la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală Strasbourg, 8 noiembrie 2001
––-Notă …
*) Traducere.Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului protocol,dat fiind angajamentele lor în temeiul Statutului Consiliului Europei,dorind să contribuie la protecţia drepturilor omului, la apărarea statului de drept şi la susţinerea edificiului democratic al societăţii,considerând că este de dorit în acest sens să li se întărească capacitatea individuală şi colectivă de reacţie împotriva criminalităţii,decise să îmbunătăţească şi să completeze în anumite privinţe Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, încheiată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 (denumită în continuare convenţie), precum şi Protocolul său adiţional, încheiat la Strasbourg la 17 martie 1978,ţinând cont de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, precum şi de Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981,au convenit după cum urmează: +
Capitolul I +
Articolul 1Domeniul de aplicareArticolul 1 din convenţie este înlocuit cu dispoziţiile următoare:"1. Părţile se angajează să-şi acorde reciproc, conform dispoziţiilor prezentei convenţii şi în cele mai scurte termene, asistenţa judiciară cea mai amplă cu putinţă în orice procedură privitoare la infracţiuni a căror reprimare este, în momentul solicitării asistenţei, de competenţa autorităţilor judiciare ale părţii solicitante.2. Prezenta convenţie nu se aplică nici executării hotărârilor de arestare şi de condamnare, nici infracţiunilor militare care nu constituie infracţiuni de drept comun.3. Asistenţa judiciară va putea fi, de asemenea, acordată în proceduri privitoare la fapte ce sunt pasibile de pedeapsă, conform dreptului naţional al părţii solicitante sau al părţii solicitate, cu titlu de infracţiuni, urmărite de autorităţile administrative a căror hotărâre poate da loc la un recurs în faţa unei instanţe competente, în special în materie penală.4. Asistenţa judiciară nu va fi refuzată pentru simplul motiv că faptele respective pot angaja răspunderea unei persoane juridice în partea solicitantă." +
Articolul 2Prezenţa autorităţilor părţii solicitanteArticolul 4 din convenţie este completat cu textul următor, articolul 4 devenind paragraful 1 şi dispoziţiile următoare, paragraful 2:"2. Cererile referitoare la prezenţa acestor autorităţi sau persoane în cauză nu pot fi refuzate când o asemenea prezenţă tinde la executarea cererii de asistenţă de o manieră care răspunde mai bine nevoilor părţii solicitante şi în acest fel permite evitarea unor cereri de asistenţă suplimentare." +
Articolul 3Transferarea temporară a persoanelor deţinute pe teritoriul părţii solicitanteArticolul 11 din convenţie este înlocuit cu dispoziţiile următoare:"1. Orice persoană deţinută, a cărei înfăţişare personală pentru urmărire, cu excepţia prezentării sale pentru judecată, este cerută de partea solicitantă, va fi transferată temporar pe teritoriul său, sub condiţia înapoierii sale în termenul indicat de partea solicitată şi sub rezerva dispoziţiilor art. 12 din prezenta convenţie, în măsura în care acestea pot fi aplicate.Transferarea va putea fi refuzată:a) dacă persoana deţinută nu consimte; … b) dacă prezenţa sa este necesară într-un proces penal în curs pe teritoriul părţii solicitate; … c) dacă transferarea sa este susceptibilă să îi prelungească detenţia; sau … d) dacă alte consideraţii imperioase se opun transferării sale pe teritoriul părţii solicitante. … 2. Sub rezerva dispoziţiilor art. 2 din prezenta convenţie, într-un caz prevăzut la paragraful 1, tranzitul persoanei deţinute pe teritoriul unui stat terţ va fi acordat la cererea, însoţită de toate documentele necesare, adresată de Ministerul Justiţiei al părţii solicitante Ministerului Justiţiei al părţii solicitate pentru tranzit. Orice parte va putea să refuze acordarea tranzitului resortisanţilor săi.3. Persoana transferată va trebui să rămână în detenţie pe teritoriul părţii solicitante şi, dacă este cazul, pe teritoriul părţii solicitate pentru tranzit, în afară de cazul în care partea solicitată pentru transferare nu cere punerea acesteia în libertate." +
Articolul 4Căi de comunicareArticolul 15 din convenţie este înlocuit cu dispoziţiile următoare:"1. Cererile de asistenţă judiciară, precum şi orice informaţie promptă vor fi adresate în scris de Ministerul Justiţiei al părţii solicitante Ministerului Justiţiei al părţii solicitate şi vor fi înapoiate pe aceeaşi cale. Totuşi, ele pot fi adresate direct de autoritatea judiciară a părţii solicitante autorităţii judiciare a părţii solicitate şi înapoiate pe aceeaşi cale.2. Cererile prevăzute la art. 11 din prezenta convenţie, precum şi cele prevăzute la art. 13 din cel de-al doilea protocol adiţional la prezenta convenţie vor fi adresate în toate cazurile de Ministerul Justiţiei al părţii solicitante Ministerului Justiţiei al părţii solicitate şi înapoiate pe aceeaşi cale.3. Cererile de asistenţă judiciară referitoare la procedurile prevăzute la paragraful 3 al art. 1 din prezenta convenţie pot fi, de asemenea, adresate direct de către autoritatea administrativă sau judiciară a părţii solicitante autorităţii administrative sau judiciare a părţii solicitate, după caz, şi înapoiate pe aceeaşi cale.4. Cererile de asistenţă judiciară formulate în temeiul art. 18 sau 19 al celui de-al doilea protocol adiţional la prezenta convenţie pot fi, de asemenea, adresate de către autoritatea competentă a părţii solicitante autorităţii competente a părţii solicitate.5. Cererile prevăzute la paragraful 1 al art. 13 din prezenta convenţie vor putea fi adresate de către autorităţile judiciare direct serviciului competent al părţii solicitate şi răspunsurile vor putea fi trimise înapoi direct de către acest serviciu. Cererile prevăzute la paragraful 2 al art. 13 din prezenta convenţie vor fi adresate de către Ministerul Justiţiei al părţii solicitante Ministerului Justiţiei al părţii solicitate.6. Cererile privind copiile sentinţelor şi măsurile prevăzute la art. 4 din protocolul adiţional la prezenta convenţie pot fi adresate direct autorităţilor competente. Orice stat contractant va putea, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să indice autorităţile pe care le consideră competente, potrivit scopului prezentului paragraf.7. În caz de urgenţă şi atunci când transmiterea directă este permisă de prezenta convenţie, aceasta se va putea efectua prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol).8. Orice parte va putea, în orice moment, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să îşi rezerve dreptul de a supune executarea cererilor de asistenţă judiciară sau a unora dintre ele uneia sau mai multor dintre condiţiile următoare:a) o copie a cererii trebuie să fie adresată autorităţii centrale astfel desemnate; … b) cererea, cu excepţia cazului când este urgentă, trebuie să fie adresată autorităţii centrale astfel desemnate; … c) în cazul transmiterii directe pentru motiv de urgenţă, o copie să fie comunicată în acelaşi timp Ministerului Justiţiei al acesteia; … d) anumite cereri sau toate cererile de asistenţă judiciară trebuie să îi fie adresate pe o altă cale decât cea prevăzută de prezentul articol. … 9. Cererile de asistenţă judiciară sau orice altă comunicare în temeiul prezentei convenţii sau al protocoalelor sale pot fi transmise prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie sau prin orice alt mijloc de telecomunicaţie, cu condiţia ca partea solicitantă să fie pregătită să producă în orice moment, la cerere, o urmă scrisă a expedierii, precum şi originalul. Totuşi, orice stat contractant poate, în orice moment, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să indice condiţiile în care este pregătit să accepte şi să răspundă cererilor primite pe cale electronică sau prin orice alt mijloc de telecomunicaţie.10. Prezentul articol nu va aduce atingere dispoziţiilor acordurilor sau convenţiilor bilaterale în vigoare între părţi, care prevăd transmiterea directă a cererilor de asistenţă judiciară între autorităţile părţilor." +
Articolul 5CheltuieliArticolul 20 din convenţie este înlocuit cu dispoziţiile următoare:"1. Părţile nu îşi cer reciproc rambursarea cheltuielilor ce decurg din aplicarea prezentei convenţii sau a protocoalelor sale, cu excepţia:a) cheltuielilor ocazionate de intervenţia experţilor pe teritoriul părţii solicitate; … b) cheltuielilor ocazionate de transferarea persoanelor deţinute, efectuată în temeiul art. 13 sau 14 al celui de-al doilea protocol adiţional la prezenta convenţie sau al art. 11 din prezenta convenţie; … c) cheltuielilor importante sau extraordinare. … 2. Totuşi, costul stabilirii legăturii video sau telefonice, costurile legate de punerea la dispoziţie a legăturii video sau telefonice pe teritoriul părţi solicitate, plata interpreţilor pe care îi pune la dispoziţie şi indemnizaţiile plătite martorilor, precum şi cheltuielile lor de deplasare în partea solicitată sunt rambursate de către partea solicitantă părţii solicitate, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel.3. Părţile se consultă pentru stabilirea condiţiilor de plată a cheltuielilor ce ar putea fi cerute în temeiul dispoziţiilor paragrafului 1 c) al prezentului articol.4. Dispoziţiile prezentului articol se aplică fără prejudicierea aplicării dispoziţiilor art. 10 paragraful 3 din prezenta convenţie." +
Articolul 6Autorităţi judiciareArticolul 24 din convenţie este înlocuit cu dispoziţiile următoare:"Orice stat, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, va indica ce autorităţi vor fi considerate ca fiind autorităţi judiciare, potrivit scopului prezentei convenţii. Ulterior va putea, în orice moment şi în acelaşi mod, să schimbe termenii declaraţiei sale." +
Capitolul II +
Articolul 7Amânarea executării cererilor1. Partea solicitată poate amâna răspunsul la o cerere, dacă faptul de a da curs acesteia riscă să aibă o incidenţă negativă asupra unei anchete, urmăriri sau oricărei alte proceduri conexe conduse de autorităţile sale.2. Înainte de a refuza asistenţa sau de a o amâna, partea solicitată examinează, eventual după consultarea părţii solicitante, dacă o poate executa parţial sau sub rezerva condiţiilor pe care le consideră necesare.3. Orice decizie de amânare a cererii va fi motivată. Partea solicitată informează totodată partea solicitantă despre motivele care fac imposibilă satisfacerea cererii de asistenţă sau care sunt susceptibile să o întârzie în mod semnificativ. +
Articolul 8ProceduraIndependent de dispoziţiile art. 3 din convenţie, atunci când cererea prevede o formalitate sau o procedură dată pe care o impune legislaţia părţii solicitante, chiar dacă formalitatea sau procedura cerută nu este familiară părţii solicitate, această parte dă curs cererii în măsura în care aceasta nu este contrară principiilor sale fundamentale de drept, cu excepţia dispoziţiilor contrare ale prezentului protocol. +
Articolul 9Audierea prin videoconferinţă1. Dacă o persoană care se află pe teritoriul unei părţi trebuie să fie audiată ca martor sau ca expert de către autorităţile judiciare ale altei părţi, aceasta din urmă poate cere, dacă este inoportun sau imposibil pentru persoana care urmează a fi audiată să compară personal pe teritoriul său, ca audierea să aibă loc prin videoconferinţă, conform paragrafelor 2-7.2. Partea solicitată consimte la audierea prin videoconferinţă, cu condiţia ca recurgerea la această metodă să nu fie contrară principiilor sale fundamentale de drept şi cu condiţia ca aceasta să dispună de mijloacele tehnice ce permit efectuarea audierii. Dacă partea solicitată nu dispune de mijloacele tehnice care să permită videoconferinţa, partea solicitantă poate pune la dispoziţie părţii solicitate aceste mijloace, cu acordul acesteia din urmă.3. Cererile de audiere prin videoconferinţă conţin, pe lângă informaţiile indicate la art. 14 din convenţie, motivul pentru care nu este oportun sau nu este posibil ca martorul sau expertul să fie prezent personal la audiere, denumirea autorităţii judiciare şi numele persoanelor care vor efectua audierea.4. Autoritatea judiciară a părţii solicitate citează în vederea comparării persoana respectivă, conform prevederilor legislaţiei sale.5. Regulile următoare se aplică la audierea prin videoconferinţă:a) audierea are loc în prezenţa unei autorităţi judiciare a părţii solicitate, asistată, dacă este necesar, de un interpret; această autoritate este, de asemenea, responsabilă cu identificarea persoanei audiate şi cu respectarea principiilor fundamentale de drept ale părţii solicitate. Dacă autoritatea judiciară a părţii solicitate consideră că principiile fundamentale de drept ale părţii solicitate nu sunt respectate în timpul audierii, aceasta ia imediat măsurile necesare pentru a veghea ca această audiere să se desfăşoare conform principiilor menţionate; … b) autorităţile competente ale părţii solicitante şi ale părţii solicitate convin, eventual, asupra măsurilor referitoare la protecţia persoanei care urmează a fi audiată; … c) audierea este efectuată direct de către autoritatea judiciară a părţii solicitante sau sub conducerea ei, conform dreptului său intern; … d) la cererea părţii solicitante sau a persoanei ce urmează a fi audiată, partea solicitată veghează ca această persoană să fie, dacă este necesar, asistată de un interpret; … e) persoana care urmează a fi audiată poate invoca dreptul de a nu depune mărturie, care îi va fi recunoscut fie de legea părţii solicitate, fie de legea părţii solicitante. … 6. Fără a aduce atingere oricărei măsuri convenite în ceea ce priveşte protecţia persoanelor, autoritatea judiciară a părţii solicitate întocmeşte la sfârşitul audierii un proces-verbal în care se consemnează data şi locul audierii, identitatea persoanei audiate, identităţile şi calităţile oricăror alte persoane ale părţii solicitante care au participat la audiere, informaţii privind depunerea jurământului şi condiţiile tehnice în care audierea s-a desfăşurat. Acest document este transmis de către autoritatea competentă a părţii solicitate autorităţii competente a părţii solicitante.7. Fiecare parte ia măsurile necesare pentru ca, atunci când martorii sau experţii sunt audiaţi pe teritoriul său, conform prezentului articol, şi refuză să depună mărturie atunci când sunt obligaţi să o facă sau când depun mărturii false, dreptul său naţional să se aplice aşa cum s-ar aplica dacă audierea ar avea loc în cadrul unei proceduri naţionale.8. Părţile pot, dacă doresc, să aplice şi dispoziţiile prezentului articol, atunci când este cazul şi cu acordul autorităţilor judiciare competente, la audierile prin videoconferinţă la care participă persoana urmărită penal sau suspectul. În acest caz, decizia de a ţine videoconferinţa şi modul în care se desfăşoară trebuie să facă obiectul unui acord între părţile respective şi să fie conforme cu dreptul lor naţional şi cu instrumentele internaţionale în materie. Audierile la care participă persoana urmărită penal sau suspectul nu pot avea loc decât dacă acestea consimt.9. Orice stat contractant poate, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că nu înţelege să se prevaleze de dreptul, prevăzut de paragraful 8, de a aplica şi dispoziţiile prezentului articol la audierile prin videoconferinţă la care participă persoana urmărită penal sau suspectul. +
Articolul 10Audierea prin conferinţă telefonică1. Dacă o persoană care se află pe teritoriul unei părţi trebuie să fie audiată ca martor sau expert de către autorităţile judiciare ale altei părţi, aceasta din urmă poate cere, atunci când dreptul său naţional prevede, ajutorul primei părţi pentru ca audierea să poată avea loc prin conferinţă telefonică, conform dispoziţiilor paragrafelor 2-6.2. O audiere nu poate avea loc prin conferinţă telefonică decât dacă martorul sau expertul acceptă ca audierea să se efectueze prin acest mijloc.3. Partea solicitată consimte la audierea prin conferinţă telefonică, dacă recurgerea la această metodă nu este contrară principiilor sale fundamentale de drept.4. Cererile de audiere prin conferinţă telefonică conţin, pe lângă informaţiile prevăzute la art. 14 din convenţie, denumirea autorităţii judiciare şi a persoanelor care vor proceda la audiere, precum şi o declaraţie conform căreia martorul sau expertul este dispus să ia parte la o audiere prin conferinţă telefonică.5. Modalităţile practice de audiere sunt hotărâte de comun acord de către părţile respective. Atunci când acceptă aceste modalităţi, partea solicitată se angajează:a) să notifice martorului sau expertului respectiv ora şi locul audierii; … b) să vegheze la identificarea martorului sau expertului; … c) să verifice dacă martorul sau expertul acceptă audierea prin conferinţă telefonică. … 6. Statul solicitat îşi poate exprima consimţământul, sub rezerva aplicării, în tot sau în parte, a dispoziţiilor adecvate ale art. 9 paragrafele 5 şi 7. +
Articolul 11Transmiterea spontană de informaţii1. Fără a aduce atingere propriilor investigaţii sau proceduri, autorităţile competente ale unei părţi pot, fără cerere prealabilă, să transmită autorităţilor competente ale altei părţi informaţii obţinute în cadrul propriei lor anchete, atunci când apreciază că aceste informaţii ar putea ajuta partea destinatară să iniţieze sau să încheie investigaţiile ori procedurile sau atunci când aceste informaţii ar putea conduce la formularea de către această parte a unei cereri în temeiul convenţiei sau al protocoalelor sale.2. Partea care furnizează informaţia poate, conform dreptului său naţional, să supună anumitor condiţii utilizarea sa de către partea destinatară.3. Partea destinatară este obligată să respecte aceste condiţii.4. Totuşi, orice stat contractant poate, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că îşi rezervă dreptul de a nu se supune condiţiilor impuse, în temeiul dispoziţiilor paragrafului 2, de către partea care furnizează informaţia, cu excepţia cazului în care a fost înştiinţată în prealabil despre natura informaţiei ce va fi furnizată şi a acceptat ca aceasta din urmă să îi fie transmisă. +
Articolul 12Restituirea1. Partea solicitată poate, la cererea părţii solicitante şi fără a aduce atingere drepturilor terţilor de bună-credinţă, să pună la dispoziţie părţii solicitante obiectele obţinute prin mijloace ilicite, în vederea restituirii proprietarului lor legitim.2. În cadrul aplicării art. 3 şi 6 din convenţie, partea solicitată poate renunţa, fie înainte, fie după predarea lor părţii solicitante, la trimiterea obiectelor care au fost predate părţii solicitante, dacă acest lucru poate facilita restituirea acestor obiecte proprietarului lor legitim. Dreptul terţilor de bună-credinţă nu sunt afectate.3. În cazul în care partea solicitată renunţă la trimiterea obiectelor înainte de predarea lor părţii solicitante, ea nu va exercita nici un drept de gaj sau alt drept de recurs ce decurge din legislaţia fiscală sau vamală asupra acestor obiecte.4. O renunţare efectuată conform paragrafului 2 nu afectează dreptul părţii solicitate de a percepe de la proprietarul legitim taxe sau drepturi vamale. +
Articolul 13Transferul temporar al persoanelor deţinute, pe teritoriul părţii solicitate1. În caz de acord între autorităţile competente ale părţilor respective, o parte care a cerut o măsură de anchetă ce ar putea impune prezenţa unei persoane deţinute pe teritoriul său poate transfera temporar această persoană pe teritoriul părţii unde ancheta trebuie să aibă loc.2. Acordul prevede modalităţile de transfer temporar al persoanei şi termenul până la care trebuie să fie trimisă pe teritoriul părţii solicitante.3. Dacă se cere ca persoana respectivă să consimtă la transferul ei, o declaraţie de consimţământ sau o copie a acesteia este pusă fără întârziere la dispoziţie părţii solicitate.4. Persoana transferată va trebui să rămână în detenţie pe teritoriul părţii solicitate şi, eventual, pe teritoriul părţii de tranzit, cu condiţia ca partea solicitantă a transferului să nu ceară punerea sa în libertate.5. Perioada de detenţie pe teritoriul părţii solicitate este dedusă din durata detenţiei pe care trebuie sau va trebui să o efectueze persoana respectivă pe teritoriul părţii solicitante.6. Art. 11 paragraful 2 şi art. 12 din convenţie se aplică prin analogie.7. Fiecare stat contractant poate, în orice moment, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare că, pentru realizarea acordului prevăzut de paragraful 1, va fi cerut consimţământul prevăzut de paragraful 3 sau că acesta va fi cerut în anumite condiţii precizate în declaraţie. +
Articolul 14Înfăţişarea personală a persoanelor condamnate şi transferateDispoziţiile art. 11 şi 12 din convenţie se aplică prin analogie şi persoanelor deţinute pe teritoriul părţii solicitate, în urma transferării lor în vederea executării unei pedepse pronunţate pe teritoriul părţii solicitante, atunci când înfăţişarea personală în scopul revizuirii judecăţii este cerută de către partea solicitantă. +
Articolul 15Limba actelor de procedură şi a hotărârilor judiciare1. Dispoziţiile prezentului articol se aplică oricărei cereri de predare formulate în temeiul art. 7 din convenţie sau al art. 3 din protocolul său adiţional.2. Actele de procedură şi hotărârile judiciare sunt întotdeauna predate în limba sau în limbile în care au fost întocmite.3. Independent de dispoziţiile art. 16 din convenţie, dacă autoritatea de la care emană documentele ştie sau are motive să considere că destinatarul nu cunoaşte decât o altă limbă, documentele, sau cel puţin fragmentele cele mai importante ale acestora, trebuie să fie însoţite de o traducere în această limbă.4. Independent de dispoziţiile art. 16 din convenţie, actele de procedură şi hotărârile judiciare trebuie să fie însoţite, pentru autorităţile părţii solicitate, de un scurt sumar al conţinutului lor, tradus în limba sau în una dintre limbile acestei părţi. +
Articolul 16Remiterea pe cale poştală1. Autorităţile judiciare competente ale oricărei părţi pot trimite direct, pe cale poştală, acte de procedură şi hotărâri judiciare persoanelor care se află pe teritoriul unei alte părţi.2. Actele de procedură şi hotărârile judiciare sunt însoţite de o notă care indică faptul că destinatarul poate obţine de la autoritatea menţionată în notă informaţii asupra drepturilor şi obligaţiilor privind remiterea obiectelor. Dispoziţiile paragrafului 3 al art. 15 din prezentul protocol se aplică la această notă.3. Dispoziţiile art. 8, 9 şi 12 din convenţie se aplică prin analogie remiterii pe cale poştală.4. Dispoziţiile paragrafelor 1, 2 şi 3 ale articolului 15 din prezentul protocol se aplică şi remiterii pe cale poştală. +
Articolul 17Supravegherea transfrontalieră1. Agenţii uneia dintre părţi care, în cadrul unei anchete judiciare, supraveghează în ţara lor o persoană ce se presupune că a participat la săvârşirea unei fapte pasibile de pedeapsă, care dă loc la extrădare, sau o persoană faţă de care sunt motive serioase să se creadă că poate duce la identificarea sau localizarea persoanei susmenţionate sunt autorizaţi să continue această supraveghere pe teritoriul unei alte părţi, atunci când aceasta a autorizat supravegherea transfrontalieră pe baza unei cereri de asistenţă judiciară prezentate în prealabil. Autorizarea poate fi supusă unor condiţii.La cerere, supravegherea va fi încredinţată agenţilor părţii pe teritoriul căreia se efectuează.Cererea de asistenţă judiciară menţionată la paragraful 1 trebuie să fie adresată unei autorităţi desemnate de fiecare dintre părţi şi care este competentă să acorde sau să transmită autorizarea cerută.2. Atunci când, din considerente de urgenţă, autorizarea prealabilă a celeilalte părţi nu poate fi cerută, agenţii observatori care acţionează în cadrul anchetei judiciare sunt autorizaţi să continue dincolo de frontieră supravegherea unei persoane bănuite că a comis fapte pasibile de pedeapsă şi enumerate la paragraful 6, în condiţiile următoare:a) trecerea frontierei va fi comunicată imediat în timpul supravegherii autorităţii părţii desemnate conform paragrafului 4, pe teritoriul căreia continuă supravegherea; … b) o cerere de asistenţă judiciară prezentată conform paragrafului 1 şi care expune motivele ce justifică trecerea frontierei, fără autorizaţie prealabilă, va fi transmisă fără întârziere. … Supravegherea va fi încetată imediat de partea pe teritoriul căreia are loc o cere, ca urmare a comunicării prevăzute la pct. a) sau a cererii prevăzute la pct. b) ori dacă autorizaţia nu este obţinută la 5 ore după trecerea frontierei.3. Supravegherea prevăzută la paragrafele 1 şi 2 nu se poate desfăşura decât în condiţiile generale următoare:a) agenţii observatori trebuie să respecte dispoziţiile prezentului articol şi dreptul părţii pe teritoriul căreia operează; ei trebuie să se supună ordinelor autorităţilor locale competente; … b) sub rezerva situaţiilor prevăzute la paragraful 2, pe timpul supravegherii agenţii au asupra lor un document care să ateste că le-a fost acordată permisiunea; … c) agenţii observatori trebuie să fie în măsură să justifice în orice clipă calitatea lor oficială; … d) agenţii observatori pot purta armă de serviciu în timpul supravegherii, în afara deciziei contrare exprese a părţii solicitate; utilizarea ei este interzisă, cu excepţia cazului de legitimă apărare; … e) pătrunderea în domiciliul unei persoane şi în alte locuri inaccesibile publicului este interzisă; … f) agenţii observatori nu pot nici reţine, nici aresta persoana supravegheată; … g) orice operaţiune va face obiectul unui raport către autorităţile părţii pe teritoriul căreia s-a desfăşurat; înfăţişarea agenţilor observatori poate fi cerută; … h) autorităţile părţii căreia îi aparţin agenţii observatori, la cererea autorităţilor părţii pe teritoriul căreia are loc supravegherea, contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a anchetei ce urmează operaţiunii la care au participat, inclusiv la procedurile judiciare. … 4. Orice parte, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, va indica, pe de o parte, ce agenţi şi, pe de altă parte, ce autorităţi desemnează pentru aplicarea paragrafelor 1 şi 2. Ulterior, orice parte poate, în orice moment şi în acelaşi mod, să schimbe elementele declaraţiei sale.5. Părţile pot, în plan bilateral, să extindă domeniul de aplicare al prezentului articol şi să adopte dispoziţii suplimentare pentru executarea acestuia.6. Supravegherea, aşa cum este prevăzută la paragraful 2, nu poate avea loc decât pentru una dintre următoarele fapte pasibile de pedeapsă:– asasinat;– omor;– viol;– incendiere voluntară;– falsificarea de monede;– furt şi tăinuire în formă calificată;– delapidare;– răpire şi luare de ostatici;– trafic de fiinţe umane;– trafic ilegal de stupefiante şi substanţe psihotrope;– infracţiuni referitoare la regimul legal în materie de arme şi muniţii;– distrugere prin materii explozive;– transport ilegal de deşeuri toxice şi dăunătoare;– trafic de migranţi;– abuz sexual asupra copiilor. +
Articolul 18Livrări supravegheate1. Fiecare parte se obligă ca, la cererea unei alte părţi, să autorizeze livrările supravegheate pe teritoriul său, în cadrul anchetelor penale referitoare la infracţiuni care pot da loc la extrădare.2. Decizia de a recurge la livrările supravegheate este luată în fiecare caz de către autorităţile competente ale părţii solicitate, cu respectarea dreptului naţional al acestei părţi.3. Livrările supravegheate se desfăşoară potrivit procedurilor prevăzute de partea solicitată. Dreptul de a acţiona, de a conduce şi de a controla operaţiunea aparţine autorităţilor competente ale părţii solicitate.4. Orice parte, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, va indica autorităţile pe care le desemnează ca fiind competente pentru aplicarea prezentului articol. Ulterior, orice parte poate, în orice moment şi în acelaşi mod, să schimbe elementele declaraţiei sale. +
Articolul 19Anchete sub acoperire1. Partea solicitantă şi partea solicitată pot conveni să îşi acorde asistenţă reciprocă pentru desfăşurarea de anchete penale de către agenţi sub acoperire sau sub o identitate fictivă.2. Autorităţile competente ale părţii solicitate decid, în fiecare caz, ce răspuns să dea cererii, ţinând cont de legea şi de procedurile naţionale. Cele două părţi convin, potrivit legilor şi procedurilor lor naţionale, asupra duratei anchetei sub acoperire, modalităţilor sale concrete şi statutului juridic al agenţilor implicaţi.3. Anchetele sub acoperire sunt efectuate conform legii şi procedurilor naţionale ale părţii pe teritoriul căreia se desfăşoară. Părţile implicate cooperează pentru a asigura pregătirea şi conducerea şi pentru a lua hotărâri privind securitatea agenţilor sub acoperire sau sub identitate fictivă.4. Orice parte, în momentul semnării sau depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prin declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, va indica autorităţile pe care le desemnează ca fiind competente pentru aplicarea paragrafului 2. Ulterior, orice parte poate, în orice moment şi în acelaşi mod, să schimbe elementele declaraţiei sale. +
Articolul 20Echipe comune de anchetă1. Autorităţile competente ale celor două părţi pot, de comun acord, să constituie o echipă comună de anchetă, cu un obiectiv precis şi cu o durată limitată care poate fi prelungită cu acordul tuturor părţilor, pentru efectuarea anchetelor penale în una sau mai multe dintre părţile care formează echipa. Componenţa echipei este decisă de comun acord.O echipă comună de anchetă poate fi creată mai ales când:a) în cadrul unei proceduri conduse de o parte în vederea descoperirii unor infracţiuni se impune efectuarea unor anchete dificile şi care implică mobilizarea unor importante mijloace, care privesc şi alte părţi; … b) mai multe părţi efectuează anchete privind infracţiuni care, având în vedere faptele care se află la originea acestora, necesită o acţiune coordonată şi concertată în părţile în cauză. … Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă poate fi formulată de orice parte implicată. Echipa este formată în una dintre părţile în care ancheta trebuie să fie efectuată.2. În afara indicaţiilor prevăzute de dispoziţiile adecvate ale art. 14 din convenţie, cererile de formare a unei echipe comune de anchetă cuprind propuneri referitoare la componenţa echipei.3. Echipa comună de anchetă intervine pe teritoriul părţilor care o formează în condiţiile generale următoare:a) conducătorul echipei este un reprezentant al autorităţii competente – participant la anchetele penale a părţii pe teritoriul căreia intervine echipa. Conducătorul echipei acţionează în limitele competenţelor ce îi revin conform dreptului său naţional; … b) echipa îşi desfăşoară operaţiunile în conformitate cu dreptul părţii pe teritoriul căreia intervine. Membrii echipei şi membrii detaşaţi ai echipei îşi execută sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la pct. a), ţinând cont de condiţiile stabilite de propriile lor autorităţi în acordul referitor la formarea echipei; … c) partea pe teritoriul căreia intervine echipa creează condiţiile organizatorice necesare pentru a-i permite să acţioneze. … 4. Conform prezentului articol, membrii echipei comune de anchetă care provin din partea pe teritoriul căreia intervine echipa au calitatea de "membri", în timp ce membrii care provin din alte părţi decât cea pe teritoriul căreia intervine echipa au calitatea de "membri detaşaţi".5. Membrii detaşaţi pe lângă echipa comună de anchetă sunt abilitaţi să fie prezenţi atunci când sunt efectuate acte procedurale în partea de intervenţie. Totuşi, conducătorul echipei, din motive speciale, poate decide altfel, în conformitate cu dreptul părţii pe teritoriul căreia intervine echipa.6. Membrii detaşaţi ai echipei comune de anchetă pot primi, conform dreptului părţii de intervenţie, de la responsabilul de echipă sarcina de a efectua anumite acte procedurale, cu consimţământul autorităţilor competente ale părţii de intervenţie şi ale părţii care a procedat la detaşare.7. Atunci când echipa comună de anchetă urmează să efectueze acte procedurale în una dintre părţile care au format-o, membrii detaşaţi pe lângă echipă de către acea parte pot cere autorităţilor lor competente să efectueze actele respective. Aceste acte sunt analizate de partea respectivă conform condiţiilor care s-ar aplica dacă ar fi cerute în cadrul unei anchete naţionale.8. Atunci când echipa comună de anchetă are nevoie de ajutorul unei alte părţi decât cele care au format-o sau al unui stat terţ, cererea de asistenţă poate fi adresată de către autorităţile competente ale statului de intervenţie omologilor lor din celălalt stat implicat, conform instrumentelor sau acordurilor potrivite.9. Un membru detaşat pe lângă echipa comună de anchetă poate, conform dreptului său naţional şi în limitele competenţelor sale, să furnizeze echipei informaţiile care sunt la dispoziţia părţii care l-a detaşat, în scopul derulării anchetelor penale efectuate de echipă.10. Informaţiile obţinute în mod obişnuit de un membru sau de un membru detaşat în cadrul participării la o echipă comună de anchetă şi care nu pot fi obţinute în alt mod de către autorităţile competente ale părţilor implicate pot fi utilizate în scopurile următoare:a) în scopul pentru care a fost creată echipa; … b) pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infracţiuni, sub rezerva consimţământului prealabil al părţii unde a fost obţinută informaţia. Consimţământul nu poate fi refuzat decât în cazul în care o asemenea utilizare ar reprezenta un pericol pentru anchetele penale conduse de partea respectivă sau pentru care această parte ar putea refuza ajutorul; … c) pentru a preveni un pericol iminent şi serios pentru securitatea publică şi cu respectarea dispoziţiilor pct. b), dacă ulterior este începută o anchetă penală; … d) în alte scopuri, cu condiţia ca acest lucru să fie convenit de către părţile care au format echipa. … 11. Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere altor dispoziţii sau acorduri existente referitoare la formarea sau la intervenţia echipelor comune de anchetă.12. În măsura în care dreptul părţilor implicate sau dispoziţiile oricărui instrument juridic aplicabil între ele o permit, pot fi încheiate acorduri pentru ca alte persoane decât reprezentanţii autorităţilor competente ale părţilor care formează echipa comună de anchetă să ia parte la activităţile echipei. Drepturile conferite membrilor şi membrilor detaşaţi pe lângă echipă în temeiul prezentului articol nu se aplică acestor persoane, cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute explicit în acord. +
Articolul 21Răspunderea penală a funcţionarilorÎn cursul operaţiunilor prevăzute la art. 17, 18, 19 şi 20 din prezentul protocol, funcţionarii unei părţi, alta decât partea de intervenţie, sunt asimilaţi agenţilor acesteia în ceea ce priveşte infracţiunile ale căror victime ar putea fi sau pe care le-ar comite, cu excepţia altor înţelegeri între părţi. +
Articolul 22Răspunderea civilă a funcţionarilor1. Atunci când, conform art. 17, 18, 19 şi 20 din prezentul protocol, funcţionarii unei părţi se află în misiune pe teritoriul altei părţi, prima parte este răspunzătoare de daunele pe care le produc în timpul desfăşurării misiunii, conform dreptului părţii pe teritoriul căreia aceştia acţionează.2. Partea pe teritoriul căreia sunt produse pagubele prevăzute la paragraful 1 îşi asumă responsabilitatea reparării acestor daune în condiţiile aplicabile daunelor cauzate de propriii agenţi.3. Partea ai cărei funcţionari au produs daune oricui pe teritoriul unei alte părţi rambursează integral acesteia din urmă sumele pe care le-a plătit victimelor sau celor în drept.4. Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale faţă de terţi şi cu excepţia dispoziţiilor paragrafului 3, fiecare parte va renunţa, în cazul prevăzut de paragraful 1, să ceară unei alte părţi restituirea sumei pagubelor pe care le-a suportat.5. Dispoziţiile prezentului articol se aplică cu condiţia ca părţile să nu fi convenit altfel. +
Articolul 23Protecţia martorilorAtunci când o parte formulează o cerere de asistenţă în temeiul convenţiei sau al unuia dintre protocoalele sale privind un martor care riscă să fie expus unei intimidări sau care are nevoie de protecţie, autorităţile competente ale părţii solicitante şi cele ale părţii solicitate fac tot posibilul pentru a stabili împreună măsurile privind protecţia persoanei respective, conform dreptului lor naţional. +
Articolul 24Măsuri provizorii1. La cererea părţii solicitante, partea solicitată, în conformitate cu legea sa naţională, poate dispune măsuri provizorii în vederea conservării mijloacelor de probă, menţinerii unei situaţii existente sau protejării intereselor juridice ameninţate.2. Partea solicitată poate satisface o cerere parţial sau sub rezerva condiţiilor, mai ales prin limitarea duratei măsurilor luate. +
Articolul 25ConfidenţialitateaPartea solicitantă poate cere părţii solicitate să vegheze ca cererea şi conţinutul ei să rămână confidenţiale, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este compatibil cu satisfacerea cererii. Dacă partea solicitată nu poate respecta imperativul confidenţialităţii, ea informează fără întârziere despre acest lucru partea solicitantă. +
Articolul 26Protecţia datelor1. Datele cu caracter personal transmise de o parte altei părţi ca urmare a satisfacerii unei cereri formulate în temeiul convenţiei sau al unuia dintre protocoale nu pot fi utilizate de către partea căreia îi sunt transmise:a) decât în scopurile procedurale cărora li se aplică convenţia sau unul dintre protocoalele sale; … b) decât în scopuri privind alte proceduri judiciare sau administrative legate direct de procedurile prevăzute la pct. a); … c) decât în scopul prevenirii unui pericol imediat şi serios pentru securitatea publică. … 2. Aceste date pot fi totuşi utilizate pentru orice alt scop, după consimţământul prealabil fie al părţii care a transmis datele, fie al persoanei respective.3. Orice parte poate refuza să transmită datele obţinute ca urmare a satisfacerii unei cereri formulate în baza convenţiei sau a unuia dintre protocoalele sale, atunci când:– aceste date sunt protejate de legea sa naţională; şi– partea căreia trebuia să îi fie transmise datele nu este obligată prin Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, numai dacă această ultimă parte se angajează să acorde datelor aceeaşi protecţie ce le-a fost acordată de către prima parte.4. Orice parte care transmite datele obţinute ca urmare a satisfacerii unei cereri formulate în baza convenţiei sau a unuia dintre protocoalele sale poate cere părţii căreia îi sunt transmise datele să o informeze asupra folosirii acestora.5. Orice parte poate, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să ceară ca, în cadrul procedurilor pentru care ar fi putut refuza sau limita transmiterea ori utilizarea de date cu caracter personal conform dispoziţiilor convenţiei sau ale unuia dintre protocoalele sale, datele cu caracter personal pe care le transmite unei alte părţi să nu fie utilizate de aceasta din urmă în scopurile prevăzute de paragraful 1 decât cu acordul său prealabil. +
Articolul 27Autorităţi administrativeOrice parte va putea, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să indice ce autorităţi sunt considerate autorităţi administrative în înţelesul art. 1 paragraful 3 din convenţie. +
Articolul 28Raporturi cu alte tratateDispoziţiile prezentului protocol nu împiedică reglementarea mai detaliată prin acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate între părţi prin aplicarea art. 26 paragraful 3 din convenţie. +
Articolul 29Soluţionarea amiabilăComitetul european pentru probleme criminale va urmări interpretarea şi aplicarea convenţiei şi a protocoalelor sale şi va facilita soluţionarea amiabilă a oricărei dificultăţi de aplicare. +
Capitolul III +
Articolul 30Semnarea şi intrarea în vigoare1. Prezentul protocol este deschis spre semnare de către statele membre ale Consiliului Europei care sunt părţi la convenţie sau care au semnat-o. El este supus ratificării, acceptării sau aprobării. Un semnatar nu poate ratifica, accepta sau aproba prezentul protocol fără a fi ratificat, acceptat sau aprobat, anterior ori simultan, convenţia. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare se depun la secretarul general al Consiliului Europei.2. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de 3 luni după depunerea celui de-al treilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare.3. Pentru orice stat semnatar care îşi va depune ulterior instrumentul său de ratificare, de acceptare sau de aprobare, prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data depunerii. +
Articolul 31Aderare1. Orice stat membru care a aderat la convenţie va putea adera la prezentul protocol după intrarea în vigoare a acestuia.2. Aderarea se va efectua prin depunerea instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.3. Pentru orice stat care aderă, protocolul va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare. +
Articolul 32Aplicare teritorială1. Orice stat va putea, atunci când va semna prezentul protocol sau va depune instrumentul său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile asupra căruia sau cărora se va aplica prezentul protocol.2. Orice stat va putea, la orice dată ulterioară, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentului protocol oricărui alt teritoriu desemnat în această declaraţie. În privinţa acestui teritoriu protocolul va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaraţiei de către secretarul general.3. Orice altă declaraţie făcută în temeiul celor două paragrafe precedente va putea fi retrasă, cu privire la orice teritoriu desemnat în această declaraţie, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efecte din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general. +
Articolul 33Rezerve1. Orice rezervă formulată de o parte privind o dispoziţie a convenţiei sau a protocolului său se aplică deopotrivă prezentului protocol, în afară de cazul în care această parte nu îşi exprimă intenţia contrară în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. În acelaşi fel se va proceda pentru orice declaraţie făcută în privinţa sau în temeiul unei dispoziţii a convenţiei sau a protocolului său.2. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să declare că îşi rezervă dreptul de a nu accepta, în tot sau în parte, unul sau mai multe dintre articolele: 16, 17, 18, 19 şi 20 din prezentul protocol. Nici o altă rezervă nu este admisă.3. Orice stat poate retrage, în tot sau în parte, rezervele pe care le-a făcut conform paragrafelor precedente, adresând în acest sens secretarului general al Consiliului Europei o declaraţie care va produce efecte de la data primirii sale.4. Partea care a formulat o rezervă cu privire la unul dintre articolele menţionate la paragraful 2 nu poate pretinde ca acest articol să fie aplicat de către o altă parte. Totuşi, dacă rezerva este parţială sau condiţională, ea poate pretinde aplicarea acestui articol în măsura în care l-a acceptat. +
Articolul 34Denunţare1. Orice parte poate, în ceea ce o priveşte, să denunţe prezentul protocol prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.2. Această denunţare va produce efecte din prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care secretarul general al Consiliului Europei a primit notificarea.3. Denunţarea convenţiei atrage în mod automat denunţarea prezentului protocol. +
Articolul 35NotificăriSecretarul general al Consiliului Europei notifică statelor membre ale Consiliului Europei şi oricărui stat care a aderat la prezentul protocol:a) orice semnare; … b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare; … c) orice dată de intrare în vigoare a prezentului protocol, în conformitate cu art. 30 şi 31 din prezentul protocol; … d) orice alte acte, declaraţii, notificări sau comunicări referitoare la prezentul protocol. … Drept care subsemnaţii, legal împuterniciţi în acest scop, am semnat prezentul protocol.Adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, în limbile franceză şi engleză, ambele texte având aceeaşi valoare, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va comunică o copie certificată pentru conformitate de pe protocol fiecărui stat membru al Consiliului Europei, precum şi fiecărui stat care a aderat la convenţie.–––-
