, NO_x, NH_3, COV-uri și PM_2,5 pentru 2020 și ulterior. Aceste angajamente sunt exprimate ca reducere procentuală față de nivelul de emisii din 2005.4.Estimările emisiilor pentru anul 2005 listate în tabelele 2-6 sunt exprimate în mii de tone și reprezintă cele mai bune ultime date disponibile raportate de părți în anul 2012. Aceste estimări sunt doar cu scop informativ și pot fi actualizate de părți pe parcursul raportării datelor de emisii în cadrul prezentului protocol în cazul în care informații mai bune devin disponibile. Secretariatul va păstra și actualiza în mod regulat pe pagina de internet a Convenției un tabel cu cele mai recente estimări raportate de părți, pentru informații. Angajamentele de reducere procentuală a emisiilor listate în tabelele 2-6 sunt aplicabile la cele mai recente estimări din 2005, conform raportărilor făcute de către părți la secretarul executiv al Comisiei.5.În cazul în care într-un an o parte consideră că, datorită unei ierni deosebit de friguroase, unei veri extrem de secetoase sau a variațiilor neprevăzute în activitățile economice, cum ar fi pierderea capacității sistemului de aprovizionare cu energie electrică la nivel național sau în țara vecină, nu își poate respecta angajamentele de reducere a emisiilor, aceasta își poate îndeplini angajamentele respective prin realizarea mediei emisiilor anuale naționale pentru anul în cauză, anul anterior și anul următor, cu condiția ca această medie să nu depășească angajamentul asumat. + 
Tabelul 1Plafoane de emisie pentru 2010 până în 2020 pentru părțile care au ratificat prezentul protocol anterior anului 2010 (exprimate în mii de tone pe an)

Partea Ratificare SO_2 NO_x NH_3 COV
1 Belgia 2007 106 181 74 144
2 Bulgaria 2005 856 266 108 185
3 Croația 2008 70 87 30 90
4 Cipru 2007 39 23 9 14
5 Republica Cehia 2004 283 286 101 220
6 Danemarca 2002 55 127 69 85
7 Finlanda 2003 116 170 31 130
8 Franța 2007 400 860 780 1100
9 Germania 2004 550 1081 550 995
10 Ungaria 2006 550 198 90 137
11 Letonia 2004 107 84 44 136
12 Lituania 2004 145 110 84 92
13 Luxemburg 2001 4 11 7 9
14 Olanda 2004 50 266 128 191
15 Norvegia 2002 22 156 23 195
16 Portugalia 2005 170 260 108 202
17 România 2003 918 437 210 523
18 Slovacia 2005 110 130 39 140
19 Slovenia 2004 27 45 20 40
20 Spania^a 2005 774 847 353 669
21 Suedia 2002 67 148 57 241
22 Elveția 2005 26 79 63 144
23 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 2005 625 1181 297 1200
24 Statele Unite ale Americii 2004 ^b ^c ^d
25 Uniunea Europeană 2003 7832 8180 4294 7585

Notă
^a Cifrele se aplică pentru partea europeană a țării respective.
^b În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 16.013.000 tone pentru totalul emisiilor de sulf din ZGEP identificate pentru sulf în cele 48 de State Unite învecinate și Districtul Columbia. Această cifră se echivalează cu 14.527.000 tone.
^c În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 6.897.000 tone pentru totalul emisiilor de NO_x din ZGEP identificate pentru NO_x în Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Illinois, Indiana, Kentucky, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Hampshire, New Jersey, New York, Ohio, Pennsylvania, Rhode Island, Vermont, West Virginia și Wisconsin. Această cifră se echivalează cu 6.257.000 tone.
^d În momentul acceptării prezentului protocol în 2004, Statele Unite ale Americii au furnizat o valoare indicativă pentru 2010 de 4.972.000 tone pentru totalul emisiilor de COV din ZGEP identificate pentru COV în Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Illinois, Indiana, Kentucky, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, New Hampshire, New Jersey, New York, Ohio, Pennsylvania, Rhode Island, Vermont, West Virginia și Wisconsin. Această cifră se echivalează cu 4.511.000 tone.
 + 
Tabelul 2Angajamentele de reducere a emisiilor pentru dioxidul de sulf pentru 2020 și perioada ulterioară

Partea la Convenție Nivelurile de emisie din 2005 exprimate în mii de tone de SO_2 Reducere de la nivelul din 2005 (%)
1 Austria 27 26
2 Belarus 79 20
3 Belgia 145 43
4 Bulgaria 777 78
5 Canada^a
6 Croația 63 55
7 Cipru 38 83
8 Republica Cehia 219 45
9 Danemarca 23 35
10 Estonia 76 32
11 Finlanda 69 30
12 Franța 467 55
13 Germania 517 21
14 Grecia 542 74
15 Ungaria 129 46
16 Irlanda 71 65
17 Italia 403 35
18 Letonia 6,7 8
19 Lituania 44 55
20 Luxemburg 2,5 34
21 Malta 11 77
22 Olanda^b 65 28
23 Norvegia 24 10
24 Polonia 1224 59
25 Portugalia 177 63
26 România 643 77
27 Slovacia 89 57
28 Slovenia 40 63
29 Spania^b 1282 67
30 Suedia 36 22
31 Elveția 17 21
32 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 706 59
33 Statele Unite ale Americii^c
34 Uniunea Europeană 7828 59

Notă
^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de sulf estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de sulf pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca o ajustare la anexa III a acestui protocol.
^b Cifrele se referă la partea europeană a țării respective.
^c În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de sulf estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de sulf pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; și (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel și articolul (c) va fi oferit ca o ajustare la anexa III.
 + 
Tabelul 3Angajamentele de reducere a emisiilor pentru oxizii de azot pentru 2020 și perioada ulterioară

Partea la Convenție Nivelurile de emisie din 2005 exprimate în mii de tone de NO_2 Reducere de la nivelul din 2005 (%)
1 Austria 231 37
2 Belarus 171 25
3 Belgia 291 41
4 Bulgaria 154 41
5 Canada^b
6 Croația 81 31
7 Cipru 21 44
8 Republica Cehia 286 35
9 Danemarca 181 56
10 Estonia 36 18
11 Finlanda 177 35
12 Franța 1430 50
13 Germania 1464 39
14 Grecia 419 31
15 Ungaria 203 34
16 Irlanda 127 49
17 Italia 1212 40
18 Letonia 37 32
19 Lituania 58 48
20 Luxemburg 19 43
21 Malta 9,3 42
22 Olanda^c 370 45
23 Norvegia 200 23
24 Polonia 866 30
25 Portugalia 256 36
26 România 309 45
27 Slovacia 102 36
28 Slovenia 47 39
29 Spania^c 1292 41
30 Suedia 174 36
31 Elveția^d 94 41
32 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 1580 55
33 Statele Unite ale Americii^c
34 Uniunea Europeană 11354 42

Notă
^a Emisiile din soluri nu sunt incluse în estimările 2005 pentru statele membre UE.
^b În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de oxizi de azot estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de oxizi de azot pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui Protocol.
^c Cifrele se referă la partea europeană a țării respective.
^d Inclusiv emisiile de la producția culturilor agricole și solurile agricole (NFR-4D).
^e În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de oxizi de azot estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de oxizi de azot pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; și (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel și articolul (c) va fi oferit ca ajustare la anexa III.
 + 
Tabelul 4Angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac pentru 2020 și perioada ulterioară

Partea la Convenție Nivelurile de emisie din 2005 exprimate în mii de tone de NH_3 Reducere de la nivelul din 2005 (%)
1 Austria 63 1
2 Belarus 136 7
3 Belgia 71 2
4 Bulgaria 60 3
5 Croația 40 1
6 Cipru 5,8 10
7 Republica Cehia 82 7
8 Danemarca 83 24
9 Estonia 9,8 1
10 Finlanda 39 20
11 Franța 661 4
12 Germania 573 5
13 Grecia 68 7
14 Ungaria 80 10
15 Irlanda 109 1
16 Italia 416 5
17 Letonia 16 1
18 Lituania 39 10
19 Luxemburg 5,0 1
20 Malta 1,6 4
21 Olanda^a 141 13
22 Norvegia 23 8
23 Polonia 270 1
24 Portugalia 50 7
25 România 199 13
26 Slovacia 29 15
27 Slovenia 18 1
28 Spania^a 365 3
29 Suedia 55 15
30 Elveția 64 8
31 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 307 8
32 Uniunea Europeană 3813 6

Notă
^a Cifrele se referă la partea europeană a țării respective.
 + 
Tabelul 5Angajamentele de reducere a emisiilor pentru compușii organici volatili pentru 2020 și perioada ulterioară

Partea la Convenție Nivelurile de emisie din 2005 exprimate în mii de tone de COV Reducere de la nivelul din 2005 (%)
1 Austria 162 21
2 Belarus 349 15
3 Belgia 143 21
4 Bulgaria 158 21
5 Canada^a
6 Croația 101 34
7 Cipru 14 45
8 Republica Cehia 182 18
9 Danemarca 110 35
10 Estonia 41 10
11 Finlanda 131 35
12 Franța 1232 43
13 Germania 1143 13
14 Grecia 222 54
15 Ungaria 177 30
16 Irlanda 57 25
17 Italia 1286 35
18 Letonia 73 27
19 Lituania 84 32
20 Luxemburg 9,8 29
21 Malta 3,3 23
22 Olanda^b 182 8
23 Norvegia 218 40
24 Polonia 593 25
25 Portugalia 207 18
26 România 425 25
27 Slovacia 73 18
28 Slovenia 37 23
29 Spania^b 809 22
30 Suedia 197 25
31 Elveția^c 103 30
32 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 1088 32
33 Statele Unite ale Americii^d
34 Uniunea Europeană 8842 28

Notă
^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de COV estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de COV pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui protocol.
^b Cifrele se referă la partea europeană a țării respective.
^c Inclusiv emisiile de la producția culturilor agricole și solurile agricole (NFR-4D).
^d În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de COV pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de COV pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; și (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel, articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel și articolul (c) va fi oferit ca ajustare la anexa III.
 + 
Tabelul 6Angajamentele de reducere a emisiilor pentru PM_2,5 pentru 2020 și perioada ulterioară

Partea la Convenție Nivelurile de emisie din 2005 exprimate în mii de tone de PM_2,5 Reducere de la nivelul din 2005 (%)
1 Austria 22 20
2 Belarus 46 10
3 Belgia 24 20
4 Bulgaria 44 20
5 Canada^a
6 Croația 13 18
7 Cipru 2,9 46
8 Republica Cehia 22 17
9 Danemarca 25 33
10 Estonia 20 15
11 Finlanda 36 30
12 Franța 304 27
13 Germania 121 26
14 Grecia 56 35
15 Ungaria 31 13
16 Irlanda 11 18
17 Italia 166 10
18 Letonia 27 16
19 Lituania 8,7 20
20 Luxemburg 3,1 15
21 Malta 1,3 25
22 Olanda^b 21 37
23 Norvegia 52 30
24 Polonia 133 16
25 Portugalia 65 15
26 România 106 28
27 Slovacia 37 36
28 Slovenia 14 25
29 Spania^b 93 15
30 Suedia 29 19
31 Elveția^c 11 26
32 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 81 30
33 Statele Unite ale Americii^c
34 Uniunea Europeană 1504 22

Notă
^a În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la acesta, Canada trebuie să prezinte: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de PM estimate pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP, dacă a depus una; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de PM pentru 2020 de la nivelurile din 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP. Articolul (a) va fi inclus în tabel, iar articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel. ZGEP, dacă este depusă, va fi oferită ca ajustare la anexa III a acestui protocol.
^b Cifrele se referă la partea europeană a țării respective.
^c În momentul ratificării, acceptării sau aprobării prezentului protocol sau al aderării la modificare prin adăugarea acestui tabel la prezentul protocol, Statele Unite ale Americii trebuie să furnizeze: (a) o valoare pentru nivelurile totale de emisii de PM_2,5 pentru 2005, fie la nivel național, fie într-o ZGEP; și (b) o valoare indicativă pentru reducerea nivelurilor totale de emisii de PM_2,5 pentru 2020 de la nivelurile identificate pentru 2005; și (c) orice schimbare identificată în ZGEP în momentul în care Statele Unite ale Americii au devenit parte la prezentul protocol. Articolul (a) va fi inclus în tabel și articolul (b) va fi inclus într-o notă de subsol la tabel.
P.Anexa III1.În propoziția de sub titlu, cuvintele „ZGEP este“ sunt înlocuite cu cuvintele „ZGEP-urile sunt“.2.Se adaugă un nou subtitlu și alineat înainte de înregistrarea pentru ZGEP a Federației Ruse.ZGEP CanadaZGEP pentru sulf în cazul Canadei reprezintă o zona de 1 milion de kilometri pătrați care include întregul teritoriu al Provinciilor Prince Edward Island, Nova Scotia și New Brunswick, întregul teritoriu al Provinciei Quebec de sud, în linie dreaptă, între Havre-St. Pierre pe coasta nordică a Golfului Saint Lawrence și punctul unde frontiera de stat Quebec-Ontario se intersectează cu litoralul Golfului James, întregul teritoriu al Provinciei Ontario, sud, în linie dreaptă, între punctul unde frontiera de stat Quebec-Ontario se intersectează cu litoralul Golfului James și râul Nipigon, aproape de malul nordic al Lacului Superior.3.Pentru alineatul aflat după subtitlul „ZGEP a Federației Ruse“ se înlocuiește:ZGEP a Federației Ruse coincide teritoriului european al Federației Ruse. Teritoriul European al Federației Ruse face parte din teritoriul Rusiei, în cadrul frontierelor de sat administrative și geografice ale entităților Federației Ruse, situate în Europa de Est, în zona limitrofă a continentului Asiatic, conform frontierei de stat convenționale care trece dinspre nord spre sud, de-a lungul Munților Ural, conform frontierei de stat cu Kazahstan la Marea Caspică, apoi de-a lungul frontierelor de stat cu Azerbaidjan și Georgia, în Caucazul de Nord la Marea Neagră.Q.Anexa IV1.Pentru anexa IV, următorul text este înlocuit:Valori-limită pentru emisiile de sulf provenite din surse fixe1.Secțiunea A se aplică altor părți decât Statele Unite ale Americii și Canada, secțiunea B se aplică pentru Canada și secțiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii.A.Părțile, cu excepția Statelor Unite ale Americii și Canadei2.În sensul prezentei secțiuni, ,,valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de SO_2 (sau SO_x, în cazul în care se menționează astfel) conținută în gazele reziduale ale unei instalații, care nu trebuie depășită. Cu excepția cazului în care se specifică diferit, trebuie calculată din punctul de vedere al masei de SO_2 (SO_x, exprimat ca SO_2) per volum de gaze reziduale (exprimat ca mg/mc), asumând condițiile standard de temperatură și presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce privește conținutul de oxigen din gazele reziduale trebuie aplicate valorile menționate în tabelele de mai jos pentru fiecare dintre categoriile de sursă în parte. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentrațiilor de poluanți din gazele reziduale. Pornirea, oprirea și mentenanța echipamentului sunt excluse.3.Conformitatea cu VLE-urile, ratele minime de desulfurare, ratele de recuperare a sulfului și valorile-limită pentru conținutul de sulf trebuie verificate:a)Emisiile trebuie monitorizate prin măsurători sau prin intermediul unor calcule cu cel puțin aceeași precizie. Conformarea cu VLE trebuie verificată prin măsurători continue și discontinue, aprobare-tip sau prin orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metode de calcul verificate. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă media lunară validată a emisiilor nu depășește valoarea-limită, cu excepția cazului în care se specifică un alt mod pentru o categorie de sursă individuală. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă valoarea medie, bazată pe un număr corespunzător de măsurători, efectuate în condiții reprezentative, nu depășește VLE. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificărilor;b)În cazul instalațiilor de ardere pentru care se aplică ratele minime de desulfurare stabilite în alineatul 5 (a) (ii), conținutul de sulf al combustibilului va fi monitorizat în mod regulat, iar autoritățile competente vor fi informate despre schimbările importante suferite de tipul de combustibil utilizat. Ratele de desulfurare se vor aplica drept valori medii lunare;c)Conformitatea cu rata minimă de recuperare a sulfului va fi verificată prin măsurători regulate sau prin intermediul altor metode adecvate din punct de vedere tehnic;d)Conformitatea cu valorile-limită ale sulfului pentru motorină va fi verificată prin măsurători regulate specifice.4.Monitorizarea substanțelor poluante importante și măsurarea parametrilor de proces, precum și asigurarea calității sistemelor automate de măsurare și măsurătorile de referință pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate în conformitate cu standardele Comitetului European de Standardizare (CEN). În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO), standardele naționale sau internaționale care vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calității științifice.5.Următoarele subalineate stabilesc prevederi speciale pentru instalațiile de ardere menționate în alineatul 7:a)O parte poate obține derogare de la obligația de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în alineatul 7 în următoarele situații:(i)în cazul unei instalații de ardere care utilizează în mod normal în acest scop un combustibil cu conținut scăzut de sulf, în situațiile în care operatorul nu poate respecta acele valori-limită din cauza unei întreruperi a aprovizionării cu combustibil cu conținut scăzut de sulf în urma unui deficit serios;(ii)în cazul unei instalații de ardere care utilizează un combustibil solid indigen, care nu poate respecta valorile-limită de emisie prevăzute în alineatul 7, trebuie îndeplinite cel puțin următoarele valori-limită pentru ratele de desulfurare:(aa)instalații existente: 50-100 MWth: 80%;(bb)instalații existente: 100-300 MWth: 90%;(cc)instalații existente: > 300 MWth: 95%;(dd)instalații noi: 50-300 MWth: 93%;(ee)instalații noi: > 300 MWth: 97%;(iii)în cazul instalațiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoși și care trebuie să recurgă în mod excepțional la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza unei întreruperi neașteptate a aprovizionării cu gaz, având nevoie din acest motiv să fie dotate cu unități de purificare a gazelor reziduale;(iv)în cazul instalațiilor de ardere existente care începând de la 1 ianuarie 2016, până cel târziu 31 decembrie 2023, nu au mai mult de 17.500 ore de funcționare;(v)în cazul instalațiilor de ardere existente care utilizează combustibili solizi sau lichizi și care nu au funcționat mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobilă pentru o perioadă de cinci ani, se aplică în schimb următoarele VLE:(aa)Pentru combustibili solizi: 800 mg/mc;(bb)Pentru combustibili lichizi: 850 mg/mc în cazul instalațiilor cu putere termică nominală ce nu depășește 300 MWth și 400 mg/mc pentru instalații cu o putere termică nominală peste 300 MWth;b)În cazul în care o instalație de ardere este extinsă cu cel puțin 50 MWth, VLE specificată pentru instalațiile noi în alineatul 7 se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE este calculată ca medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea instalației existente, cât și pentru cea nouă;c)Părțile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere;d)În cazul unei instalații de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE va fi determinată ca medie ponderată a VLEurilor pentru combustibilii individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil.6.Părțile pot aplica reguli prin care instalațiile cu ardere și cele pentru procesare din cadrul rafinăriilor de uleiuri minerale pot fi exceptate de la respectarea valorilor-limită individuale de SO_2 din prezenta anexă, cu condiția respectării unor valori-limită de SO_2, conform conceptului de bulă, determinate pe baza celor mai bune tehnici disponibile.7.Instalațiile cu ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth:^1 + 
Tabelul 1Valori-limită pentru emisiile de SO_2 ale instalațiilor de ardere^aN O T Ă: FBC = ardere în strat fluidizat (circulant, sub presiune, cu barbotare)Notă
^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se aplică pentru:– instalațiile în care produsele pentru ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor;– instalațiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalații de ardere independente;– instalațiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică;– instalațiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;– reactoarele utilizate în industria chimică;– bateriile cuptoarelor de cocserie;– recuperatoarele Cowper;– cazanele de recuperare din instalațiile pentru producerea celulozei;– incineratoarele de deșeuri;– instalații echipate cu motoare Diesel, cu benzină sau cu gaz, sau cu turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
^b Conținutul de referință de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi și 3% pentru combustibilii lichizi și gazoși.
8.Motorină: + 
Tabel 2Valori-limită pentru conținutul de sulf al motorinei^a

Conținutul de sulf (procent din greutate)
Motorină <0,10

Notă
^a ,,Motorină“ înseamnă orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepția combustibilului marin, care intră sub incidența codurilor NC 2710 19 25, 2710 19 29, 2710 19 45 sau 2710 19 49, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepția combustibilului marin, din care mai puțin de 65% din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 250°C și din care cel puțin 85% din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 350°C prin metoda ASTM D86. Combustibilii Diesel, i.e. motorina, care intră sub incidența codului NC 2710 19 41 și sunt utilizați pentru vehicule cu propulsie proprie, sunt excluși din această definiție. Combustibilii utilizați pentru echipamentele mobile nerutiere și pentru tractoarele agricole sunt de asemenea excluși din definiție.
9.Rafinării pentru gaz și uleiuri mineraleUnități pentru recuperarea sulfului: pentru instalații care produc mai mult de 50 Mg de sulf pe zi: + 
Tabel 3Valoarea-limită exprimată ca rată minimă de recuperare a sulfului din unitățile de recuperare a sulfului

Tipul instalației Rata minimă de recuperare a sulfului^a (%)
Instalație nouă 99,5
Instalație existentă 98,5

Notă
^a Rata de recuperare a sulfului reprezintă procentul de H_2S convertit în sulf elementar, ca medie anuală.

10.Producția de dioxid de titan: + 
Tabel 4Valori-limită pentru emisiile de SO_x eliberate în urma producerii de dioxid de titan (medie anuală)

Tipul instalației VLE pentru SO_x (exprimat ca SO_2) (kg/t de TiO_2)
Procedeul sulfat, emisii totale 6
Procedeul de rafinare cu clorură, emisii totale 1,7

B.Canada11.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de oxizi de sulf vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicții, precum și documentele de mai jos:a)Ordinul de adăugare a substanțelor toxice la anexa 1 a Legii de protecție a mediului din Canada, 1999. SOR/2011-34;b)Reglementarea propusă, Ordinul de adăugare a substanțelor toxice la anexa 1 a Legii de protecție a mediului din Canada, 1999;c)Liniile directoare privind Sursele de emisie noi de generare a energiei electrice din energie termică;d)Liniile directoare privind emisiile naționale pentru turbinele fixe cu combustie. PN 1072; șie)Liniile directoare privind emisiile și funcționarea incineratoarelor pentru deșeuri solide municipale. PN 1085.C.Statele Unite ale Americii12.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de dioxid de sulf ale surselor fixe din următoarele categorii de surse fixe și ale surselor la care acestea se aplică sunt specificate în următoarele documente:a)unitățile de generare a aburului pentru producerea de electricitate – titlul 40 din Codul reglementărilor federale (C.F.R.), partea 60, secțiunile D și Da;b)unitățile industriale – comerciale – instituționale de generare a aburului – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunile Db și Dc;c)instalații pentru acidul sulfuric – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea H;d)rafinării de petrol – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunile J și Ja;e)topirea primară a cuprului – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea P;f)topirea primară a zincului – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea Q;g)topirea primară a plumbului – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea R;h)turbine de gaz fixe – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea GG;i)procesarea terestră a gazului natural – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea LLL;j)arzătoare pentru deșeuri municipale – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunile Ea și Eb;k)incineratoare de deșeuri spitalicești/medicale/ infecțioase – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea Ec;l)turbine de ardere fixe – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea KKKK;m)arzătoare pentru deșeuri municipale mici – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea AAAA;n)arzătoare pentru deșeuri solide comerciale și industriale – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea CCCC; șio)arzătoare pentru alte deșeuri solide – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea EEEE.R.Anexa VPentru anexa V, următorul text este înlocuit:Valori-limită pentru emisiile de oxizi de azot provenite din surse fixe1.Secțiunea A se aplică altor părți decât Statele Unite ale Americii și Canada, secțiunea B se aplică pentru Canada și secțiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii.A.Părțile, cu excepția Statelor Unite ale Americii și Canadei2.În sensul prezentei secțiuni, ,,valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de NO_x (suma NO și NO_2, exprimat ca NO_2) conținută în gazele reziduale ale unei instalații, care nu trebuie depășită. Cu excepția cazului în care se specifică diferit, va fi calculată din punctul de vedere al masei de NO_x per volum de gaze reziduale (exprimat ca mg/mc), asumând condițiile standard de temperatură și presiune pentru gazele uscate (volum la 273,15 K, 101,3 kPa). În ceea ce privește conținutul de oxigen al gazelor reziduale se aplică valorile menționate în tabelele de mai jos pentru fiecare dintre categoriile de sursă în parte. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentrațiilor de poluanți din gazele reziduale. Pornirea, oprirea și mentenanța echipamentului sunt excluse.3.Emisiile trebuie monitorizate în toate situațiile, prin măsurători de NO_x, calculări sau o combinație a celor două, având cel puțin aceeași precizie. Conformarea cu VLE trebuie verificată prin măsurători continue și discontinue, aprobări-tip sau prin orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metode de calcul verificate. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă media lunară validată a emisiilor nu depășește valoarea-limită; în cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită dacă valoarea medie, bazată pe un număr corespunzător de măsurători, efectuate în condiții reprezentative, nu depășește VLE. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificărilor.4.Monitorizarea substanțelor poluante relevante și măsurarea parametrilor de proces, precum și asigurarea calității sistemelor automate de măsurare și măsurătorile de referință pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate în conformitate cu standardele CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele ISO, standardele naționale sau internaționale care vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calității științifice.5.În alineatul 6 sunt menționate prevederi speciale pentru instalațiile cu ardere:a)O parte poate obține derogare de la obligația de a respecta VLE prevăzute în alineatul 6 în următoarele situații:(i)în cazul instalațiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoși și care trebuie să recurgă în cazuri excepționale la utilizarea altor tipuri de combustibili din cauza unei întreruperi neașteptate a aprovizionării cu gaz, iar din acest motiv trebuie să fie dotată cu o unitate de purificare a gazelor reziduale;(ii)în cazul instalațiilor de ardere existente care începând cu 1 ianuarie 2016, până cel târziu 31 decembrie 2023, nu au funcționat mai mult de 17.500 de ore; sau(iii)în cazul instalațiilor de ardere existente, altele decât turbinele terestre cu gaz (prevăzute la alineatul 7), care utilizează combustibili solizi sau lichizi și care nu au funcționat mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobilă pe o perioadă de cinci ani, se aplică în schimb următoarele VLE-uri:(aa)pentru combustibili solizi: 450 mg/mc;(bb)pentru combustibili lichizi: 450 mg/mc.b)În cazul în care o instalație cu ardere este extinsă cu cel puțin 50 MWth, VLE pentru instalațiile noi specificată în alineatul 6 se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE este calculată ca medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea existentă a instalației, cât și pentru cea nouă;c)Părțile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere;d)În cazul unei instalații de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE trebuie determinată ca medie ponderată a VLE-urilor pentru combustibilii individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil. Părțile pot aplica reguli prin care instalațiile de ardere și cele pentru procesare din cadrul unei rafinării de uleiuri minerale por fi exceptate de la respectarea valorilor-limită individuale de NO_x din prezenta anexă, cu condiția respectării unor valori-limită de NO_x, conform conceptului de bulă, determinate pe baza celor mai bune tehnici disponibile.6.Instalațiile cu ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth:^2 + 
Tabelul 1Valori-limită pentru emisiile de NO_x ale instalațiilor de ardere^aNotă
^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se vor aplica pentru:– instalațiile în care produsele pentru ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor;– instalațiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalații de ardere independente;– instalațiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică;– instalațiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;– reactoarele utilizate în industria chimică;– bateriile cuptoarelor de cocserie;– recuperatoarele Cowper;– cazanele de recuperare din instalațiile pentru producerea celulozei;– incineratoarele de deșeuri; și– instalații echipate cu motoare Diesel, cu benzină sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
^b Conținutul de referință de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi și 3% pentru combustibilii lichizi și gazoși.
7.Turbine terestre cu ardere, cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth: VLE-urile pentru NO_x exprimate în mg/mc (la un conținut de referință de O_2 de 15%) se aplică unei singure turbine. VLE-urile din tabelul 2 se aplică numai în cazul unei sarcini de peste 70%. + 
Tabelul 2Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la turbinele terestre cu ardere [inclusiv turbine cu gaz cu ciclu combinat (CCGT)]Notă
^a Turbinele de gaz pentru utilizare în caz de urgență care funcționează mai puțin de 500 de ore pe an nu sunt incluse.
^b Gazul natural este metanul existent în natură, cu nu mai mult de 20% (în volum) de gaze inerte și alți constituenți.
^c 75 mg/mc în următoarele cazuri, unde eficiența turbinei cu gaz este determinată la condiții ISO de încărcare de bază:– turbine de gaz, utilizate pentru încălzirea combinată și sistemele energetice cu o eficiență totală mai mare de 75%;– turbine de gaz utilizate pentru instalațiile cu ciclu combinat, cu o medie anuală a eficienței electrice totale mai mare de 55%;– turbine de gaz pentru acționarea mecanică.
^d Pentru turbinele de gaz care nu intră în niciuna din categoriile menționate în nota de subsol c, dar care au o eficiență mai mare de 35% – determinată în condițiile ISO de încărcare de bază – VLE pentru NO_x va fi de 50 x η / 35, unde η reprezintă eficiența turbinei cu gaz în condiții ISO de încărcare de bază, exprimată în procente.
8.Producția de ciment: + 
Tabelul 3Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite din producția clincherului de ciment^aNotă
^a Instalații pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate > 500 Mg/zi sau în alte cuptoare cu o capacitate > 50 Mg/zi. Conținutul de referință de O_2 este de 10%.
9.Motoare fixe: + 
Tabelul 4Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la motoarele fixe noiN O T Ă: Conținutul de referință de oxigen este 15%^3.Notă
^a Aceste VLE-uri nu se aplică în cazul motoarelor care funcționează mai puțin de 500 de ore pe an.
^b În cazul în care reducerea catalitică selectivă (SCR) nu se poate aplica în prezent din motive tehnice sau logistice, de exemplu pe insulele îndepărtate sau în locuri în care nu pot fi asigurate cantități suficiente de combustibil de calitate superioară, se poate aplica o perioadă de tranziție de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru o parte, în cazul motoarelor Diesel și a motoarelor cu două tipuri de combustibil, perioadă în care se aplică următoarele VLE-uri:– motoare cu două tipuri de combustibil: 1.850 mg/mc în modul lichid; 380 mg/mc în modul gazos;– motoare Diesel – viteză mică (20 MWth;– motoare Diesel – viteză mare (> 1.200 rpm): 750 mg/mc.
^c Motoarele cu funcționare între 500 și 1.500 de ore pe an pot fi exceptate de la conformarea cu aceste VLE-uri în cazul în care aplică măsurile elementare de limitare a emisiilor de NO_x și îndeplinesc VLE-urile menționate în nota de subsol b.
^d O parte poate reduce din obligațiile de respectare a valorilor-limită de emisii pentru instalațiile de ardere care utilizează combustibili gazoși, care trebuie să recurgă în situații excepționale la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza unei întreruperi neașteptate a aprovizionării cu gaz și din acest motiv trebuie să fie dotate cu o unitate de purificare a gazelor reziduale. Perioada de exceptare nu trebuie să depășească 10 zile, cu excepția cazului în care există o necesitate de prim rang pentru menținerea surselor de alimentare cu energie.
10.Instalații de sinterizare a minereului de fier: + 
Tabelul 5Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la instalațiile de sinterizare a minereului de fierNotă
^a Producerea și prelucrarea metalelor: instalații de sinterizare sau calcinare a minereului metalic, instalații pentru producerea fontei brute sau a oțelului (topire primară sau secundară), inclusiv cele cu turnare continuă, cu o capacitate mai mare de 2,5 Mg/oră, instalații pentru prelucrarea metalelor feroase (laminoare la cald > 20 mg/oră de oțel brut).
^b Fiind o excepție de la alineatul 3, aceste VLE-uri trebuie considerate o medie pentru o perioadă de timp semnificativă.
11.Producerea de acid azotic: + 
Tabelul 6Valori-limită pentru emisiile de NO_x provenite de la instalațiile de producere a acidului azotic, cu excepția unităților de concentrare a acidului
B.Canada12.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de NO_x vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, valori-limită aplicate în alte jurisdicții, precum și de documentele de mai jos:a)Noi Linii directoare privind emisiile surselor de generare a energiei electrice din energie termică;b)Linii directoare naționale privind emisiile turbinelor fixe cu combustie. PN 1072;c)Linii directoare naționale privind emisiile pentru cuptoarele pentru ciment. PN 1284;d)Linii directoare naționale privind emisiile pentru încălzitoare și cazane comerciale/industriale. PN 1286;e)Linii directoare privind funcționarea și emisiile incineratoarelor pentru deșeuri solide municipale. PN 1085;f)Plan de management pentru oxizii de azot (NO_x) și compușii organici volatili (COV) – Faza 1. PN 1066; șig)Linii directoare privind funcționarea și emisiile incineratoarelor pentru deșeuri solide municipale. PN 1085.C.Statele Unite ale Americii13.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de NO_x ale surselor fixe din următoarele categorii de surse fixe, precum și sursele la care se aplică acestea sunt specificate în următoarele documente:a)instalații cu cărbune ale unităților de utilitate publică – titlul 40 din Codul reglementărilor federale (C.F.R.), partea 76;b)unități generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunile D și Da;c)unități generatoare de aburi din sectorul industrial-comercial-instituțional – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea Db;d)instalații de acid azotic – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea G;e)turbine fixe de gaz – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea GG;f)arzătoare pentru deșeuri municipale – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea Ex și secțiunea Eb;g)incineratoare de deșeuri spitalicești/medicale/infecțioase – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea Ec;h)rafinării de petrol – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea J și secțiunea Ja;i)motoare fixe cu ardere internă – aprindere prin scânteie – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea JJJJ;j)motoare fixe cu ardere internă – aprindere prin compresie, titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea IIII;k)turbine fixe cu ardere – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea KKKK;l)arzătoare mici pentru deșeuri municipale – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea AAAA;m)ciment Portland – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea F;n)arzătoare pentru deșeuri solide comerciale și industriale – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea CCCC; șio)arzătoare pentru alte deșeuri solide – titlul 40 din C.F.R., partea 60, secțiunea EEEE.
S.Anexa VIPentru anexa VI, următorul text este înlocuit:Valori-limită pentru emisiile de compuși organici volatili proveniți din surse fixe1.Secțiunea A se aplică altor părți decât Canada și Statele Unite ale Americii, secțiunea B se aplică pentru Canada și secțiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii.A.Părțile, cu excepția Canadei și Statelor Unite ale Americii2.Prezenta secțiune a prezentei anexe se referă la sursele fixe de emisie de compuși organici volatili (COV) enumerate în alineatele 8-22 de mai jos. Secțiunea nu se aplică în cazul instalațiilor sau componentelor instalațiilor utilizate în cercetarea, dezvoltarea și testarea produselor și a tehnologiilor noi. Valorile de prag sunt prezentate în tabelele de mai jos pentru sectoare specifice. Acestea se referă în general la consumul de solvenți sau la debitul de masă al emisiilor. În cazul în care un operator efectuează mai multe activități care se încadrează în aceeași subrubrică, în aceeași instalație și în același amplasament, consumul de solvenți sau debitul de masă al emisiilor corespunzătoare acestor activități se însumează. În cazul în care valorile de prag nu sunt indicate, valoarea-limită indicată se aplică tuturor instalațiilor în cauză.3.În sensul secțiunii A a prezentei anexe:a),,Depozitarea și distribuirea produselor petroliere“ se referă la încărcarea camioanelor, vagoanelor-cisternă, barjelor și vaselor de transport maritim la depozitele și stațiile de expediere ale rafinăriilor de uleiuri minerale, inclusiv la realimentarea vehiculelor la stațiile service;b)„Acoperirea cu adeziv“ se referă la orice procedeu în care un adeziv este aplicat pe o suprafață, cu excepția acoperirii cu adeziv și a cașerării corespunzătoare activității de imprimare și de stratificare a lemnului și materialelor plastice;c)"Stratificarea lemnului și a materialului plastic“ se referă la orice procedeu de lipire a lemnului și/sau a materialelor plastice pentru a obține produse stratificate;d),,Activitatea de acoperire“ se referă la orice activitate în care o peliculă de acoperire se aplică într-unul sau mai multe straturi pe:(i)vehicule noi, definite ca vehicule de categorie M1 și de categorie N1 în măsura în care acestea sunt acoperite în aceeași instalație ca vehiculele din categoria M1;(ii)cabinele camioanelor, definite ca habitaclul șoferului și orice habitaclu integrat pentru echipamentul tehnic din categoriile de vehicule N2 și N3;(iii)furgonetele și camioanele definite vehicule din categoriile N1, N2 și N3, cu excepția cabinelor camioanelor;(iv)autobuze definite ca vehicule din categoriile M2 și M3;(v)alte suprafețe metalice sau plastice, inclusiv cele ale avioanelor, vaselor, trenurilor etc.;(vi)suprafețe lemnoase;(vii)suprafețe din textile, țesături, film și hârtie; și(viii)piele;Această categorie nu include acoperirea substraturilor cu metal prin tehnici de pulverizare chimică și electroforetică. În cazul în care activitatea de acoperire include o etapă în care același articol este imprimat, această etapă de imprimare este considerată ca făcând parte din activitatea de acoperire. Cu toate acestea, activitățile de tipărire efectuate ca activități separate nu sunt incluse în definiție. Conform prezentei definiții:– vehiculele M1 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri și au cel mult opt locuri, în afara locului șoferului;– vehiculele M2 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri și au cel mult opt locuri, în afara locului șoferului, cu o masă maximă care nu depășește 5 mg;– vehiculele M3 sunt cele utilizate pentru transportul de pasageri și au cel mult opt locuri, în afara locului șoferului, cu o masă maximă care depășește 5 mg;– vehiculele N1 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri și au o masă maximă care nu depășește 3,5 mg;– vehiculele N2 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri și au o masă maximă care depășește 3,5 mg, dar nu depășește 12 mg;– vehiculele N3 sunt cele utilizate pentru transportul de mărfuri și au o masă maximă care depășește 12 mg;e)„Acoperirea bobinelor“ se referă la orice activitate prin care sârma de oțel bobinată, oțelul inoxidabil, oțelul învelit, aliajele de cupru sau banda de aluminiu sunt acoperite cu un strat care formează o izolație peliculară sau stratificată, într-un proces continuu;f)„Curățarea uscată“ se referă la orice activitate industrială sau comercială care utilizează COV într-o instalație pentru curățarea articolelor de îmbrăcăminte, a celor de mobilier și a altor bunuri de consum similare, cu excepția îndepărtării manuale a petelor în industria textilă și de îmbrăcăminte;g)„Fabricarea preparatelor de acoperire a lacurilor, cernelurilor și adezivilor“ se referă la fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor și adezivilor și a produselor intermediare, în măsura în care acestea sunt produse în aceeași instalație, prin amestecarea pigmenților, rășinilor și a materialelor adezive cu solvenți organici sau alte suporturi. Această categorie include și dispersia, predispersia, obținerea unei anumite vâscozități sau culori și ambalarea produselor finale în containere;h)„Imprimarea“ se referă la orice activitate de reproducere a textelor și/sau imaginilor în care cerneala este transferată cu ajutorul unei forme purtătoare de imagine pe o suprafață și se aplică următoarelor subprocedee:(i)flexografie: activitate de imprimare care utilizează o formă purtătoare de imagine din cauciuc sau din fotopolimeri elastici, pe care cernelurile de imprimare se află deasupra zonelor nonimprimante și care utilizează cerneluri lichide care se usucă prin evaporare;(ii)tipărirea pe rotativă de tip ofset cu uscare prin încălzire: activitatea de imprimare pe rotativă cu hârtia în sul care utilizează o formă purtătoare de imagine ale cărei elemente imprimante și nonimprimante sunt în același plan; prin tipărirea pe rotative cu hârtia în sul se înțelege că materialul care urmează să fie imprimat este alimentat în mașină prin intermediul unui rulou și nu prin intermediul unor foi separate. Zona nonimprimantă este tratată astfel încât să absoarbă apa și să respingă cerneala. Zona imprimantă este tratată astfel încât să primească și să transmită cerneala către suprafața care urmează a fi imprimată. Evaporarea are loc într-un cuptor în care aerul cald este utilizat pentru încălzirea materialului imprimat;(iii)rotogravură de editare: rotogravură utilizată pentru imprimarea hârtiei pentru reviste, broșuri, cataloage sau produse similare, care utilizează cerneluri pe bază de toluen;(iv)rotogravură: o activitate de imprimare care utilizează o formă purtătoare de imagine cilindrică, a cărei zonă imprimantă se află sub zona nonimprimantă și care utilizează cerneluri lichide care se usucă prin evaporare. Canalele sunt umplute cu cerneală, iar surplusul este curățat din zona nonimprimantă înainte ca suprafața care urmează a fi imprimată să intre în contact cu cilindrul și cerneala să iasă din canale;(v)tipărirea serigrafică pe rotativă: activitate de tipărire pe rotative în care cerneala este transmisă pe suprafața de tipărit prin intermediul unei forme purtătoare de imagine poroasă, ale cărei zone imprimante sunt deschise, iar cele nonimprimante sunt obturate și care utilizează o cerneală lichidă ce se usucă numai prin evaporare. Prin tipărirea pe rotative cu hârtia în sul se înțelege că materialul care urmează să fie imprimat este alimentat în mașină prin intermediul unui rulou și nu prin intermediul unor foi separate;(vi)stratificarea asociată unei activități de imprimare: lipirea a două sau mai multe materiale flexibile pentru producerea maselor plastice stratificate; și(vii)glazurare: o activitate prin care un lac sau o vopsea adezivă este aplicată pe un material flexibil în scopul unei etanșări ulterioare a materialului de ambalare;i)„Fabricarea produselor farmaceutice“ se referă la sinteza chimică, fermentarea, extracția, formarea și finisarea produselor farmaceutice și în cazul în care fabricarea produselor intermediare se produce pe același amplasament;j)„Conversia cauciucului natural sau sintetic“ se referă la orice activitate de amestecare, sfărâmare, dozare, calandrare, extrudare și vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic și la activitățile suplimentare pentru procesarea cauciucului natural sau sintetic în scopul de a obține un produs finit;k)„Curățarea suprafețelor“ se referă la orice activitate cu excepția curățării uscate, care utilizează solvenți organici pentru îndepărtarea impurităților de pe suprafața materialului, inclusiv degresarea; o activitate de curățare alcătuită din mai mult de o etapă înainte sau după orice altă etapă de procesare este considerată o singură activitate de curățare a suprafeței. Activitatea se referă la curățarea suprafeței produsului și nu la curățarea echipamentului de procesare.l)„Condițiile standard“ se referă la o temperatură de 273,15 K și o presiune de 101,3 kPa;m)„Compușii organici“ se referă la orice compus ce are în componență cel puțin un element de carbon și unul sau mai multe de hidrogen, halogeni, oxigen, sulf, fosfor, siliciu sau azot, cu excepția oxizilor de carbon, a carbonaților anorganici și a bicarbonaților;n)„Compușii organici volatili“ (COV) se referă la orice compus organic, precum și la fracțiunea de creozot, care la o temperatură de 293,150ºK are o presiune de vapori de 0,01 kPa sau mai mare sau care prezintă o volatilitate corespunzătoare condițiilor speciale de utilizare;o)„Solvenții organici“ se referă la orice COV utilizat singur sau în combinație cu alți agenți și care nu trece prin nicio schimbare chimică, pentru a dizolva materii prime, produse sau deșeuri sau care este utilizat ca agent de curățare pentru dizolvarea impurităților, ca dizolvant, ca mediu de dispersie, ca regulator de viscozitate, ca regulator de tensiune superficială, ca plastifiant sau ca substanță conservantă;p)„Gazele reziduale“ se referă la evacuarea gazoasă finală ce conține COV sau alți poluanți dintr-un coș de fum sau din echipamentul de reducere a emisiilor în aer. Ratele de debit volumetric sunt exprimate în mc/h în condiții standard;q)„Extragerea uleiurilor vegetale și a grăsimilor animale și rafinarea uleiurilor vegetale“ se referă la extragerea uleiului vegetal din semințe și alte materii vegetale, procesarea reziduurilor uscate pentru producerea hranei pentru animale și purificarea grăsimilor și uleiurilor vegetale extrase din semințe, materie vegetală și/sau animală;r)„Refinisarea vehiculelor“ se referă la orice activitate comercială sau industrială de acoperire și la activitățile de degresare asociate, prin care se efectuează:(i)acoperirea originală a vehiculelor rutiere sau a unor părți ale acestora, cu materiale de refinisare, acoperire efectuată în altă parte decât linia de producție originală, sau acoperirea remorcilor (inclusiv a semiremorcilor);(ii)refinisarea vehiculelor, definită ca acoperirea vehiculelor rutiere sau a unor părți ale acestora, efectuată ca parte a procesului de reparație, întreținere sau decorare a vehiculelor în afara instalațiilor de producție, nu este cuprinsă de prezenta anexă. Produsele utilizate ca parte a acestui tip de activitate sunt conținute de anexa XI;s)„Impregnarea suprafețelor din lemn“ se referă la orice activitate prin care materialul lemnos este încărcat cu substanțe conservante;t)„Acoperirea sârmei pentru bobinare“ se referă la orice activitate de acoperire a conductorilor metalici utilizați pentru înfășurarea bobinelor din transformatoare și motoare etc.;u)„Emisiile fugitive“ se referă la orice emisii, cu excepția celor din gazele reziduale, de COV în aer, sol sau în apă, cu excepția cazului în care se menționează în alt mod, precum și de solvenți conținuți de orice produs; acestea includ emisii necaptate de COV eliberate în mediul exterior prin ferestre, uși, canale de aerisire sau alte orificii similare. Emisiile fugitive pot fi calculate pe baza unui plan de management al solvenților (a se vedea apendicele I al prezentei anexe);v)„Emisiile totale de COV“ se referă la suma emisiilor fugitive de COV și emisiile de COV din gazele reziduale;w)„Flux de intrare“ se referă la cantitatea de solvenți organici și la cantitatea acestora în preparatele utilizate la efectuarea unui proces, inclusiv solvenții reciclați înăuntrul și în afara instalației, și care sunt calculați de fiecare dată când sunt utilizați pentru efectuarea unei activități;x)„Valoarea-limită de emisie“ (VLE) se referă la cantitatea maximă de COV (cu excepția metanului) emisă de o instalație, care nu trebuie să fie depășită în timpul funcționării în condiții normale. Pentru gazele reziduale aceasta este calculată ca raportul masei de COV față de volumul de gaze reziduale (exprimat ca mg C/mc, cu excepția cazului în care se specifică un alt mod), în condiții standard de temperatură și presiune pentru gazul uscat. Volumele de gaz adăugate gazelor reziduale pentru răcire sau diluție nu vor fi luate în considerare la determinarea concentrației masei de poluant din gazele reziduale. Valorile-limită de emisie pentru gazele reziduale sunt indicate prin abrevierea VLEc; valorile-limită de emisie pentru emisiile fugitive sunt indicate prin abrevierea VLEf;y)„Funcționarea normală“ se referă la toate fazele de funcționare, cu excepția operațiunilor de pornire și oprire și de mentenanță a echipamentului;z)„Substanțele dăunătoare sănătății umane“ sunt împărțite în două categorii:(i)COV halogenați, care prezintă riscul posibil al efectelor ireversibile; sau(ii)substanțele periculoase care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere sau care pot produce cancer, pericole genetice ereditare sau cancer prin inhalare, care pot diminua fertilitatea sau pot pune în pericol viața fătului:(aa)„Fabricarea de încălțăminte“ se referă la orice activitate de confecționare a încălțămintei complete sau a unei părți a acesteia;(bb)„Consumul de solvenți“ se referă la alimentarea totală cu solvenți organici a unei instalații într-un an calendaristic sau într-o altă perioadă de 12 luni, cu excepția oricăror COV care sunt recuperați pentru reutilizare.4.Următoarele cerințe trebuie îndeplinite:a)Emisiile trebuie monitorizate în orice situație prin intermediul unor măsurători sau cu ajutorul unor calcule^4 cu cel puțin aceeași precizie. Conformarea cu VLE-urile trebuie verificată prin măsurători continue și discontinue, aprobări-tip sau orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic. Pentru emisiile din gazele reziduale, în cazul măsurătorilor continue, conformarea cu VLE-urile este îndeplinită dacă media validată a emisiilor zilnice nu depășește VLE-urile. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri de determinare adecvate, conformarea cu VLE-urile este îndeplinită dacă media tuturor înregistrărilor sau a altor proceduri din cadrul unui exercițiu de monitorizare nu depășește valorile-limită. Imprecizia metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificării. VLE-urile totale și fugitive se aplică sub formă de medii anuale;b)Concentrațiile de poluanți atmosferici din conductele de gaz trebuie măsurate într-un mod reprezentativ. Monitorizarea substanțelor poluante relevante și măsurarea parametrilor de proces, precum și asigurarea calității sistemelor automate și măsurătorile de referință pentru calibrarea acelor sisteme se realizează conform standardelor CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se aplică standardele ISO, standardele naționale sau internaționale care vor asigura furnizarea datelor echivalente din punct de vedere științific.5.Următoarele VLE-uri se aplică în cazurile gazelor reziduale ce conțin substanțe dăunătoare pentru sănătatea umană:a)20 mg/mc (exprimată ca suma maselor compușilor individuali) pentru COV halogenați evacuați, cărora li se aplică următoarele fraze de risc: „pot produce cancer“ și/sau „pot produce defecte genetice“, unde debitul de masă al sumei compușilor luați în considerare este mai mare sau egal cu 100 g/h; șib)2 mg/mc (exprimată ca suma maselor compușilor individuali) pentru COV evacuați, cărora li se aplică următoarele fraze de risc: „pot produce cancer“, „pot produce defecte genetice“, „pot produce cancer prin inhalare“, „pot diminua fertilitatea“, „pot pune în pericol viața fătului“, unde debitul de masă al sumei compușilor luați în considerare este mai mare sau egal cu 10 g/h.6.În cazul categoriilor de surse prevăzute în alineatele 9-22, unde s-a demonstrat că pentru o instalație individuală conformarea cu valoarea-limită a emisiilor fugitive (VLEf) nu este fezabilă din punct de vedere tehnic și economic, o parte poate excepta acea instalație, cu condiția de a nu apărea riscuri semnificative pentru sănătatea umană sau pentru mediu și de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile.7.Valorile-limită pentru emisiile de COV pentru categoriile de surse definite în alineatul 3 trebuie să fie așa cum sunt specificate în alineatele 8-22 de mai jos.8.Depozitarea și distribuirea benzinei:a)instalațiile de depozitare a benzinei la terminale, în cazul în care acestea sunt peste valorile de prag menționate în tabelul 1, trebuie să fie:(i)rezervoare cu capac fix, conectate la o unitate de recuperare a vaporilor care îndeplinește VLE-urile menționate în tabelul 1; sau(ii)rezervoare cu capac flotant, fie externe sau interne, echipate cu dispozitive de etanșare primare sau secundare adecvate condițiilor de eficiență a reducerii menționate în tabelul 1;b)ca o derogare de la cerințele mai sus amintite, rezervoarele cu capac fix, care erau funcționale înainte de 1 ianuarie 1996 și care nu sunt conectate la o unitate de recuperare a vaporilor, trebuie echipate cu un dispozitiv de etanșare primară, cu o eficiență de reducere de 90%. + 
Tabelul 1Valori-limită pentru emisiile de COV provenite în urma depozitării și distribuirii benzinei, cu excepția încărcării navelor maritime (etapa I)Notă
^a Vaporii eliberați în urma procedeului de umplere a rezervoarelor de depozitare a benzinei sunt eliberați fie în alte rezervoare de depozitare, fie în echipamentul de reducere care îndeplinesc valorile-limită din tabelul de mai sus.
^b Eficiența de reducere exprimată în %, comparată cu un rezervor cu capac fix comparabil, fără comenzi de control al vaporilor, i.e. numai cu o supapă de eliberare a presiunii/vidului.
^c Vaporii eliberați în urma alimentării benzinei în instalațiile de depozitare la stațiile service și în rezervoarele cu capac fix utilizate pentru depozitarea temporară a vaporilor trebuie readuși printr-o linie de conexiune etanșă în containerul mobil care livrează benzina. Operațiunile de încărcare nu pot fi efectuate, cu excepția cazului în care toate reglajele sunt la locul lor și funcționează corespunzător. În aceste condiții nu este necesară monitorizarea conformării cu valorile-limită.
 + 
Tabelul 2Valori-limită pentru emisiile de COV provenite în urma realimentării vehiculelor la stațiile service (etapa II)Notă
^a Eficiența de captare a sistemelor trebuie să fie certificată de producător în conformitate cu standardele tehnice relevante sau procedurile de aprobare-tip.
9.Acoperirea cu adezivi: + 
Tabelul 3Valori-limită pentru acoperirea cu adeziviNotă
^a VLE-urile totale sunt exprimate în grame de solvent emise pentru o pereche de încălțăminte produsă.
^b În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solventului recuperat, valoarea-limită este de 150 mg C/mc.
^c În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solventului recuperat, valoarea-limită este de 100 mg C/mc.
10.Stratificarea materialelor lemnoase și plastice: + 
Tabelul 4Valori-limită pentru stratificarea lemnului și a materialului plastic

 Activitate și prag   VLE pentru COV (anual)
  Stratificarea lemnului și a materialului plastic  (consum de solvent > 5 tone/an)   VLE totală de 30 g COV/mp din produsul final

11.Activități de acoperire (industria vopsirii vehiculelor): + 
Tabelul 5Valori-limită pentru activitățile de acoperire în industria de vehiculeNotă
^a Valorile-limită totale sunt exprimate sub formă de raport între masa solventului organic (g) emisă și suprafața produsului (mp). Suprafața produsului este definită ca fiind suma dintre suprafața acoperită prin electroforeză cu vopsea și suprafața oricărei componente care se pot adăuga în fazele succesive ale procesului de vopsire, care sunt vopsite cu aceeași vopsea. Suprafața zonei de aplicare a unei vopsele prin electroforeză este calculată prin formula: (2 x greutatea totală a carcasei produsului)/(grosimea medie a tablei x densitatea tablei). VLE totală definită în tabelul de mai sus se referă la toate etapele de proces efectuate în aceeași instalație cu vopsirea prin electroforeză sau la orice alt proces de vopsire, până la ceruirea și lustruirea stratului de suprafață de vopsea, inclusiv, precum și solventul utilizat la curățarea echipamentului de proces, inclusiv cabinele de vopsire prin pulverizare și alte echipamente fixe, atât în timpul, cât și în afara perioadei de producție.
^b În cazul instalațiilor existente, atingerea acestor niveluri poate determina efecte ecologice colaterale, costuri ridicate de capital și perioade lungi de rambursare. Scăderile importante ale emisiilor de COV necesită schimbarea tipului de vopsea și/sau a sistemului de aplicare a vopselii și/sau a sistemului de uscare, iar aceasta presupune de obicei fie o nouă instalație, fie o înnoire completă a atelierului de vopsire și necesită o investiție semnificativă de capital.
12.Activități de acoperire (acoperirea suprafețelor metalice, textile, de țesături, film, plastice, de hârtie și lemnoase): + 
Tabelul 6Valori-limită pentru activitățile de acoperire în diferite sectoare industrialeNotă
^a Valoarea-limită se aplică proceselor de acoperire și uscare desfășurate în condiții controlate.
^b În cazul în care nu se pot obține condițiile controlate (construcții navale, vopsirea aeronavelor etc.), instalațiile pot fi exceptate de la aplicarea acestor valori. Planul de reducere trebuie aplicat, cu excepția cazului în care această opțiune nu este fezabilă din punct de vedere tehnic și economic. În acest caz, cea mai bună tehnică disponibilă este utilizată.
^c În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solvenților recuperați pentru acoperirea textilelor, valoarea-limită este de 150 mg C/mc în total pentru uscare și acoperire.
13.Activități de acoperire (acoperirea articolelor din piele și învelirea sârmei bobinate): + 
Tabelul 7Valori-limită pentru acoperirea articolelor din piele și a sârmei pentru bobinare
14.Activități de acoperire (acoperirea bobinelor): + 
Tabelul 8Valori-limită pentru acoperirea bobinelorNotă
^a În cazul în care sunt utilizate tehnici care permit reutilizarea solvenților recuperați, valoarea-limită este 150 mg C/mc.
15.Curățarea chimică „uscată“: + 
Tabelul 9Valori-limită pentru curățarea chimică uscată

Activitate și prag VLE pentru COV^a, b (anual pentru VLE totale)
Instalații noi și existente VLE totale de 20 g de COV/kg

Notă
^a Valoare-limită pentru totalul emisiilor de COV, calculată ca masă de COV emisă per masă de produs curățat și uscat.
^b Nivelul de emisii poate fi îndeplinit prin utilizarea unor mașini cel puțin de tipul IV sau unele mai eficiente.

16.Fabricarea preparatelor de acoperire, lacurilor, cernelurilor și adezivilor: + 
Tabelul 10Valori-limită provenite în urma fabricării preparatelor de acoperire, lacurilor, cernelurilor și adezivilorNotă
^a Valoarea-limită a emisiilor fugitive nu include solvenții vânduți ca parte a unui preparat dintr-un recipient închis.
17.Activități de tipărire (flexografie, tipărire pe rotativă tip ofset cu uscare prin încălzire, rotogravură de editare etc.) + 
Tabel 11Valori-limită pentru activități de tipărireNotă
^a Solvenții reziduali din produsele finite nu sunt luați în considerare la calcularea emisiilor fugitive.
18.Fabricarea produselor farmaceutice: + 
Tabel 12Valori-limită pentru fabricarea produselor farmaceuticeNotă
^a În cazul utilizării tehnicilor ce permit reutilizarea solvenților recuperați, valoarea-limită este 150 mg C/mc.
^b O valoare-limită totală de 5% din solventul utilizat poate fi aplicată în locul aplicării VLEc și VLEf.
^c O valoare-limită totală de 15% din solventul utilizat poate fi aplicată în locul aplicării VLEc și VLEf.
19.Conversia cauciucului natural sau sintetic: + 
Tabel 13Valori-limită pentru conversia cauciucului natural sau sintetic

 Activitate și valoare prag   VLE pentru COV  (zilnic pentru VLEc și anual pentru VLEf și VLE totale)
  Instalații noi și existente: conversia cauciucului natural sau sintetic  (consumul de solvent > 15 mg/an)   VLEc = 20 mg C/mc a  VLEf = 25 wt-% din cantitatea de solvent utilizat^b  Sau VLE totale = 25 wt-% din cantitatea de solvent utilizat

Notă
^a În cazul utilizării tehnicilor ce permit reutilizarea solvenților recuperați, valoarea-limită este 150 mg C/mc.
^b Limita emisiilor fugitive nu include solvenții vânduți ca parte a unui preparat conținut într-un recipient etanș.
20.Curățarea suprafețelor: + 
Tabel 14Valori-limită pentru curățarea suprafețeiNotă
^a Instalațiile pentru care conținutul mediu de solvent organic din totalul materialului de curățare utilizat nu depășește 30 wt-% sunt scutite de la aplicarea acestor valori.
21.Extracția grăsimii vegetale și animale și rafinarea uleiului vegetal: + 
Tabel 15Valori-limită pentru extracția grăsimii vegetale și animale și rafinarea uleiului vegetalNotă
^a Valorile-limită pentru emisiile totale de COV ce provin de la instalațiile de tratare a semințelor sau a altor materiale vegetale pentru loturi simple trebuie stabilite de la caz la caz de către una din părți pe baza celor mai bune tehnici disponibile.
^b Eliminarea substanțelor vâscoase din uleiuri.
22.Impregnarea suprafețelor din lemn: + 
Tabel 16Valori-limită pentru impregnarea suprafețelor din lemnNotă
^a Nu se aplică la impregnarea cu creozot.
B.Canada23.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV care provin din surse fixe se vor determina luându-se în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicții și documentele de mai jos:(a)Limitele de concentrație de COV pentru Regulamentul privind acoperirile arhitecturale – SOR/2009-294;(b)Limitele de concentrație de COV pentru produsele de refinisare a automobilelor. SOR/2009-197;(c)Reglementările propuse în cazul limitelor de concentrație de COV pentru anumite produse;(d)Liniile directoare pentru reducerea emisiilor de oxietilenă din cadrul domeniilor de aplicare a sterilizării;(e)Liniile directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuși organici volatili care provin din procese chimice organice noi. PN1108;(f)Codul practicilor de mediu pentru măsurarea și controlul emisiilor fugitive de COV care rezultă din pierderile de material. PN1106;(g)Programul de reducere cu 40% a emisiilor de compuși organici volatili care provin din adezivi și agenții de etanșeizare. PN1116;(h)Planul destinat reducerii cu 20% a emisiilor de COV care provin din acoperirea suprafețelor pentru consumatori. PN1114;(i)Liniile directoare de mediu pentru controlul emisiilor de compuși organici volatili provenite de la rezervoarele de depozitare supraterane. PN1180;(j)Codul practicilor de mediu privind recuperarea vaporilor în timpul alimentării vehiculelor la stațiile service și la alte instalații de distribuire a produselor petroliere. PN1184;(k)Codul practicilor de mediu privind reducerea emisiilor de solvenți care provin de la instalațiile de degresare comerciale și industriale. PN1182;(l)Noile standarde de randament și linii directoare pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili care provin de la instalațiile de aplicare a vopselei în uzinele canadiene de automobile (OEM). PN1234;(m)Liniile directoare de mediu pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili care provin din industria de prelucrare a materialelor plastice. PN1276;(n)Plan național de acțiune pentru controlul în materie de mediu cu privire la substanțele care distrug stratul de ozon (ODS) și alternativele acestora de hidrocarburi halogenate. PN1291;(o)Plan de management pentru oxizii de azot (NOx) și compușii organici volatili (VOC) – Faza I. PN1066;(p)Codul practicilor de mediu pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili proveniți din industria poligrafică comercială/industrială. PN1301;(q)Standardele și Liniile directoare recomandate ale CCME^5 pentru reducerea emisiilor de VOC care provin de la procesele de acoperire canadiene pentru întreținerea industrială. PN1320; și(r)Liniile directoare pentru reducerea emisiilor de VOC provenite de la sectorul de fabricare a mobilierului din lemn. PN1338.C.Statele Unite ale Americii24.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de VOC de la sursele fixe din următoarele categorii de surse fixe și sursele cărora se aplică sunt specificate în următoarele documente:(a)recipientele de depozitare pentru lichidele petroliere – 40 Codul de reglementări federale (C.F.R.) partea 60, secțiunea K și secțiunea Ka;(b)recipientele de depozitare pentru lichide organice volatile – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Kb;(c)rafinăriile de petrol – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea J;(d)acoperirea suprafețelor mobilierului metalic – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea EE;(e)acoperirea suprafețelor automobilelor și camionetelor – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea MM;(f)tipărirea de publicații cu ajutorul tehnologiei rotogravurii – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea QQ;(g)operațiile de acoperire ale suprafețelor benzilor și etichetelor lipite sub presiune – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea RR;(h)acoperirea suprafețelor utilajelor de dimensiuni mari, bobinajelor metalice și a recipientelor pentru băuturi – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea SS, secțiunea TT și secțiunea WW;(i)terminalele pentru produsele petroliere în vrac – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea XX;(j)fabricarea anvelopelor de cauciuc – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea BBB;(k)fabricarea polimerilor – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea DDD;(l)acoperirea și tipărirea produselor de vinil și uretan – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea FFF;(m)echipamentele de rafinare a petrolului: sistemele asociate pierderilor și apelor reziduale – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea GGG și secțiunea QQQ;(n)producerea fibrelor sintetice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea HHH;(o)curățarea chimică uscată cu hidrocarburi – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea JJJ;(p)instalațiile de tratare a gazelor naturale continentale – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea KKK;(q)pierderile de material din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză, instalațiile de oxidare a aerului, operațiile de distilare și procesele reactive – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea VV, secțiunea III, secțiunea NNN și secțiunea RRR;(r)acoperirea benzilor magnetice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea SSS;(s)acoperirea suprafețelor industriale – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea TTT;(t)acoperirea cu polimeri a dispozitivelor asociate substraturilor de suport – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea VVV;(u)motoarele fixe cu ardere internă – aprindere prin scânteie, 40 C.F.R. partea 60, secțiunea JJJJ;(v)motoarele fixe cu ardere internă – aprindere prin compresie, 40 C.F.R. partea 60, secțiunea IIII și(w)rezervoarele portabile de combustibil noi și în curs de utilizare – 40 C.F.R. partea 59, secțiunea F.25.Valorile-limită pentru controlarea emisiilor de VOC provenite de la surse supuse Standardelor naționale de emisii în cazul poluanților atmosferici periculoși (HAP) sunt specificate în următoarele documente:(a)poluanții organici atmosferici periculoși proveniți din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea F;(b)poluanții organici atmosferici periculoși proveniți din industria de fabricare a produselor chimice organice de sinteză: procesele de ventilație, recipientele de depozitare, operațiile de transfer și apele uzate – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea G;(c)poluanții organici atmosferici periculoși: scăpările provenite de la echipamente – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea H;(d)sterilizatoarele comerciale cu oxietilenă – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea O;(e)terminalele pentru produsele petroliere în vrac și stațiile de pompare prin conducte – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea R;(f)degresanții pe bază de solvenți halogenați – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea T;(g)polimerii și rășinile (grupa I) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea U;(h)polimerii și rășinile (grupa II) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea W;(i)topitoriile secundare pentru plumb – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea X;(j)încărcarea tancurilor petroliere maritime – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea Y;(k)rafinăriile de produse petroliere – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea CC;(l)operațiile externe de eliminare și reciclare – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea DD;(m)fabricarea benzii magnetice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea EE;(n)fabricarea vehiculelor aerospațiale – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea GG;(o)producerea produselor petroliere și a gazelor naturale – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea HH;(p)construirea și repararea navelor – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea II;(q)mobilierul din lemn – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea JJ;(r)tipărirea și publicarea – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea KK;(s)celuloza și hârtia II (arderea) – C.F.R. partea 63, secțiunea MM;(t)rezervoarele de depozitare – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea OO;(u)containerele – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea PP;(v)acumulările la suprafață – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea QQ;(w)sistemele individuale de drenare – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea RR;(x)sistemele închise de ventilație – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea SS;(y)pierderile de material: nivelul de control 1 – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea TT;(z)pierderile de material: nivelul de control 2 – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea UU;(aa)separatoarele de petrol-apă și separatoarele de substanțe organice-apă – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea VV;(bb)recipientele de depozitare (rezervoare): nivelul de control 2 – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea WW;(cc)instalațiile industriale de fabricare a etilenei – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea XX;(dd)standardele generale ale tehnologiei de control maxim realizabil pentru anumite categorii – 40 C.F.R. partea 63, Secțiunea YY;(ee)camerele de combustie a deșeurilor periculoase – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea EEE;(ff)fabricarea produselor farmaceutice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea GGG;(gg)transmiterea și depozitarea gazului natural – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea HHH;(hh)producerea spumei poliuretanice flexibile – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea III;(ii)polimerii și rășinile: grupa IV – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea JJJ;(jj)fabricarea cimentului Portland – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea LLL;(kk)producerea ingredientelor active ale pesticidelor – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea MMM;(ll)polimerii și rășinile: grupa III – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea OOO;(mm)poliolii polieteri – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea PPP;(nn)producerea aluminiului secundar – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea RRR;(oo)rafinăriile de produse petroliere – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea UUU;(pp)stații de epurare publice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea VVV;(qq)fabricarea drojdiei nutriționale – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea CCCC;(rr)distribuirea lichidelor organice (nepetroliere) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea EEEE;(ss)fabricarea diverselor produse chimice organice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea FFFF;(tt)extracția solventului pentru producerea uleiului vegetal – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea GGGG;(uu)acoperirea suprafețelor automobilelor și camionetelor – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea IIII;(vv)acoperirea suprafețelor de hârtie și a altor benzi de hârtie – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea JJJJ;(ww)acoperirea superficială pentru recipientele metalice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea KKKK;(xx)acoperirea diverselor componente și produse metalice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea MMMM;(yy)acoperirea superficială pentru dispozitivele de dimensiuni mari – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea NNNN;(zz)imprimarea, acoperirea și vopsirea materialului textil – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea OOOO;(aaa)acoperirea superficială a componentelor și produselor din plastic – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea PPPP;(bbb)acoperirea superficială a produselor din lemn pentru construcție – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea QQQQ;(ccc)acoperirea superficială a mobilierului metalic – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea RRRR;(ddd)acoperirea superficială a bobinajului metalic – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea SSSS;(eee)operațiile de finisare a pielii – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea TTTT;(fff)fabricarea produselor din celuloză – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea UUUU;(ggg)fabricarea ambarcațiunilor – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea VVVV;(hhh)producerea materialelor plastice și compozite armate – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea WWWW;(iii)fabricarea anvelopelor de cauciuc – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea XXXX;(jjj)motoare fixe cu ardere internă – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea YYYY;(kkk)motoare fixe cu ardere internă cu piston: aprindere prin compresie – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea ZZZZ;(lll)fabricarea semiconductorilor – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea BBBBB;(mmm)topitoriile de fier și oțel – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea EEEEE;(nnn)construirea combinatelor metalurgice – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea FFFFF;(ooo)prelucrarea asfaltului și fabricarea materialelor pentru acoperiș – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea LLLLL;(ppp)fabricarea spumei poliuretanice flexibile – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea MMMMM;(qqq)celulele/standurile de testare a motorului – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea PPPPP;(rrr)fabricarea produselor de fricțiune – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea QQQQQ;(sss)fabricarea produselor refractare – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea SSSSS;(ttt)sterilizatoarele sanitare cu oxietilenă – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea WWWWW;(uuu)terminalele pentru distribuirea produselor petroliere în vrac, depozitele pentru produsele petroliere și instalațiile de conducte – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea BBBBBB;(vvv)instalațiile de distribuire a produselor petroliere – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea CCCCCC;(www)îndepărtarea vopselei și diversele operații de acoperire superficială din cadrul surselor de poluare zonală – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea HHHHHH;(xxx)producerea fibrelor acrilice/modacrilice (sursele de poluare zonală) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea LLLLLL;(yyy)producerea negrului de fum (sursele de poluare zonală) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea MMMMMM;(zzz)sursele de poluare zonală din cadrul fabricării produselor chimice: compuși ai cromului – 40 C.F.R. partea 63, Secțiunea NNNNNN;(aaaa)fabricarea produselor chimice pentru sursele de poluare zonală – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea VVVVVV;(bbbb)prelucrarea asfaltului și fabricarea materialelor pentru acoperiș (sursele de poluare zonală) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea AAAAAAA; și(cccc)fabricarea vopselelor și a produselor aliate (sursele de poluare zonală) – 40 C.F.R. partea 63, secțiunea CCCCCCC. + 
Anexă
Planul de gestionare a solvenților + 
Introducere1.Prezenta anexă la anexa privind valorile-limită ale emisiilor de COV care provin de la surse fixe conține recomandări privind punerea în aplicare a unui plan de gestionare a solvenților. Se definesc principiile de aplicare (alineatul 2), un cadru pentru stabilirea bilanțului masic (alineatul 3) și modalitățile de verificare a conformării (alineatul 4). + 
Principii2.Planul de gestionare a solvenților are următoarele scopuri:(a)verificarea conformării, așa cum este prevăzută în anexă; și(b)identificarea posibilităților viitoare de reducere. + 
Definiții3.Următoarele definiții furnizează cadrul pentru elaborarea bilanțului masic:(a)Solvenți organici utilizați la intrarea în proces:– I1 Cantitatea de solvenți organici puri sau conținuți în preparate cumpărate, care este utilizată ca intrare în proces, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanțul masic;– I2 Cantitatea de solvenți organici puri sau conținuți în preparate, care este recuperată și reutilizată ca solvent la intrarea în cadrul procesului. (Solventul reciclat este contabilizat la fiecare utilizare în cadrul activității.)(b)Solvenți organici rezultați la ieșirea din proces:– O1. Emisii de COV din gaze reziduale;– O2. Solvenți organici deversați în apă, ținând cont, dacă este cazul, de tratarea apelor reziduale în calculul pentru O5;– O3. Cantitatea de solvenți organici care rămân sub formă de impurități sau de reziduuri în produsele rezultate din procese;– O4. Emisiile necaptate de solvenți organici din atmosferă. Acestea includ ventilația generală a încăperilor, cu eliberarea aerului în mediul exterior prin ferestre, uși, canale de aerisire și alte orificii similare;– O5. Solvenți organici și/sau compuși organici pierduți în urma unor reacții chimice sau fizice (inclusiv, de exemplu, cei care sunt distruși, de exemplu prin incinerare sau prin alte tratamente aplicate gazelor reziduale sau apelor reziduale, sau captați, de exemplu, prin adsorbție, în măsura în care nu sunt contabilizați la punctele O6, O7 sau O8);– O6. Solvenți organici conținuți în deșeurile colectate;– O7. Solvenți organici în stare pură sau conținuți în preparate care sunt vânduți sau destinați vânzării ca produs cu valoare comercială;– O8. Solvenți organici conținuți în preparate, care se recuperează în vederea unei reutilizări, dar nu ca substanțe utilizate la intrarea în proces, în măsura în care nu sunt contabilizați la punctul O7;– O9. Solvenți organici eliberați în alte moduri. + 
Ghid de utilizare a planului de gestionare a solvenților pentru verificarea conformității4.Utilizarea planului de gestionare a solvenților va depinde de cerința specială care face obiectul verificării, după cum urmează:(a)verificarea conformității cu aplicarea opțiunii de reducere prevăzută la alineatul (6) litera (a) din anexă, cu valoarea-limită totală exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs, sau într-un alt mod indicat în anexă:(i)Pentru toate activitățile efectuate în conformitate cu opțiunea de reducere menționată la alineatul (6) litera (a) din anexă, planul de gestionare a solvenților ar trebui pus în aplicare anual în scopul determinării consumului. Consumul se calculează prin ecuația următoare:C = I1 – O8Se va proceda în același mod pentru determinarea produselor solide utilizate în procesele de acoperire pentru a cunoaște valoarea de referință a emisiilor anuale și fixa nivelurile de emisie-țintă care se pot atinge în fiecare an.(ii)În cazul în care se verifică conformitatea cu valoarea-limită totală, exprimată în emisii de solvent pe unitate de produs sau în alt mod indicat în anexă, planul de gestionare a solvenților ar trebui pus în aplicare anual în scopul determinării emisiilor de COV. Emisiile de COV se calculează prin ecuația următoare:E = F + O1,unde F reprezintă emisiile fugitive de COV definite la subalineatul (b) punctul (i) de mai jos. Rezultatul obținut se împarte la parametrul aplicabil produsului în cauză;(b)determinarea emisiilor fugitive de COV în scopul comparării cu valorile emisiilor fugitive indicate în anexă:(i)Metodologia: Emisiile fugitive de COV se calculează prin ecuația următoare:F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8sauF = O2 + O3 + O4 + O9Această cantitate se poate determina prin măsurarea directă a cantităților. Alternativ, se poate face un calcul echivalent prin alte mijloace, de exemplu, prin utilizarea randamentului de captare al procesului. Valoarea emisiilor fugitive se exprimă ca procent din cantitatea de solvenți utilizată la intrarea în proces, care se poate calcula prin ecuația următoare:I = I1 + I2;(ii)Frecvența: Emisiile fugitive de COV se pot determina printr-un set redus, dar reprezentativ de măsurători. Nu este necesară repetarea acestor măsurări dacă echipamentul nu a fost modificat.
T.Anexa VIIPentru anexa VII se substituie următoarele:Termenele cuprinse în articolul 31.Termenele de aplicare a valorilor-limită menționate la articolul 3 alineatele 2 și 3 sunt:(a)pentru sursele fixe noi, un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză; și(b)pentru sursele fixe existente, un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză sau la 31 decembrie 2020, oricare este data cea mai îndepărtată.2.Termenele de aplicare a valorilor-limită pentru carburanții și sursele mobile noi specificate la articolul 3 alineatul 5 vor fi data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză sau datele asociate cu măsurile specificate în anexa VIII, oricare este data cea mai îndepărtată.3.Termenele de aplicare a valorilor-limită pentru COV din produse, specificate la articolul 3 alineatul 7, vor fi un an de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză.4.Fără a prejudicia alineatele 1, 2 și 3, dar sub rezerva alineatului 5, o parte a Convenției ce devine o parte a prezentului protocol între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2019 poate declara cu privire la ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezentul protocol că va prelungi oricare sau toate termenele de aplicare a valorilor-limită menționate în articolul 3 alineatele 2, 3, 5 și 7, după cum urmează:(a)pentru sursele fixe existente, până la cincisprezece ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză;(b)pentru carburanții și sursele mobile noi, până la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză; și(c)pentru COV din produse, până la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol pentru partea în cauză.5.O parte care a făcut o alegere conform articolului 3bis al prezentului protocol cu privire la anexa VI și/sau VIII nu va putea face o declarație conform alineatului 4 aplicabil aceleiași anexe.U.Anexa VIIIPentru anexa VIII se substituie următorul text:Valori-limită pentru carburanți și surse mobile noiIntroducere1.Secțiunea A se aplică părților, cu excepția Canadei și Statelor Unite ale Americii, secțiunea B se aplică Canadei și secțiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.2.Prezenta anexă specifică valorile-limită de emisie pentru NO_x, exprimate ca echivalenți de dioxid de azot (NO_2), pentru hidrocarburi, dintre care cea mai mare parte sunt compuși organici volatili, pentru monoxidul de carbon (CO) și pentru particule în suspensie, precum și specificațiile de mediu aplicabile carburanților comercializați pentru autovehicule.3.Termenele pentru aplicarea valorilor-limită din prezenta anexă sunt cuprinse în anexa VII.A.Părțile, cu excepția Canadei și Statelor Unite ale AmericiiAutoturisme și vehicule utilitare ușoare4.Valorile-limită pentru vehiculele cu motor care au cel puțin patru roți și care servesc pentru transportul de persoane (categoria M) și de mărfuri (categoria N) sunt indicate în tabelul 1.Vehicule utilitare grele5.Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele sunt indicate în tabelele 2 și 3, care variază în funcție de procedurile de testare aplicabile.Vehicule și mașini nerutiere cu aprindere prin compresie (CI) și aprindere prin scânteie (SI) 6.Valorile-limită pentru tractoarele agricole și forestiere și pentru alte vehicule/motoare nerutiere sunt indicate în tabelele 4 și 6.7.Valorile-limită pentru locomotive și automotoare sunt indicate în tabelele 7 și 8.8.Valorile-limită pentru nave de ape interioare sunt indicate în tabelul 9.9.Valorile-limită pentru ambarcațiunile de agrement sunt indicate în tabelul 10.Motociclete și motorete 10.Valorile-limită pentru motociclete și motorete sunt indicate în tabelele 11 și 12.Calitatea carburanților11.Specificațiile de mediu ale calității benzinei și carburantului diesel sunt indicate în tabelele 13 și 14. + 
Tabel 1Valorile-limită pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare + 
Tabel 2Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele din cadrul ciclurilor de testare europene în condiții stabile și al testelor europene în sarcinăNotă
^a Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare european în condiții stabile (ESC) și testele europene în sarcină (ELR).
^b Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare staționar armonizat la nivel mondial (WHSC).
 + 
Tabel 3Valorile-limită pentru vehiculele utilitare grele – ciclurile de testare tranzitoriiNOTĂ:PI = Aprindere comandată. CI = Aprindere prin compresie.Notă
* Înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a vehiculelor noi care nu respectă valorile-limită respective este refuzată începând cu datele indicate în coloană.
^a Numai pentru motoarele care funcționează cu gaz natural.
^b Nu se aplică motoarelor care funcționează cu gaz din faza B2.
^c Ciclu de testare specificat de către ciclul european de testare tranzitoriu (ETC).
^d Ciclu de testare specificat de către ciclul de testare tranzitoriu armonizat la nivel mondial (WHTC).
 + 
Tabel 4Valorile-limită pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile nerutiere, tractoare agricole și forestiere (etapa IIIB)Notă
* Începând de la datele indicate și cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit înmatricularea după caz și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.
^a Nota editorului: Această cifră reprezintă suma hidrocarburilor și a oxizilor de azot și a fost specificată în textul final aprobat de către o singură cifră în cadrul unei celule îmbinate din tabel. De vreme ce prezentul text nu include tabelele cu liniile de separare, cifra este repetată în fiecare coloană pentru a oferi claritate.
 + 
Tabel 5Valorile-limită pentru motoarele diesel ale vehiculelor mobile nerutiere, tractoare agricole și forestiere (etapa IV)Notă
* Începând de la datele indicate și cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit după caz înmatricularea și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.
 + 
Tabel 6Valorile-limită pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor mobile nerutiereNOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit înmatricularea după caz și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.Notă
^a Emisiile de NO_x pentru toate clasele de motoare nu trebuie să depășească 10 g/kWh.
 + 
Tabel 7Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia locomotivelor

Puterea netă (P) (kW) Monoxid de carbon (g/kWh) Hidrocarburi (g/kWh) Oxizi de azot (g/kWh) Particule în suspensie (g/kWh)
130 3.5 0.19 2.0 0.025

NOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit înmatricularea după caz și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.

 + 
Tabel 8Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia automotoarelor

Puterea netă (P) (kW) Monoxid de carbon (g/kWh) Suma hidrocarburilor și a oxizilor de azot (g/kWh) Particule în suspensie (g/kWh)
130 3.5 4.0 0.025

 + 
Tabel 9Valorile-limită pentru motoarele utilizate pentru propulsia navelor de ape interioareNOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile vor permite înmatricularea după caz și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. + 
Tabel 10Valorile-limită pentru motoarele ambarcațiunilor de agrement

Tipul motorului CO (g/kWh) CO = A + B/P^n_N Hidrocarburi (HC) (g/kWh) HC = A + B/P^n_Na NO_x g/kWh PM g/kWh
A B n A B n
2 timpi 150 600 1 30 100 0.75 10 N/A
4 timpi 150 600 1 6 50 0.75 15 N/A
CI 5 0 0 1.5 2 0.5 9.8 1

Abreviere: N/A = Nu e cazul.NOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile vor permite înmatricularea după caz și introducerea pe piață a motoarelor noi, fie că sunt sau nu montate pe vehicule, numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.

Notă
^a Unde A, B și n reprezintă constantele și PN este puterea nominală a motorului în kW și emisiile sunt măsurate conform standardelor armonizate.
 + 
Tabel 11Valorile-limită pentru motociclete (> 50 cmc; > 45 km/h)NOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit înmatricularea după caz și introducerea pe piață numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel. + 
Tabel 12Valorile-limită pentru motorete (<50 cmc; < 45 km h)NOTĂ:Cu excepția vehiculelor și motoarelor destinate exportului către țări care nu sunt părți la prezentul protocol, părțile permit înmatricularea după caz și introducerea pe piață numai dacă acestea corespund valorilor-limită indicate în tabel.Notă
^a Pentru cele cu 3 și 4 roți, 3.5 g/km.
 + 
Tabel 13Specificații de mediu aplicabile carburanților comercializați destinați vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere comandată – Tip: BenzinăNotă
^a Perioada de vară începe cel mai târziu la 1 mai și se termină cel mai devreme la 30 septembrie. Pentru părțile care au condiții climatice de tip polar, perioada de vară începe cel mai târziu la 1 iunie și se termină cel mai devreme la 31 august, iar presiunea de vapori Reid (RVP) este limitată la 70 kPa.
^b Cu excepția benzinei obișnuite fără plumb [cifra octanică minimă a motorului (MON) de 81 și cifra octanică căutată (RON) de 91], pentru care conținutul maxim de olefine va fi de 21% v/v. Aceste limite nu constituie un obstacol la introducerea pe piață de către o parte a unui alt fel de benzină fără plumb cu cifre octanice inferioare față de cele prevăzute aici.
^c Alți mono-alcooli al căror punct final de distilare nu este superior celui prevăzut în cadrul specificațiilor naționale sau în cazul în care nu există asemenea specificații, în specificațiile industriale pentru carburanți.
 + 
Tabel 14Specificații de mediu aplicabile carburanților comercializați destinați vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie – Tip: Carburant Diesel
B.Canada12.Valorile-limită pentru controlul emisiilor provenite de la carburanți și surse mobile vor fi determinate după caz, luânduse în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în cadrul altor jurisdicții și documentele de mai jos:(a)Reglementările cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră ale automobilelor pentru pasageri și ale camioanelor ușoare, SOR/2010-201;(b)Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie ale navelor maritime și ale vehiculelor recreaționale de teren, SOR/2011-10;(c)Reglementările cu privire la combustibilii regenerabili, SOR/2010-189;(d)Reglementările cu privire la prevenirea poluării provenită de la vapoare și produse chimice periculoase, SOR/2007-86;(e)Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele cu aprindere prin compresie ale vehiculelor de teren, SOR/2005-32;(f)Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele și vehiculele rutiere, SOR/2003-2;(g)Reglementările cu privire la emisiile provenite de la motoarele de dimensiuni mici cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de teren, SOR/2003-355;(h)Reglementările privind conținutul de sulf din carburantul diesel, SOR/2002-254;(i)Reglementările privind debitul de distribuire a benzinei și a amestecului de benzină, SOR/2000-43;(j)Reglementările privind conținutul de sulf din benzină, SOR/99-236;(k)Reglementările privind conținutul de benzen din benzină, SOR/97-493;(l)Reglementările cu privire la benzină, SOR/90-247;(m)Reglementările privind sistemele mobile federale pentru tratarea și distrugerea policlorobifenililor (PCB), SOR/90-5;(n)Codul practicilor de mediu cu privire la sistemele rezervoarelor de depozitare supraterane și subterane ce conțin produse petroliere și produse asociate acestora;(o)Standardele generale canadiene privind benzenul, faza 2;(p)Liniile directoare de mediu privind controlarea emisiilor de compuși organici volatili provenite de la rezervoarele de depozitare supraterane. PN 1180;(q)Codul practicilor de mediu cu privire la recuperarea vaporilor proveniți din rețelele de distribuire a benzinei. PN 1057;(r)Codul practicilor de mediu cu privire la programele de inspecție și întreținere a emisiilor provenite de la vehiculele cu motor de utilitate ușoară – ediția a II-a. PN 1293;(s)Acțiunile comune inițiale pentru reducerea emisiilor poluante ce contribuie la formarea particulelor în suspensie și a ozonului la nivelul solului; și(t)Liniile directoare cu privire la funcționarea și emisiile provenite de la incineratoarele de deșeuri solide municipale. PN 1085.C.Statele Unite ale Americii 13.Implementarea unui program de controlare a emisiilor provenite de la sursele mobile pentru vehiculele utilitare ușoare, camioanele ușoare, camioanele grele și combustibilii în vederea respectării cerințelor de la secțiunile 202 (a), 202 (g) și 202 (h) din Legea privind combaterea poluării atmosferice, pusă în aplicare prin:(a)înregistrarea combustibililor și a aditivilor de combustibili – 40 C.F.R partea 79;(b)reglementările cu privire la combustibili și la aditivii de combustibil – 40 C.F.R partea 80, inclusiv: secțiunea A – dispoziții generale; secțiunea B – controale și interziceri; secțiunea D – benzină cu compoziție nouă; secțiunea H – standardele conținutului de sulf din benzină; secțiunea I – carburantul diesel al vehiculelor cu motor; carburantul diesel al vehiculelor nerutiere, al locomotivelor și al navelor maritime; și combustibilul marin din cadrul ECA (zona de control a emisiilor); secțiunea L – conținutul de benzen din benzină; și(c)controlul emisiilor provenite de la vehiculele și motoarele de pe autostrăzile noi și aflate în curs de utilizare – 40 C.F.R partea 85 și partea 86.14.Standardele cu privire la motoarele și vehiculele nerutiere sunt specificate în următoarele documente:(a)Standardele cu privire la conținutul de sulf pentru motoarele diesel ale vehiculelor nerutiere – 40 C.F.R partea 80, secțiunea I;(b)motoarele aeronavelor – 40 C.F.R partea 87;(c)standardele cu privire la emisiile de gaze pentru motoarele diesel ale vehiculelor nerutiere – rândurile 2 și 3; 40 C.F.R partea 89;(d)motoarele cu aprindere prin compresie ale vehiculelor nerutiere – 40 C.F.R partea 89 și partea 1039;(e)motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor nerutiere și a navelor maritime – 40 C.F.R partea 90, partea 91, Partea 1045 și Partea 1054;(f)locomotivele – 40 C.F.R partea 92 și partea 1033;(g)motoarele cu aprindere prin compresie ale navelor maritime – 40 C.F.R partea 94 și partea 1042;(h)motoarele noi de dimensiuni mari cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor nerutiere – 40 C.F.R partea 1048;(i)motoarele și vehiculele de agrement – 40 C.F.R partea 1051;(j)controlul emisiilor prin evaporare provenite de la echipamentele fixe și nerutiere noi și aflate în curs de utilizare – 40 C.F.R partea 1060;(k)procedurile de testare a motoarelor – 40 C.F.R partea 1065; și(l)prevederile generale de conformitate pentru programele nerutiere – 40 C.F.R partea 1068.V.Anexa IX1.Propoziția finală a alineatului 6 este ștearsă.2.Propoziția finală a alineatului 9 este ștearsă.3.Nota 1 este ștearsă.W.Anexa X1.O nouă anexă X este adăugată după cum urmează: + 
Anexa nr. XValorile-limită pentru emisiile de particule în suspensie provenite de la sursele fixeI.Secțiunea A se aplică părților, cu excepția Canadei și Statelor Unite ale Americii, secțiunea B se aplică Canadei și secțiunea C se aplică Statelor Unite ale Americii.A.Părțile, cu excepția Canadei și a Statelor Unite ale Americii2.Numai în prezenta secțiune, „pulberi“ și „total particule în suspensie“ (TSP) reprezintă masa particulelor de orice formă, structură sau densitate, dispersate în faza gazoasă în condițiile de eșantionare ce pot fi colectate prin filtrare în condiții specificate în urma eșantionării reprezentative a gazului ce urmează a fi analizat și care rămân în amontele filtrului și pe acesta după uscarea în condițiile specificate.3.În sensul prezentei secțiuni, „valoarea-limită de emisie“ (VLE) reprezintă cantitatea de pulberi și/sau TSP conținută de gazele reziduale ale unei instalații, ce nu trebuie depășită. Dacă nu s-a specificat altfel, aceasta este calculată în funcție de masa de poluant per volum de gaze reziduale (exprimată ca mg/mc), luând în considerare condițiile standard de temperatură și presiune pentru gazele uscate (volum la 273.15 K, 101.3 kPa). În ceea ce privește conținutul de oxigen din gazele reziduale, se aplică valorile menționate în tabelele de mai jos pentru fiecare categorie de sursă. Nu este permisă diluarea în scopul scăderii concentrațiilor de poluanți din gazele reziduale. Sunt excluse punerea în funcțiune, scoaterea din funcțiune și mentenanța echipamentelor.4.Emisiile trebuie monitorizate în toate cazurile cu ajutorul măsurătorilor sau prin calcule cu cel puțin aceeași precizie. Conformarea cu valorile-limită trebuie verificată prin măsurători continue sau discontinue, aprobare-tip sau orice altă metodă adecvată din punct de vedere tehnic, inclusiv metodele verificate de calcul. În cazul măsurătorilor continue, conformarea cu valorile-limită este îndeplinită în cazul în care media lunară validată a emisiilor nu depășește VLE. În cazul măsurătorilor discontinue sau al altor proceduri adecvate de determinare sau de calcul, conformarea cu VLE este îndeplinită în cazul în care valoarea medie, bazată pe un număr adecvat de măsurători efectuate în condiții reprezentative, nu depășește valoarea de emisie standard. Inexactitatea metodelor de măsurare poate fi luată în considerare în scopul verificării.5.Monitorizarea substanțelor poluante relevante și măsurările parametrilor de proces, precum și asigurarea calității sistemelor automate de măsurare și măsurătorile de referință pentru calibrarea acelor sisteme trebuie efectuate conform standardelor CEN. În cazul în care standardele CEN nu sunt disponibile, se vor aplica standardele ISO, standardele naționale sau internaționale ce vor asigura furnizarea unor date echivalente din punctul de vedere al calității științifice.6.Prevederile speciale cu privire la instalațiile de ardere menționate la alineatul 7:(a)O parte poate reduce din obligația pentru a respecta valorile-limită de emisii prevăzute în alineatul 7 în următoarele situații:(i)în cazul instalațiilor de ardere care utilizează în mod normal combustibili gazoși și care trebuie să recurgă în mod excepțional la utilizarea altor tipuri de combustibil din cauza întreruperii bruște a aprovizionării cu gaz, având nevoie din acest motiv să fie dotate cu unități de purificare a gazelor reziduale;(ii)în cazul instalațiilor de ardere existente care, începând de la 1 ianuarie 2016 până cel târziu la 31 decembrie 2023, nu au mai mult de 17.500 ore de funcționare.(b)În cazul în care o instalație de ardere este extinsă cu cel puțin 50 MWth, VLE specificată în alineatul 7 pentru instalațiile noi se aplică asupra componentei extinse, afectată de schimbare. VLE se calculează ca o medie ponderată a puterii termice reale, atât pentru partea existentă a instalației, cât și pentru cea nouă.(c)Părțile se asigură că sunt luate măsuri pentru procedurile legate de defectarea sau avarierea echipamentului de reducere.(d)În cazul unei instalații de ardere cu combustibil multiplu, care implică utilizarea a două sau mai multe tipuri de combustibil, VLE este determinată ca medie ponderată a VLEurilor pentru combustibili individuali, pe baza puterii termice furnizate de fiecare tip de combustibil.7.Instalațiile de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MWth^6 + 
Tabel 1Valorile-limită pentru emisiile de pulberi provenite de la instalațiile de ardere^aNotă
^a În cazuri speciale, VLE-urile nu se aplică pentru:– instalațiile în care produsele de ardere sunt utilizate pentru încălzire directă, uscare sau alte tratamente ale obiectelor sau materialelor;– instalațiile de postcombustie destinate purificării gazelor reziduale prin combustie, care nu sunt exploatate ca instalații de ardere independente;– instalațiile pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică;– instalațiile pentru conversia sulfurii de hidrogen în sulf;– reactoarele utilizate în industria chimică;– bateriile cuptoarelor de cocserie;– recuperatoarele Cowper;– cazanele de recuperare din instalațiile pentru producerea celulozei;– incineratoarele de deșeuri; și– instalații echipate cu motoare diesel, cu benzină sau cu gaz, sau turbine cu combustie, indiferent de combustibilul utilizat.
^b Conținutul de referință de O_2 este de 6% pentru combustibilii solizi și 3% pentru combustibilii gazoși.
8.Rafinării pentru gaz și uleiuri minerale: + 
Tabel 2Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate de rafinăriile pentru gaz și uleiuri minerale
9.Producția de clincher de ciment: + 
Tabel 3Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției de ciment^aNotă
^a Instalațiile pentru producția clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500 Mg/zi sau în alte cuptoare cu o capacitate mai mare de 50 Mg/zi. Conținutul de referință de oxigen este de 10%.
10.Producția de var: + 
Tabel 4Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției de var^aNotă
^a Instalațiile pentru producția varului cu o capacitate de 50 Mg/zi sau mai mult. Acestea includ cuptoare pentru arderea varului integrate în alte procese industriale, cu excepția industriei celulozei (consultați tabelul 9). Conținutul de referință de oxigen este de 11%.
^b În cazul în care rezistivitatea pulberilor este ridicată, VLE-ul poate fi mai ridicat, până la 30 mg/mc.
11.Producția și prelucrarea metalelor: + 
Tabel 5Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției primare de fier și oțel + 
Tabel 6Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate de la topitoriile de fier + 
Tabel 7Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției și prelucrării metalelor neferoase
12.Producția sticlei: + 
Tabel 8Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției sticlei^aNotă
^a Instalațiile pentru producerea sticlei sau a fibrelor de sticlă cu o capacitate de 20 Mg/zi sau mai mult. Concentrațiile se referă la gazele reziduale uscate cu 8% oxigen din volum (topire continuă), 13% oxigen din volum (topire discontinuă).
13.Producția de celuloză: + 
Tabel 9Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției celulozei
14.Incinerarea deșeurilor: + 
Tabel 10Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma incinerării deșeurilorNOTĂ:Referința de oxigen: raportat la greutate în stare uscată, 11%.
15.Producția de dioxid de titan: + 
Tabel 11Valorile-limită pentru emisiile de pulberi eliberate în urma producției de dioxid de titanNOTĂ:Pentru sursele minore de emisie din cadrul unei instalații se poate aplica VLE-ul de 150 mg/mc.
16.Instalațiile de ardere cu o putere termică nominală mai mică de 50 MWth:Prezentul alineat are caracter de recomandare și descrie măsurile ce pot fi luate în măsura în care o parte le consideră fezabile din punct de vedere tehnic și economic pentru controlul particulelor în suspensie:(a)Instalațiile de ardere rezidențiale cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth:(i)Emisiile provenite de la cuptoarele și cazanele de ardere rezidențiale cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth pot fi reduse prin aplicarea:(aa)standardelor de producție în modul descris în standardele CEN (de exemplu, EN 303-5) și standardele echivalente de producție în Statele Unite și Canada. Statele ce aplică aceste standarde de producție pot defini cerințe naționale adiționale luând în considerare în special contribuția emisiilor de compuși organici condensabili la formarea PM ambientale; sau(bb)ecoetichetelor ce specifică criteriile de performanță ce sunt în mod normal mai stricte decât cerințele minime de eficiență ale standardelor de producție EN sau ale reglementărilor naționale. + 
Tabel 12Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate în cadrul instalațiilor noi de ardere a combustibililor solizi cu o putere termică nominală mai mică de 500 kWth ce vor fi utilizate cu standardele de producțieNOTĂ:Conținut de referință de O_2: 13%.
(ii)Emisiile provenite de la cuptoarele și cazanele de ardere rezidențiale existente pot fi reduse cu ajutorul următoarelor măsuri primare:(aa)informații publice și programe de creștere a gradului de conștientizare cu privire la:– utilizarea adecvată a cuptoarelor și cazanelor;– utilizarea numai a lemnului netratat;– uscarea corectă a lemnului în ceea ce privește conținutul de umiditate;(bb)stabilirea unui program pentru a promova înlocuirea cazanelor și cuptoarelor existente cele mai vechi cu aparate moderne; sau(cc)stabilirea unei obligații de schimbare sau modificare a aparatelor vechi.
(b)Instalații de ardere nerezidențiale cu o putere termică nominală de 100 kWth – 1 MWth: + 
Tabel 13Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate de cazane și încălzitoarele de proces cu o putere termică nominală de 100 kWth – 1 MWthNOTĂ:Conținut de referință de O_2: lemn, altă biomasă solidă și turbă: 13%; cărbune, lignit și alți combustibili fosili solizi: 6%.
(c)Instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 1-50 MWth: + 
Tabel 14Valorile-limită recomandate pentru emisiile de pulberi eliberate de cazane și încălzitoarele de proces cu o putere termică nominală de 1 MWth – 50 MWthNOTĂ:Conținut de referință de O_2: lemn, altă biomasă solidă și turbă: 11%; cărbune, lignit și alți combustibili fosili solizi: 6%; combustibili lichizi, inclusiv biocombustibili lichizi: 3%.
B.Canada17.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM vor fi determinate pentru sursele fixe, în mod corespunzător, luând în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicții și documentele listate în sub-alineatele de la (a) la (h) de mai jos. Valorile-limită pot fi exprimate în funcție de PM sau TPM. TPM reprezintă în acest context orice PM cu un diametru aerodinamic mai mic decât 100 µm:(a)Reglementările cu privire la emisiile de plumb provenite de la topitoriile secundare de plumb, SOR/91-155;(b)Codul practicilor de mediu privind topitoriile și rafinăriile de metale comune;(c)Noile linii directoare privind emisiile provenite de la sursele de generare a energiei electrice din energie termică;(d)Codul practicilor de mediu privind uzinele siderurgice integrate (EPS 1/MM/7);(e)Codul practicilor de mediu privind uzinele siderurgice neintegrate (EPS 1/MM/8);(f)Liniile directoare privind emisiile provenite de la cuptoarele pentru ciment. PN 1284;(g)Acțiunile comune inițiale pentru reducerea emisiilor poluante ce contribuie la formarea particulelor în suspensie și a ozonului de la nivelul solului; și(h)Testarea de performanță a aparatelor de încălzire pe baza arderii combustibililor solizi, Asociația de Standarde Canadiene, B415, 1-10.C.Statele Unite ale Americii18.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM provenite de la sursele fixe din următoarele categorii de surse fixe, precum și sursele la care se aplică acestea, sunt specificate în următoarele documente:(a)Uzine siderurgice: cuptoare cu arcuri electrice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea AA și secțiunea AAa;(b)Camere de ardere pentru deșeuri municipale în cantități mici – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea AAAA;(c)Uzine de celuloză sulfat – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea BB;(d)Fabricarea sticlei – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea CC;(e)Unități generatoare de aburi ale companiilor publice de electricitate – 40 C.F.R. partea 60, secțiunile D și Da;(f)Unități generatoare de aburi din sectorul industrial – comercial – instituțional – 40 C.F.R. partea 60, secțiunile Db și Dc;(g)Elevatoare de siloz – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea DD;(h)Incineratoare pentru deșeuri municipale – 40 C.F.R. partea 60, secțiunile E, Ea și Eb;(i)Incineratoare de deșeuri spitalicești/medicale/infecțioase – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Ec;(j)Ciment Portland – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea F;(k)Fabricarea Varului – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea HH;(l)Unități de asfalt cu amestec cald – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea I;(m)Motoare fixe cu ardere internă: aprindere prin compresie – 40 C.F.R., partea 60, secțiunea IIII;(n)Rafinării de petrol – 40 C.F.R. partea 60, secțiunile J și Ja;(o)Topitorii secundare de plumb – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea L;(p)Prelucrarea mineralelor metalice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea LL;(q)Alamă și bronz secundar – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea M;(r)Furnale bazice cu insuflare de oxigen – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea N;(s)Unități de producere a oțelului prin procese bazice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Na;(t)Prelucrarea fosforitului – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea NN;(u)Incinerarea din cadrul Stației de Epurare – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea O;(v)Unități de prelucrare a mineralelor nemetalice – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea OOO;(w)Topitorii primare de cupru – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea P;(x)Fabricarea sulfatului de amoniu – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea PP;(y)Izolarea cu vată din fibră de sticlă – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea PPP;(z)Topitorii primare de zinc – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Q;(aa)Topitorii primare de plumb – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea R;(bb)Uzine primare de reducere a aluminiului – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea S;(cc)Producerea îngrășămintelor cu fosfați – 40 C.F.R. partea 60, secțiunile T, U, V, W, X;(dd)Prelucrarea asfaltului și fabricarea materialelor pentru acoperiș din asfalt – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea UU;(ee)Calcinatoare și aparate de uscat din industriile minerale – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea UUU;(ff)Uzine de preparare a cărbunelui – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Y;(gg)Uzine de producere a feroaliajelor – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea Z;(hh)Încălzitoare rezidențiale cu lemne – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea AAA;(ii)Camere de ardere pentru deșeuri municipale în cantități mici (după 11/30/1999) – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea AAAA;(jj)Camere de ardere pentru deșeuri municipale în cantități mici (înainte de 11/30/1999) – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea BBBB;(kk)Alte unități de incinerare a deșeurilor solide (după 12/9/2004) – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea EEEE;(ll)Alte unități de incinerare a deșeurilor solide (înainte de 12/9/2004) – 40 C.F.R. partea 60, secțiunea FFFF;(mm)Motoare fixe cu ardere internă prin aprindere prin compresie – 40 C.F.R., partea 60, secțiunea IIII; și(nn)Unități de fabricare a acumulatoarelor cu plăci de plumb și acid sulfuric – 40 C.F.R., partea 60, secțiunea KK.19.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de PM provenite de la sursele supuse standardelor naționale de emisie în cazul poluanților atmosferici periculoși:(a)Baterii de cuptoare de cocs – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea L;(b)Electrocromarea (sursele de poluare majoră și zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea N;(c)Topitorii secundare de plumb – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea X;(d)Unități de fabricare a acidului fosforic – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea AA;(e)Unități de producere a îngrășămintelor cu fosfați – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea BB;(f)Fabricarea benzii magnetice – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea EE;(g)Aluminiu primar – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea L;(h)Celuloză și hârtie II (ardere) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea MM;(i)Fabricarea vatei minerale – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea DDD;(j)Camere de ardere a deșeurilor periculoase – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea EEE;(k)Fabricarea cimentului Portland – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea LLL;(l)Fabricarea vatei din fibră de sticlă – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea NNN;(m)Cupru primar – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea QQQ;(n)Aluminiu secundar – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea RRR;(o)Topirea plumbului primar – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea TTT;(p)Rafinării de petrol – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea UUU;(q)Producerea feroaliajelor – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea XXX;(r)Fabricarea varului – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea AAAAA;(s)Cuptoare de cocs: împingerea, stingerea și coșurile de fum ale bateriei de cocs – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea CCCCC;(t)Topitorii de fier și oțel – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea EEEEE;(u)Fabricarea fierului și a oțelului – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea FFFFF;(v)Reabilitarea amplasamentului – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea GGGGG;(w)Fabricarea diverselor straturi de acoperire – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea HHHHH;(x)Prelucrarea asfaltului și fabricarea materialelor pentru acoperiș – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea LLLLL;(y)Prelucrarea taconitului din minereul de fier – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea RRRRR;(z)Fabricarea produselor refractare – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea SSSSS;(aa)Rafinarea primară a magneziului – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea TTTTT;(bb)Unitățile de producere a oțelului în cadrul cuptoarelor electrice cu arc 40 C.F.R., partea 63, secțiunea YYYYY;(cc)Topitoriile de fier și oțel – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea ZZZZZ;(dd)Sursele de poluare zonală din cadrul topirii cuprului primar – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea EEEEEE;(ee)Sursele de poluare zonală din cadrul topirii secundare a cuprului – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea FFFFFF;(ff)Sursele de poluare zonală ale metalelor primare neferoase: zinc, cadmiu și beriliu – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea GGGGGG;(gg)Fabricarea acumulatoarelor cu plăci de plumb și acid sulfuric (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea PPPPPP;(hh)Fabricarea sticlei (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea SSSSSS;(ii)Topitoria de metale secundare neferoase (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea TTTTTT;(jj)Fabricarea produselor chimice (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea VVVVVV;(kk)Operațiunile de placare și lustruire (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea WWWWWW;(ll)Standardele sursei de poluare zonală pentru nouă categorii de surse din cadrul fabricării și finisării metalelor – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea XXXXXX;(mm)Producerea feroaliajelor (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea YYYYYY;(nn)Topitoriile de aluminiu, cupru și metale neferoase (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea ZZZZZZ;(oo)Prelucrarea asfaltului și fabricarea materialelor pentru acoperiș (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea AAAAAAA;(pp)Prepararea produselor chimice (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea BBBBBBB;(qq)Fabricarea vopselelor și a produselor aliate (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea CCCCCCC;(rr)Fabricarea nutrețurilor preparate pentru animale (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea DDDDDDD; și(ss)Prelucrarea și producerea din cadrul minei de minereu de aur (surse de poluare zonală) – 40 C.F.R., partea 63, secțiunea EEEEEEE.
X.Anexa XISe adaugă o nouă anexă, după cum urmează: + 
Anexa nr. XIValori-limită pentru conținutul de compuși organici volatili al produselor1.Secțiunea A se aplică altor părți decât Canada și Statele Unite ale Americii, secțiunea B se aplică pentru Canada și secțiunea C se aplică pentru Statele Unite ale Americii.A.Părțile, cu excepția Canadei și Statelor Unite ale Americii2.Prezenta secțiune se referă la limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) provenite în urma utilizării de solvenți organici în anumite vopseluri, lacuri și produse de refinisare pentru vehicule.3.În sensul prezentei secțiuni A a prezentei anexe se aplică următoarele definiții generale:a)„Substanțe“ se referă la orice element chimic și la compușii acestuia, aflați în stare naturală sau produși industrial, fie că se află în formă solidă, lichidă sau gazoasă;b)„Amestec“ se referă la amestecuri sau soluții compuse de două sau mai multe substanțe;c)„Compus organic“ se referă la orice compus ce conține cel puțin un element de carbon și unul sau mai multe de hidrogen, oxigen, sulf, fosfor, siliciu, azot sau un halogen, cu excepția oxizilor de azot, a carbonaților și bicarbonaților anorganici;d)„Compus organic volatil (COV)“ se referă la orice compus organic ce are un punct de fierbere inițial mai mic sau egal cu 250 ºC măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa;e)„Conținut de COV“ se referă la masa de COV, exprimată în grame/litru (g/l), în formula unui produs pregătit pentru utilizare. Masa de COV dintr-un anumit produs care reacționează chimic în timpul uscării, pentru a forma o parte a stratului de acoperire, nu este considerată ca parte a conținutului de COV;f)„Solvent organic“ se referă la orice COV care este utilizat separat sau în combinație cu alți agenți pentru dizolvarea sau diluarea materiilor prime, produselor sau a deșeurilor sau care este utilizat ca agent de curățare pentru dizolvarea impurităților sau ca mediu de dispersie, ca regulator de viscozitate, ca regulator de tensiune superficială, ca plastifiant sau ca substanță conservantă;g)„Strat de acoperire“ se referă la orice amestec, inclusiv la toți compușii organici sau la amestecurile ce conțin solvenți organici necesari pentru aplicarea adecvată, utilizat pentru a oferi o peliculă cu efect decorativ, protector sau alt efect funcțional pe o suprafață;h)„Peliculă“ se referă la un strat continuu, rezultat în urma aplicării unuia sau mai multor straturi pe un suport;i)„Strat de acoperire pe bază de apă (WB)“ se referă la straturile de acoperire a căror viscozitate se reglează cu ajutorul apei;j)„Strat de acoperire pe bază de solvenți (SB)“ se referă la straturile de acoperire a căror viscozitate se reglează cu ajutorul unui solvent organic;k)„Introducerea pe piață“ se referă la punerea unui produs la dispoziția unor terțe părți, în schimbul unei plăți sau nu. În sensul prezentei anexe, importul în teritoriul vamal al unei părți este considerat introducere pe piață.4.„Vopsele și lacuri“ se referă la produsele listate în subcategoriile de mai jos, cu excepția aerosolilor. Acestea reprezintă straturi de acoperire aplicate clădirilor, ornamentelor și armăturilor acestora, precum și structurilor-anexe pentru scopuri de protecție, decorative și funcționale:a)„Straturi de acoperire mate pentru pereți interiori și plafoane“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereții interiori și pe plafoane, cu un grad de luciu <25 la 60 de grade;b)„Straturi de acoperire lucioase pentru pereți interiori și plafoane“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereții interiori și pe plafoane, cu un grad de luciu > 25 la 60 de grade;c)„Straturi de acoperire pentru pereți exteriori cu substrat mineral“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării pe pereții exteriori de zidărie, cărămidă sau ghips;d)„Vopsele de interior/exterior pentru finisare și placare pe lemn, metal sau plastic“ se referă la straturile de acoperire destinate decorării și protecției, care produc o peliculă opacă. Aceste straturi de acoperire sunt destinate pentru substraturi de lemn, metal sau plastic. Această subcategorie include acoperirile pe straturile de bază și intermediare;e)„Baițuri și lacuri de decorare pentru interior/exterior“ se referă la straturile de acoperire destinare decorării, care produc o peliculă transparentă sau semitransparentă pentru decorarea și protecția lemnului, metalului și plasticului. Această subcategorie include baițurile opace pentru lemn. Baițurile opace pentru lemn se referă la straturile de acoperire care produc o peliculă opacă pentru decorarea și protecția lemnului împotriva intemperiilor, astfel cum sunt definite de standardul EN 927-1, în cadrul categoriei semistabile;f)„Baițurile care produc o peliculă minimă“ se referă la baițurile care, în conformitate cu standardul EN 927-1: 1996, au o grosime medie mai mică de 5 μm la testarea conform standardului ISO 2808:1997, metoda 5 A;g)„Grunduri“ se referă la straturile de acoperire cu proprietăți de etanșare și/sau blocare, destinat utilizării pe lemn sau pereți și plafoane;h)„Grunduri de impregnare“ se referă la straturile de acoperire destinate stabilizării particulelor libere din substrat sau pentru a conferi proprietăți hidrofobe și/sau să protejeze lemnul împotriva mucegaiului;i)„Straturi de acoperire unicomponente cu funcție specială“ se referă la straturi de acoperire cu funcție specială pe bază de material peliculogen. Acestea sunt destinate pentru aplicările care necesită o eficiență specială, cum ar fi grundul și straturile de acoperire finale pentru materialele plastice, straturi de bază pentru substraturi feroase, straturi de bază pentru metale reactive cum sunt zincul sau aluminiul, finisaje anticorozive, straturi de acoperire pentru podele, inclusiv pentru podelele de lemn și ciment, straturi de acoperire pentru graffitti, straturi de acoperire ignifuge și straturi de acoperire conforme cu standardele de igienă din industria alimentară și cea de băuturi sau din serviciile de sănătate;j)„Straturi de acoperire bicomponente cu funcție specială“ se referă la straturile de acoperire cu aceeași utilizare ca și straturile unicomponente cu funcție specială, însă care au o a doua componentă (de exemplu, amine terțiare) adăugată înaintea aplicării;k)„Straturi de acoperire multicolore“ se referă la straturile de acoperire destinate pentru a oferi un efect bicolor sau multicolor chiar de la prima aplicare;l)„Straturi cu efect decorativ“ se referă la straturile de acoperire destinate pentru a oferi efecte estetice speciale substraturilor special preparate, prevopsite sau straturilor de bază și tratate ulterior cu diferite instrumente în timpul uscării.5.„Produse pentru refinisarea vehiculelor“ se referă la produsele listate în subcategoriile de mai jos. Acestea sunt utilizate pentru acoperirea suprafețelor vehiculelor rutiere sau părți ale acestora, efectuată ca parte a procesului de reparație, întreținere sau decorare, în afara instalațiilor de producție. Din acest considerent, „vehicul rutier“ se referă la orice vehicul cu motor destinat utilizării rutiere, complet sau incomplet, cu cel puțin patru roți și o viteză maximă proiectată mai mare de 25 km/h, precum și remorcile acestuia, cu excepția vehiculelor care rulează pe șine și a tractoarelor agricole și forestiere și a tuturor mașinăriilor mobile:a)„Produse pentru pregătire și curățare“ se referă la produsele destinate îndepărtării straturilor de acoperire vechi și a ruginii, prin mijloace mecanice sau chimice, ori pentru a oferi o bază pentru straturile noi:(i)Produsele pentru pregătire includ produse pentru spălarea pistolului de spălare (un produs destinat curățării pistoalelor pentru pulverizat și a altor echipamente), decapanți pentru vopsele, degresanți (inclusiv tipurile antistatice pentru masele plastice) și produsele de îndepărtare a siliconului;(ii)„Agenții de precurățare“ se referă la produsele de curățare destinate îndepărtării impurităților de pe suprafețe în timpul pregătirii și înaintea aplicării materialelor de acoperire.b)„Chit“ se referă la compușii cu densitate mare destinați pentru acoperirea imperfecțiunilor adânci de pe suprafețe înainte de aplicarea grundului de suprafață;c)„Grund“ se referă la orice strat de acoperire destinat aplicării direct pe metal sau pe finisajele existente pentru a oferi protecție împotriva coroziunii înainte de aplicarea grundului de suprafață:(i)„Grund de suprafață“ se referă la stratul de acoperire destinat aplicării imediat înainte de aplicarea stratului de acoperire superior, pentru a oferi o rezistență la coroziune, pentru a asigura aderența stratului de acoperire superior și pentru a contribui la formarea unei suprafețe uniforme prin umplerea imperfecțiunilor minore ale suprafeței;(ii)„Grund pentru metale de uz general“ se referă la stratul de acoperire destinat aplicării ca grund, cum ar fi acceleratorii de aderență, etanșanții, grundurile de suprafață, straturile protectoare de vopsea, grundurile pentru mase plastice, grundurile pentru aplicare ud – pe – ud, grundurile care nu necesită șlefuire și grundurile pentru pulverizat;(iii)„Grund reactiv cu acid fosforic“ se referă la straturile de acoperire ce conțin cel puțin 0,5% din greutate acid fosforic, destinate aplicării directe pe suprafețele de metal pentru a oferi rezistență împotriva coroziunii și aderență; straturile de acoperire utilizate ca grunduri sudabile; soluții mordante pentru suprafețele galvanizate și cele de zinc;d)„Strat de acoperire superior“ se referă la orice strat de acoperire pigmentat destinat aplicării într-un singur strat de bază sau în mai multe, pentru a oferi luciu și durabilitate. Include toate produsele din gamă, cum ar fi straturile de bază și cele transparente:(i)„Straturile de bază“ se referă la straturile de acoperire pigmentate destinate să ofere culoare și orice efect optic dorit, dar nu și luciul sau rezistența suprafeței acoperite;(ii)„Strat transparent“ se referă la un strat de acoperire transparent destinat să asigure luciul final și proprietățile de rezistență suprafeței acoperite;e)„Finisaje speciale“ se referă la straturile de acoperire destinate aplicării ca straturi de acoperire superioare, care necesită proprietăți speciale, cum ar fi un efect metalic sau perlat, într-un singur strat, straturi de acoperire colorate sau transparente de înaltă performanță (de exemplu, strat transparent rezistent la zgâriere, pe bază de polimeri fluorurați), straturi de bază reflectorizante, finisări texturate (de exemplu, cu efect „lovitură de ciocan“), produse de acoperire antiderapante, straturi de acoperire etanșe sub caroserie, straturi de acoperire rezistente la ciobituri, finisaje interioare; și aerosoli.6.Părțile se asigură că produsele incluse în prezenta anexă introduse pe piață în interiorul teritoriului lor sunt conforme cu conținutul maxim de COV specificat în tabelele 1 și 2. În scopul recondiționării și mentenanței clădirilor și a vehiculelor vechi desemnate de autoritățile competente ca având o valoare specială culturală și istorică, părțile pot acorda licențe individuale pentru vânzarea și cumpărarea, în cantități limitate, de produse care nu respectă valorile-limită de COV stabilite în prezenta anexă. Părțile pot de asemenea scuti de la conformarea cu cerințele menționate mai sus produsele vândute pentru utilizarea exclusivă în activități incluse în anexa VI și efectuate într-o instalație înregistrată și autorizată, care respectă acea anexă. + 
Tabelul 1Conținut maxim de COV pentru vopsele și lacuriNotă
*g/l de produs pregătit pentru utilizare.
 + 
Tabelul 2Conținutul maxim de COV pentru produsele de refinisare a vehiculelorNotă
*g/l de produs pregătit pentru utilizare. Cu excepția produselor „pentru pregătire și de curățare“, conținutul de apă al produsului pregătit pentru utilizare trebuie redus.
B.Canada7.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV provenite în urma utilizării produselor comerciale și a celor de consum vor fi determinate, în mod corespunzător, luând în considerare informațiile despre tehnologiile de control disponibile, tehnicile și măsurile, valorile-limită aplicate în alte jurisdicții și documentele de mai jos:a)Limite de concentrație de COV pentru Regulamentul privind straturile de acoperire arhitecturale, SOR/2009-264;b)Limite de concentrație pentru produsele de refinisare din industria auto, SOR/2009-197;c)Reglementări pentru modificarea Regulamentului de interzicere a anumitor substanțe toxice, 2005 (2 Metoxietanol, Pentaclorobenzen și Tetraclorobenzeni), SOR/2006-279;d)Regulamentul federal pentru compuși halogenați, SOR/2003-289;e)Regulament privind interzicerea anumitor substanțe toxice, SOR/2003-99;f)Regulament privind solvenții degresanți, SOR/2003-283;g)Regulamentul privind tetracloroetilenul (utilizat pentru curățarea uscată și cerințe de raportare), SOR/2003-79;h)Ordin pentru adăugarea substanțelor toxice la anexa 1 a Legii pentru protecția mediului din Canada, 1999;i)Notificare cu privire la anumite substanțe aflate în Lista substanțelor domestice (DSL);j)Ordin pentru modificarea anexei 1 a Legii pentru protecția mediului din Canada, 1999 (program multilateral);k)Regulament pentru substanțele care epuizează ozonul, SOR/99-7;l)Reglementări propuse pentru Limitele de concentrație de COV pentru anumite produse;m)Notificare propusă care impune pregătirea și implementarea planurilor de prevenire a poluării în legătură cu substanțele specificate în anexa 1 a Legii de protecție a mediului din Canada, 1999, în legătură cu sectorul de producție a cauciucului sintetic și a rășinilor;n)Notificare propusă care impune pregătirea și implementarea planurilor de prevenire a poluării în legătură cu substanțele specificate în anexa 1 a Legii de protecție a mediului din Canada, 1999, cu implicare în sectorul de producție a poliuretanului și a altor spume (cu excepția polistirenului);o)Notificare privind anumite hidroclorofluorocarburi;p)Notificare privind anumite substanțe incluse pe Lista substanțelor domestice (DSL); șiq)Codul de mediu al practicilor pentru reducerea emisiilor de solvenți din unitățile de curățare uscată. PN 1053.C.Statele Unite ale Americii8.Valorile-limită pentru controlul emisiilor de COV provenind din surse supuse Standardelor naționale pentru emisiile de compuși organici volatili pentru produse comerciale și de consum sunt specificate în următoarele documente:a)Straturi de acoperire pentru refinisarea automobilelor – titlul 40 din C.F.R., partea 59, secțiunea B;b)Produse de consum – titlul 40 din C.F.R., partea 59, secțiunea C;c)Straturi de acoperire arhitecturale – titlul 40 din C.F.R., partea 59, secțiunea D; șid)Straturi de acoperire cu aerosoli – titlul 40 din C.F.R., partea 59, secțiunea E.

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x