ACT INTERNAŢIONAL din 1 august 1975

al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975



Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, deschisă la 3 iulie 1973 la Helsinki şi continuată la Geneva de la 18 septembrie 1973 pînă la 21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki, la 1 august 1975, de inaltii Reprezentanţi ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elvetiei, Finlandei, Frantei, Republicii Democrate Germane, Republicii Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteiunlui, Luxemburgului, Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suedie, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului.Secretarul general al Naţiunilor Unite s-a adresat participanţilor, în calitate de oaspete de onoare, la faza de deschidere şi la cea de închidere a conferintei. Directorul general al UNESCO şi secretarul executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite au prezentat contribuţii în timpul celei de-a II-a faza a conferintei.În cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferintei au prezentat, de asemenea, contribuţii asupra diferitelor puncte de pe ordinea de zi reprezentanţii următoarelor state mediteraneene neparticipante;Republica Algeriana Democratica şi Populara, Republica Arabă Egipt, Israel, Regatul Maroc, Republica Arabă Siriana, Republica Tunisiană.Animati de voinţa politica, în interesul popoarelor, de a îmbunătăţi şi intensifica relaţiile lor, de a contribui în Europa la pace, la securitate, la justiţie şi la cooperare, precum şi la apropierea între ele şi cu toate celelalte state din lume.Hotariti în consecinţa sa dea efect deplin rezultatelor conferintei şi să asigure avantajele decurgind din aceste rezultate între statele lor şi în toată Europa şi, prin aceasta, sa lărgească, sa aprofundeze şi să facă continuu şi durabil cursul destinderii,Inaltii Reprezentanţi ai statelor participante au adoptat în mod solemn cele ce urmează:PROBLEMELE PRIVIND SECURITATEA ÎN EUROPAStatele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa,Reafirmind ca obiectivul lor este de a contribui la ameliorarea relaţiilor lor mutuale şi de a asigura condiţii în care popoarele lor să poată trai în pace veritabila şi trainica, la adapost de orice ameninţare sau atingere a securităţii lor,Convinse de necesitatea de a depune eforturi pentru a face ca destinderea să fie un proces atît continuu, cît şi din ce în ce mai viabil şi cuprinzator, cu caracter universal, şi convinse ca punerea în practica a rezultatelor Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa va constitui o contribuţie majoră la acest proces,Considerind ca solidaritatea între popoare, ca şi scopul comun al statelor participante de a realiza obiectivele enunţate de Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa vor trebui sa ducă la dezvoltarea de relaţii mai bune şi mai strinse între ele în toate domeniile, astfel încît să se depăşească confruntarea datorată naturii relaţiilor lor trecute, şi la o mai buna înţelegere reciprocă,Constiente de istoria lor comuna şi recunoscind ca existenta unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind sa caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neincrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separa şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscind indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreaga şi constiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunastarii tuturor popoarelor,Au adoptat cele ce urmează:A. DECLARAŢIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ RELAŢIILE RECIPROCE DINTRE STATELE PARTICIPANTEStatele participante,Reafirmind angajamentul lor în favoarea păcii, securităţii şi dreptatii, precum şi a dezvoltării continue a relaţiilor prieteneşti şi cooperării,Recunoscind ca acest angajament, care reflecta interesele şi aspiraţiile popoarelor, constituie pentru fiecare stat participant o răspundere prezenta şi viitoare, intarita de experientele trecutului,Reafirmind, în măsura în care sînt membrii ai Naţiunilor Unite şi în conformitate cu scopurile şi principiile Naţiunilor Unite şi intaririi rolului şi eficientei sale în consolidarea păcii, securităţii şi justiţiei internaţionale şi în promovarea reglementării problemelor internaţionale, precum şi a dezvoltării relaţiilor amicale şi cooperării între state,Exprimind adeziunea lor comuna la principiile care sînt enunţate mai jos şi care sînt în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, precum şi voinţa lor comuna de a acţiona, în aplicarea acestor principii, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite,Declara hotărîrea lor de a respecta şi pune în practica, fiecare dintre ele în relaţiile sale cu toate celelalte state participante, indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum şi de mărimea lor, situaţia lor geografică sau nivelul lor de dezvoltare economică, primordială şi guvernează relaţiile lor reciproce;I. Egalitatea suverana, respectarea drepturilor interne suveranităţiiStatele participante îşi vor respecta fiecare egalitatea suverana şi individualitatea celuilalt, precum şi toate drepturile inerente suveranităţii şi pe care le cuprinde suveranitatea lor, între care în special dreptul fiecărui stat la egalitate juridică, la integritate teritorială, la libertate şi independenta politica. Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-şi alege şi dezvolta liber sistemul politic, social, economic şi cultural, precum şi dreptul de a-şi stabili legile şi reglementările.În cadrul dreptului internaţional, toate statele participante au drepturi şi obligaţii egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini şi conduce în mod liber relaţiile sale cu alte state în conformitate cu dreptul internaţional şi în spiritul prezentei Declaraţii.Ele considera ca frontierele lor pot fi modificate, în conformitate cu dreptul internaţional, prin mijloace paşnice şi prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparţine sau nu organizaţiilor internaţionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alianta; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.II. Nerecurgerea la forta sau la ameninţarea cu fortaStatele participante se vor abţine în relaţiile lor reciproce, ca şi în general în relaţiile lor internaţionale, de a recurge la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forta, fie împotriva integrităţii teritoriale sau a independentei politice a oricărui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite şi cu prezenta Declaraţie.Nici o consideraţie nu poate fi invocată drept justificare pentru a recurge la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forta în contradictie cu acest principiu.În consecinţa, statele participante se vor abţine de la orice act care constituie o ameninţare cu forta sau o folosire directa sau indirecta a forţei împotriva altui stat participant.De asemenea, ele se vor abţine de la orice manifestare de forta în scopul de a face un alt stat participant sa renunţe la deplina exercitare a drepturilor sale suverane.De asemenea, ele se vor abţine în relaţiile lor reciproce şi de la orice act de represalii cu forta.Nici o asemenea folosire a forţei sau ameninţarea cu forta nu va fi utilizata ca mijloc pentru a rezolva diferendele între ele.III. Inviolabilitatea frontierelorStatele participante considera inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precum şi frontierele tuturor statelor din Europa, şi în consecinţa ele se vor abţine acum şi în viitor de la orice atentat împotriva acestor frontiere.În consecinţa, ele se vor abţine, de asemenea, de la orice cerere sau de la act de acaparare şi de uzurpare a întregului sau a unei părţi a teritoriului oricărui stat participant.IV. Integritatea teritorială a statelorStatele participante vor respecta integritatea teritorială a fiecăruia din statele participante.În consecinţa, ele se vor abţine de la orice acţiune incompatibilă cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, împotriva integrităţii teritoriale, a independentei politice sau a unităţii oricărui stat participant, şi în special de la orice asemenea acţiune care constituie o folosire a forţei sau ameninţare cu forta.Statele participante se vor abţine, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupaţii militare sau al altor măsuri de folosire directa sau indirecta a forţei în contradictie cu dreptul internaţional sau obiectul unei dobîndiri prin asemenea măsuri sau prin ameninţarea cu ele. Nici o ocupaţie sau dobîndire de aceasta natura nu va fi recunoscută ca legală.V. Reglementarea paşnică a diferendelorStatele participante vor reglementa diferendele dintre ele prin mijloace paşnice, astfel încît sa nu fie puse în pericol pacea şi securitatea internationala şi justiţia.Ele se vor strădui cu buna-credinţa şi într-un spirit de cooperare sa ajungă la o soluţie rapida şi echitabila pe baza dreptului internaţional.În acest scop, ele vor recurge la mijloace ca negocierea, ancheta, mediatiunea, concilierea, arbitrajul, reglementarea judiciară sau la alte mijloace paşnice la alegerea lor, inclusiv orice procedura de reglementare convenită prealabil diferendelor la care sînt părţi.În cazul în care nu se ajunge la o soluţie prin folosirea unuia din mijloacele paşnice de mai sus, părţile în diferend vor continua sa caute un mijloc reciproc acceptabil pentru a reglementa paşnic diferendul.Statele participante, părţi la un diferend între ele, precum şi celelalte participante, se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava situaţia astfel încît sa pună în pericol menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi prin aceasta să facă mai dificila reglementarea paşnică a diferendului.VI. Neamestecul în treburile interneStatele participante se vor abţine de la orice intervenţie, directa sau indirecta, individuală sau colectivă, în treburile interne sau externe care intră în competenţa naţionala a altui stat participant, oricare ar fi relaţiile lor reciproce.Ele se vor abţine în consecinţa de la orice formă de intervenţie armata sau de ameninţare cu o asemenea intervenţie împotriva altui stat participant.Ele se vor abţine, de asemenea, în orice împrejurare, de la orice alt act de constringere militară sau politica, economică ori de alta natura, tinzind sa subordoneze intereselor lor exercitarea de către un alt stat participant a drepturilor inerente suveranităţii sale şi prin aceasta să obţină un avantaj oarecare.În consecinţa, ele se vor abţine, între altele, de la sprijinirea, directa sau indirecta, a activităţilor teroriste sau a activităţilor subversive sau altele îndreptate spre răsturnarea violenta a regimului altui stat participant.VII. Respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de gindire, constiinta, religie sau de convingereStatele participante vor respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea de gindire, constiinta, religie sau de convingere pentru toţi, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie.Ele vor promova şi incuraja exercitarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor civile, politice, economice, sociale, culturale şi altele care decurg toate din demnitatea inerenta persoanei umane şi sînt esenţiale pentru libera şi deplina sa dezvoltare.În acest cadru, statele participante vor recunoaşte şi respecta libertatea individului de a profesa şi practica, singur sau în comun, religia sau convingerea actionind după imperativele propriei sale constiinte.Statele participante pe teritoriul cărora exista minorităţi naţionale vor respecta dreptul persoanelor care aparţin acestor minorităţi la egalitate în faţa legii, le vor acorda posibilitatea deplina de a se bucura în mod efectiv de drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi, în acest mod, vor proteja interesele lor legitime în acest domeniu.Statele participante recunosc importanţa universala a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, a căror respectare este un factor esenţial al păcii, justiţiei şi bunastarii necesare pentru a asigura dezvoltarea relaţiilor amicale şi a cooperării între ele, ca şi între toate statele.Ele vor respecta în mod constant aceste drepturi şi libertăţi în relaţiile lor reciproce şi se vor strădui, individual şi în comun, inclusiv în cooperare cu Natiunile Unite, sa promoveze respectarea universala şi efectivă a lor.Ele confirma dreptul individului de a cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale în acest domeniu şi de a acţiona în consecinţa.În domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, statele participante vor acţiona în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia universala a drepturilor omului. Ele îşi vor îndeplini, de asemenea, obligaţiile asa cum sînt enunţate în declaraţiile şi acordurile internaţionale în acest domeniu, inclusiv, între altele, pactele internaţionale referitoare la drepturile omului, prin care ele ar putea fi legate.VIII. Egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul popoarelor de a dispune de ele înseleStatele participante vor respecta egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul lor de a dispune de ele însele, actionind în mod permanent în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi cu normele corespunzătoare ale dreptului internaţional, inclusiv cele care se referă la integritatea teritorială a statelor.În virtutea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele, toate popoarele au în permanenta dreptul, în deplina libertate, de a determina asa cum doresc şi atunci cînd doresc statutul lor politic intern şi extern, fără nici un amestec din afară şi de a infaptui conform voinţei lor dezvoltarea lor politica, economică, socială şi culturală.Statele participante reafirma importanţa universala a respectării şi exercitării efective a egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele pentru dezvoltarea de relaţii prieteneşti între ele ca şi între toate statele; ele reamintesc, de asemenea, importanţa eliminării oricărei forme de încălcare a acestui principiu.IX. Cooperarea între stateStatele participante vor dezvolta cooperarea lor, fiecare cu celălalt şi cu toate statele, în toate domeniile, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite. În dezvoltarea cooperării lor, statele participante vor acorda o importanţa deosebită domeniilor astfel cum sînt stabilite în cadrul Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa, fiecare dintre ele aducindu-şi contribuţia în condiţii de deplina egalitate.Ele se vor strădui, dezvoltind cooperarea lor pe bază de egalitate, sa promoveze înţelegerea şi încrederea reciprocă, relaţii amicale şi de buna vecinătate între ele, pacea internationala, securitatea şi justiţia. Ele se vor strădui, de asemenea, dezvoltind cooperarea lor, sa ridice bunăstarea popoarelor şi să contribuie la înfăptuirea aspiratiilor lor, între altele prin avantajele care rezultă dintr-o cunoaştere mutuala crescinda şi din progresele şi realizarile în domeniile economic, ştiinţific, tehnologic, social, cultural şi umanitar. Ele vor lua măsuri menite sa creeze condiţii favorabile pentru a face aceste avantaje accesibile tuturor; ele vor lua în consideraţie interesul tuturor de reducere a diferenţelor de nivel de dezvoltare economică şi îndeosebi interesul ţărilor în curs de dezvoltare din lumea întreaga.Ele confirma ca guvernele, instituţiile, organizaţiile şi persoanele au de jucat un rol corespunzător şi pozitiv, contribuind la realizarea acestor obiective ale cooperării lor.Ele vor tinde, prin creşterea cooperării lor asa cum se prevede mai sus, sa dezvolte relaţii mai strinse între ele pe o baza mai buna şi mai durabila, în interesul popoarelor.X. Îndeplinirea cu buna-credinţa a obligaţiilor asumate conform dreptului internaţionalStatele participante îşi vor îndeplini cu buna-credinţa obligaţiile ce le revin în conformitate cu dreptul internaţional, atît obligaţiile care decurg din principiile şi normele generale recunoscute ale dreptului internaţional, cît şi obligaţiile care decurg din tratate sau alte acorduri, în conformitate cu dreptul internaţional, în care ele sînt părţi.În exercitarea drepturilor lor suverane, inclusiv a dreptului de a-şi stabili legile şi reglementările, ele se vor conformă obligaţiilor juridice care le revin în virtutea dreptului internaţional; de asemenea, ele vor tine seama în mod corespunzător de prevederile Actului final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi le vor pune în aplicare.Statele participante confirma ca în caz de conflict între obligaţiile membrilor Naţiunilor Unite în virtutea Cartei Naţiunilor Unite şi obligaţiile lor în virtutea oricărui tratat sau alt acord internaţional, obligaţiile lor în virtutea Cartei vor prevala, în conformitate cu articolul 103 din Cartea Naţiunilor Unite.Toate principiile enunţate mai sus au o importanţa primordială şi, în consecinţa, ele vor fi aplicate în mod egal şi fără rezerve, fiecare din ele interpreţindu-se ţinînd seama de celelalte.Statele participante îşi exprima hotărîrea să respecte şi să aplice pe deplin aceste principii, asa cum ele sînt enunţate în prezenta Declaraţie, sub toate aspectele, în relaţiile lor mutuale şi în cooperarea lor, în scopul de a asigura fiecărui stat participant avantajele care rezultă din respectarea şi aplicarea acestor principii de către toate.Statele participante, ţinînd seama în mod corespunzător de principiile de mai sus şi, în special, de primul paragraf al principiului al X-lea "Îndeplinirea cu buna-credinţa a obligaţiilor asumate conform dreptului internaţional", constata ca prezenta Declaraţie nu afectează drepturile şi obligaţiile lor, nici tratatele şi alte acorduri şi aranjamente corespunzătoare.Statele participante îşi exprima convingerea ca respectarea acestor principii va incuraja dezvoltarea de relaţii normale şi prieteneşti şi progresul cooperării între ele în toate domeniile. Ele exprima, de asemenea, convingerea ca respectarea acestor principii va incuraja dezvoltarea contactelor politice între ele, care la rindul lor vor contribui la o mai buna înţelegere a poziţiilor şi punctelor lor de vedere.Statele participante declara intenţia lor de a-şi conduce relaţiile cu toate celelalte state în spiritul principiilor cuprinse în prezenta Declaraţie.B. PROBLEMELE PRIVIND PUNEREA ÎN PRACTICA A UNORA DIN PRINCIPIILE ENUNŢATE MAI SUSI) Statele participante,Reafirmind ca vor respecta şi vor face efectivă nerecurgerea la forta şi la ameninţarea cu forta şi convinse de necesitatea de a face din aceasta o norma efectivă a vieţii internaţionale,Declara ca sînt hotărîte să respecte şi sa pună în aplicare, în relaţiile lor fiecare cu celălalt, între altele, următoarele prevederi, care sînt în conformitate cu Declaraţia privind principiile ce guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante:– Sa facă efectivă şi sa dea expresie, prin toate căile şi formele pe care le considera adecvate, indatoririi de a se abţine sa recurgă la folosirea forţei sau la ameninţarea cu forta în relaţiile lor fiecare cu celălalt.– Sa se abţină de la orice folosire a forţelor armate, incompatibilă cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite şi cu prevederile Declaraţiei privind principiile care guvernează relaţiile reciproce între statele participante, împotriva unui alt stat participant, în special de la invazia sau atacul asupra teritoriului sau.– Sa se abţină de la orice manifestare de forta tinzind să facă un alt stat participant sa renunţe la exercitarea deplina a drepturilor sale suverane.– Sa se abţină de la orice act de constringere economică destinat sa subordoneze propriilor lor interese exercitarea de către un alt stat participant a drepturilor inerente suveranităţii sale şi să-şi asigure astfel avantaje de orice fel.– Sa promoveze, prin toate mijloacele pe care fiecare din ele le considera adecvate, un climat de încredere şi de respect între popoare, în conformitate cu obligaţia lor de a se abţine de la propaganda în favoarea razboaielor de agresiune sau a oricărei ameninţări cu forta sau folosiri a forţei împotriva unui alt stat participant, incompatibilă cu scopurile Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante.– Sa depună toate eforturile pentru a reglementa în mod exclusiv prin mijloace paşnice orice diferend între ele, a cărui continuare este susceptibilă sa ameninte menţinerea păcii şi securităţii internaţionale în Europa, şi sa caute, înainte de toate, o soluţionare prin mijloacele prevăzute în articolul 33 al Cartei O.N.U.– Sa se abţină de la orice acţiune care ar putea sa împiedice reglementarea paşnică a diferendelor între statele participante.II) Statele participante,Reafirmind hotărîrea lor de a-şi reglementa diferendele după cum se prevede în principiul reglementării paşnice a diferendelor;Convinse ca reglementarea paşnică a diferendelor este complementara nerecurgerii la forta sau la ameninţarea cu folosirea forţei, amindoua fiind elemente esenţiale, deşi nu exclusive, ale menţinerii şi consolidării păcii şi suveranităţii;1. Sînt hotărîte sa continue examinarea şi elaborarea unei metode general acceptabile de reglementare paşnică a diferendelor în scopul de a completa metodele existente, şi sa continue lucrările în acest scop pornind de la "Proiectul de convenţie instituind un sistem european de reglementare paşnică a diferendelor" prezentat de Elvetia în cadrul celei de a doua faze a Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa, precum şi de la alte propuneri care se referă la acesta şi care tind spre elaborarea unei asemenea metode.2. Decid ca o reuniune de experţi ai tuturor statelor participante va fi convocată, la invitaţia Elvetiei, pentru a îndeplini mandatul prevăzut în paragraful 1 de mai sus, în cadrul şi conform procedurilor urmărilor Conferintei specificate la capitolul "Urmările Conferintei".3. Aceasta reuniune de experţi se va tine după reuniunea reprezentanţilor desemnaţi de miniştrii afacerilor externe ai statelor participante, programata conform capitolului "Urmările Conferintei" pentru anul 1977; rezultatele lucrărilor reuniunii de experţi vor fi supuse guvernelor.DOCUMENT PRIVIND MĂSURI DE EDIFICARE A ÎNCREDERII ŞI ANUMITE ASPECTE ALE SECURITĂŢII ŞI DEZARMARIIStatele participante,Dorind sa elimine cauzele de tensiune care pot exista între ele şi în acest fel să contribuie la întărirea păcii şi securităţii în lume,Hotărîte sa întărească încrederea între ele şi în acest fel să contribuie la creşterea stabilitatii şi securităţii în Europa,Hotărîte, de asemenea, să se abţină în relaţiile lor reciproce, ca şi în general în relaţiile lor internaţionale, de la folosirea forţei şi ameninţarea cu forta împotriva integrităţii teritoriale sau a independentei politice a oricărui stat, sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite şi cu Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile între statele participante, asa cum aceasta a fost adoptată în acest Act final,Recunoscind necesitatea de a contribui la reducerea pericolului conflictului armat şi a neintelegerii sau erorii de calcul în ceea ce priveşte activităţile militare care ar putea sa dea naştere la ingrijorare, în special atunci cînd statele participante nu dispun de informaţii clare şi la timp despre natura unor asemenea activităţi,Ţinînd seama de considerentele privind eforturile îndreptate spre reducerea tensiunii şi promovarea dezarmarii,Recunoscind ca schimbul de observatori pe bază de invitaţie la manevrele militare va ajuta la promovarea contactelor şi înţelegerii reciproce,Studiind chestiunea notificării prealabile a miscarilor militare de anvergura în contextul edificarii încrederii,Recunoscind ca exista şi alte cai prin care fiecare stat poate contribui pe mai departe la atingerea obiectivelor lor comune,Convinse de importanţa politica a edificarii prealabile a manevrelor militare de anvergura pentru promovarea înţelegerii reciproce şi întărirea încrederii, stabilitatii şi securităţii,Acceptind răspunderea fiecăruia dintre ele de a promova aceste obiective şi de a îndeplini această măsură, în conformitate cu criteriile şi modalităţile acceptate, ceea ce este esenţial pentru realizarea acestor obiective,Recunoscind ca această măsură decurge din hotărîre politica şi se sprijină pe baza voluntara,Au adoptat următoarele:I. NOTIFICAREA PREALABILĂ A MANEVRELOR MILITARE DE ANVERGURAEle vor notifica manevrele lor militare de anvergura tuturor celorlalte state participante, pe cai diplomatice obişnuite, în conformitate cu următoarele prevederi:Vor fi notificate manevrele militare de anvergura care depăşesc totalul de 25.000 trupe independente sau combinate cu orice alte componente aeriene sau navale (în acest context, cuvintul "trupe" include trupele amfibii şi aeropurtate). În cazul manevrelor independente cu trupe amfibii sau aeropurtate, sau al manevrelor combinate care includ asemenea trupe, aceste trupe vor fi incluse în total. De asemenea, notificarea se va putea face, în cazul manevrelor combinate care nu ating totalul de mai sus, dar care includ forte terestre împreună cu efective considerabile de trupe amfibii sau de trupe aeropurtate, sau de ambele feluri.Notificarea se va face cu privire la manevrele militare de anvergura care au loc, în Europa, pe teritoriul vreunui stat participant, precum şi – dacă este cazul – în regiunile maritime şi spaţiul aerian limitrof.În cazul în care teritoriul unui stat participant se extinde în afară Europei, vor trebui notificate la prealabil numai manevrele care au loc pe o suprafaţa în adîncime de 250 kilometri de la frontiera comuna cu un alt stat participant sau care se găseşte vis-a-vis de frontieră acestuia, statul participant nefiind însă obligat sa notifice în cazul în care aceasta zona este contigua şi unei frontiere pe care o are cu un stat neeuropean neparticipant sau care se găseşte vis-a-vis de frontieră unui asemenea stat.Notificarea se va face cu 21 de zile sau mai mult, înainte de începerea manevrei, sau – în cazul unei manevre organizate într-un termen mai scurt – cît mai curînd posibil, înaintea datei de începere a manevrei.Notificarea va conţine informaţii despre obiectiv, dacă este cazul, scopul general şi statele participante la manevra, tipul sau tipurile şi efectivul forţelor angajate, aria şi perioada estimativă de desfăşurare a acesteia. Statele participante vor transmite, de asemenea – dacă este posibil – informaţii adiţionale corespunzătoare, în special cu privire la elemente componente ale forţelor angajate şi perioada de angajare a acestor forte.Notificarea prealabilă a altor manevre militareStatele participante recunosc ca ele pot contribui în continuare la întărirea încrederii şi creşterii securităţii şi stabilitatii şi, în acest scop, pot, de asemenea, sa notifice manevrele militare de anvergura mai mica altor state participante, avîndu-se cu deosebire în vedere acelea din apropierea regiunii unor asemenea manevre.În acelaşi scop, statele participante recunosc, de asemenea, ca ele pot sa notifice alte manevre militare pe care le desfăşoară.Schimbul de observatoriStatele participante vor invita alte state participante, voluntar şi pe baza bilaterala, în spirit de reciprocitate şi bunavointa faţă de toate statele participante, sa trimită observatori pentru a asista la manevre militare.Statul care invita va hotărî în fiecare caz numărul observatorilor, procedura şi condiţiile de participare a acestora şi va furniza alte informaţii pe care le-ar putea considera utile. El va asigura facilităţile şi ospitalitatea corespunzătoare.Invitaţia va fi transmisă cît mai devreme cu putinta, prin canale diplomatice obişnuite.Notificarea prealabilă a miscarilor militare de anverguraÎn conformitate cu Recomandările finale ale Consultărilor de la Helsinki, statele participante au studiat chestiunea notificării prealabile a miscarilor militare de anvergura, ca o măsura de intarire a încrederii.În mod corespunzător, statele participante recunosc ca, după cum vor crede de cuviinţă şi pentru a contribui la edificarea încrederii, pot sa notifice miscarile lor militare de anvergura.În acelaşi spirit, statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa vor examina în continuare chestiunea notificării prealabile a miscarilor militare de anvergura, avînd în vedere, în special, experienta acumulată în realizarea măsurilor enunţate în acest document.Alte măsuri de edificarea încrederiiStatele participante recunosc ca exista şi alte mijloace prin care pot fi promovate obiectivele lor comune. În special, ele, ţinînd seama în mod corespunzător de reciprocitate şi avînd în vedere o mai buna înţelegere mutuala, vor promova schimburi pe bază de invitaţie între militarii lor, inclusiv vizite de delegaţii militare.Pentru a contribui mai pe deplin la realizarea obiectivului lor comun de edificare a încrederii, statele participante – atunci cînd desfăşoară activităţile lor militare în regiunile supuse prevederilor referitoare la notificarea manevrelor militare de anvergura – vor lua în considerare în mod corespunzător şi vor respecta acest obiectiv.Ele recunosc, de asemenea, ca experienta acumulată în realizarea prevederilor de mai sus, împreună cu noi eforturi, ar putea sa ducă la dezvoltarea şi lărgirea măsurilor îndreptate spre întărirea încrederii.II. CHESTIUNI REFERITOARE LA DEZARMAREStatele participante recunosc interesul lor al tuturor în eforturile îndreptate spre reducerea confruntarii militare şi promovarea dezarmarii, care sînt menite sa completeze destinderea politica în Europa şi sa întărească securitatea lor. Ele sînt convinse de necesitatea luării unor măsuri efective în aceste domenii, care – prin scopul şi natura lor – sa constituie pasi către realizarea, în final, a dezarmarii generale şi totale sub un control internaţional strict şi efectiv şi care să aibă ca rezultat întărirea păcii şi securităţii în întreaga lume.III. CONSIDERENTE GENERALEDupă ce au examinat punctele de vedere exprimate asupra diverselor subiecte referitoare la întărirea securităţii în Europa prin eforturi unite îndreptate spre promovarea destinderii şi dezarmarii, statele participante, atunci cînd se angajează în asemenea eforturi, vor porni, în acest context, în special, de la următoarele considerente esenţiale:– Natura complementara a aspectelor politice şi militare ale securităţii;– Raportul reciproc dintre securitatea fiecărui stat participant şi securitatea în Europa, luată ca un tot, şi raportul care exista, în contextul mai larg al securităţii mondiale, între securitatea în Europa şi securitatea în regiunea Mediteranei;– Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, inerente egalităţii lor suverane;– Importanţa ca participanţii la forurile în care se poarta negocieri sa caute ca informaţii despre evoluţia, progresul şi rezultatele lor să fie puse la dispoziţia statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa – pe o baza corespunzătoare – şi, ca urmare, interesul justificat al oricăruia dintre aceste state ca punctele sale de vedere să fie luate în considerare.COOPERAREA ÎN DOMENIILE ECONOMIEI, ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ŞI MEDIULUI ÎNCONJURĂTORStatele participante,Convinse ca eforturile lor pentru a dezvolta cooperarea în domeniile comerţului, industriei, ştiinţei şi tehnicii, mediului înconjurător şi în alte sectoare ale activităţii economice, contribuie la întărirea păcii şi a securităţii în Europa şi în lumea întreaga,Recunoscind ca cooperarea în aceste domenii ar stimula progresul economic şi social şi ameliorarea condiţiilor de viaţa,Constiente de diversitatea sistemelor lor economice şi sociale,Reafirmind voinţa lor de a intensifica o astfel de cooperare fiecare cu toţi ceilalţi, oricare ar fi sistemele lor,Recunoscind ca o astfel de cooperare, ţinînd seama de diferitele niveluri de dezvoltare economică, poate să fie dezvoltata pe bază de egalitate şi de satisfacere reciprocă a partenerilor, şi de reciprocitate care să permită, pe ansamblu, o repartizare echitabila a avantajelor şi a obligaţiilor de amploare comparabila, cu respectarea acordurilor bilaterale şi multilaterale,Ţinînd seama de interesele ţărilor în curs de dezvoltare din lumea întreaga, inclusiv acelea dintre ţările participante atît timp cît se găsesc în curs de dezvoltare din punct de vedere economic; reafirmind voinţa lor de a coopera pentru realizarea scopurilor şi a obiectivelor stabilite de organele corespunzătoare ale Naţiunilor Unite în documentele referitoare la dezvoltare, înţelegindu-se ca fiecare stat participant îşi menţine poziţiile pe care le-a adoptat faţă de acestea; acordind o atenţie deosebită ţărilor cel mai puţin dezvoltate,Convinse ca interdependenta economică crescinda pe plan mondial implica creşterea eforturilor comune şi eficace în scopul de a soluţiona problemele economice mondiale majore, cum sînt cele ale alimentaţiei, energiei, materiilor prime şi problemelor monetare şi financiare şi, în consecinţa, evidenţiază cerinţa care exista de a promova relaţii economice internaţionale stabile şi echitabile, contribuind astfel la dezvoltarea economică continua şi diversificata a tuturor ţărilor,Luînd în consideraţie activitatea deja întreprinsă de organizaţiile internaţionale competente şi dorind sa folosească posibilităţile oferite de aceste organizaţii, îndeosebi de Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite, în scopul de a da curs dispoziţiilor documentelor finale ale conferintei,Considerind ca orientările generale şi recomandările concrete conţinute în textele care urmează sînt menite sa promoveze pe mai departe dezvoltarea relaţiilor lor economice reciproce şi convinse ca cooperarea lor în aceste domenii trebuie să se facă cu deplina respectare a principiilor care guvernează relaţiile între statele participante, asa cum sînt enunţate în documentul corespunzător,Au adoptat cele ce urmează:1. SCHIMBURILE COMERCIALEDispoziţii generaleStatele participante,Constiente de rolul crescind al comerţului internaţional ca unul din factorii cei mai importanti ai creşterii economice şi ai progresului social,Recunoscind ca comerţul reprezintă un sector esenţial al cooperării lor şi avînd în vedere faptul ca dispoziţiile conţinute în preambulul de mai sus se aplică îndeosebi în acest domeniu,Considerind ca volumul şi structura schimburilor comerciale între statele participante nu corespund în toate cazurile posibilităţilor care sînt oferite de nivelul prezent al dezvoltării lor economice, ştiinţifice şi tehnologice,Sînt hotărîte sa promoveze, pe baza modalităţilor cooperării lor economice, dezvoltarea schimburilor lor reciproce de bunuri şi servicii şi să asigure condiţii favorabile unei asemenea dezvoltări;Recunosc efectele favorabile care pot rezultă din aplicarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate, pentru dezvoltarea schimburilor;Vor incuraja creşterea schimburilor pe o baza multilaterala cît mai larg posibila, căutînd astfel sa folosească diversele posibilităţi economice şi comerciale;Recunosc importanţa acordurilor bilaterale şi multilaterale interguvernamentale şi a altor acorduri pentru dezvoltarea pe termen lung a schimburilor comerciale;Noteaza importanţa problemelor monetare şi financiare pentru dezvoltarea comerţului internaţional şi vor urmări să le trateze în scopul de a contribui la creşterea continua a schimburilor;Se vor strădui sa reducă sau sa elimine progresiv obstacolele de orice natura din calea dezvoltării schimburilor comerciale;Vor favoriza creşterea continua a comerţului, evitînd pe cît este posibil fluctuatiile bruste în schimburile lor;Considera ca schimburile lor de diverse produse trebuie să fie efectuate astfel ca ele sa nu provoace sau sa nu ameninte a provoca un prejudiciu grav – atunci cînd este cazul, o dezorganizare a pieţei – pe pieţele interioare ale acestor produse şi îndeosebi în detrimentul producătorilor locali din ţara importatoare, de produse similare sau supuse concurentei directe; în ceea ce priveşte noţiunea de dezorganizare a pieţei se înţelege ca ea nu va putea fi invocată contrar dispoziţiilor pertinente din acordurile lor internaţionale; dacă ele vor recurge la măsuri de protecţie, o vor face în conformitate cu angajamentele lor în acest domeniu care decurg din acordurile internaţionale la care sînt părţi şi vor tine seama de interesele părţilor direct interesate;Vor acorda atenţia corespunzătoare măsurilor referitoare la promovarea schimburilor şi diversificarea structurii lor;Noteaza ca creşterea şi diversificarea schimburilor ar putea contribui la lărgirea posibilităţilor de alegere de produse;Considera oportun sa creeze condiţii favorabile participării societăţilor, organizaţiilor şi întreprinderilor la dezvoltarea comerţului.Facilităţi şi contacte de afaceriStatele participante,Constiente de importanţa contribuţiei pe care ameliorarea contactelor de afaceri şi întărirea încrederii în relaţiile de afaceri care ar rezultă din aceasta ar avea-o pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale;Vor lua măsurile corespunzătoare menite sa imbunatateasca în continuare condiţiile care permit dezvoltarea contactelor între reprezentanţi ai organismelor oficiale, a diverselor organizaţii, întreprinderi, firme şi bănci interesate în comerţul exterior, în special, atunci cînd acestea sînt utile, între exportatori şi beneficiari de produse şi servicii, în vederea studierii posibilităţilor comerciale, a încheierii de contracte, a urmăririi executării lor şi a asigurării serviciilor după vînzare;Vor incuraja organismele, întreprinderile şi firmele interesate în comerţul exterior sa ia măsurile de natura sa accelereze desfăşurarea negocierilor de afaceri;Vor lua, de asemenea, măsuri menite sa imbunatateasca condiţiile de lucru ale reprezentanţilor organismelor, întreprinderilor, firmelor şi băncilor străine interesate în comerţul exterior, în special după cum urmează:– furnizind informaţiile necesare, inclusiv informaţiile asupra legislaţiei şi procedurii relative la stabilirea de reprezentante permanente ale organismelor menţionate mai sus şi cu privire la funcţionarea acestor reprezentante permanente;– examinînd pe cît posibil în mod favorabil cererile de stabilire de reprezentante permanente şi de birouri în acest scop, inclusiv, dacă va fi cazul, de deschidere de birouri comune pentru doua sau mai multe firme;– încurajînd punerea la dispoziţie, în condiţii cît mai favorabile posibil şi egale pentru toţi reprezentanţii organismelor menţionate mai sus, de posibilităţi de cazare în hoteluri, de mijloace de comunicaţie şi alte servicii de care acestea au în mod normal nevoie, precum şi localuri comerciale şi rezidentiale corespunzătoare pentru exercitarea activităţilor reprezentanţilor permanenţi;Recunosc importanţa unor astfel de măsuri pentru a incuraja o participare mai larga a întreprinderilor mici şi mijlocii la schimburile comerciale între statele participante.Informaţia economică şi comercialăStatele participante,Constiente de rolul crescind al informatiei economice şi comerciale în dezvoltarea comerţului internaţional,Considerind ca informaţia economică ar trebui să fie de natura să asigure o prospectare comercială corespunzătoare şi să permită elaborarea de prognoze pe termen mediu şi lung, contribuind astfel la stabilirea de curente continue de schimburi şi la o mai buna folosire a posibilităţilor de comerţ,Declarindu-se gata sa imbunatateasca calitatea, sa crească cantitatea şi difuzarea informatiei economice şi administrative pertinente,Apreciind ca valoarea, pe plan internaţional, a informaţiilor statistice depinde într-o măsura considerabila de posibilitatea de a le compara,Vor favoriza publicarea şi difuzarea de informaţii economice şi comerciale la intervale regulate şi în cel mai scurt timp, în special:– datele statistice privind producţia, venitul naţional, bugetul, consumul şi productivitatea;– datele statistice asupra comerţului exterior, elaborate plecind de la clasificari comparabile între ele şi cuprinzînd repartizarea pe produse cu menţionarea volumelor şi valorilor, precum şi a ţărilor de origine sau de destinaţie;– legi şi reglementări privind comerţul exterior;– informaţii care permit să se prevadă evoluţia economiei, utile pentru prospectarea comercială, de exemplu, cele privind orientările generale ale planurilor şi programelor economice naţionale;– alte informaţii de natura sa ajute oamenii de afaceri în contactele lor comerciale, de exemplu, repertoare periodice, liste şi, atunci cînd aceasta se dovedeşte posibil, organigramele firmelor şi organismelor interesate în comerţul exterior;Vor favoriza, în afară celor ce preced, dezvoltarea schimburilor de informaţii economice şi comerciale prin intermediul, în cazurile corespunzătoare, al comisiilor mixte pentru cooperare economică, ştiinţifică şi tehnica, al camerelor de comerţ naţionale şi mixte şi al altor organisme corespunzătoare;Vor incuraja un studiu, în cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, asupra posibilităţilor de a crea un sistem multilateral de notificare a legilor şi reglementărilor relative la comerţul exterior, precum şi a modificărilor care le sînt aduse;Vor incuraja lucrările de armonizare a nomenclaturilor statistice întreprinse pe plan internaţional, în special în cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.MarketingStatele participante,Recunoscind importanţa pe care o are adaptarea producţiei la exigenţele pieţei externe în vederea asigurării creşterii comerţului internaţional,Constiente de necesitatea ca exportatorii sa cunoască într-un mod cît mai precis posibil cerinţele clienţilor eventuali şi sa ţină seama de acestea;Vor incuraja organismele, întreprinderile şi firmele interesate în comerţul exterior sa dezvolte şi mai mult cunoştinţele şi tehnicile pe care le cere o comercializare eficace;Vor incuraja îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a măsurilor destinate sa promoveze schimburile şi sa răspundă nevoilor clienţilor în ceea ce priveşte produsele de import, mai ales prin prospectarea comercială şi prin măsuri de publicitate, precum şi, dacă aceasta se dovedeşte util, prin organizarea de servicii de aprovizionare, furnizarea de piese de schimb, organizarea de reţele de "service" şi formarea personalului tehnic local necesar;Vor incuraja cooperarea internationala în domeniul promovării schimburilor, inclusiv comercializarea şi lucrările întreprinse în aceste probleme în cadrul organizaţiilor internaţionale, îndeosebi al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.2. COOPERAREA INDUSTRIALA ŞI PROIECTE DE INTERES COMUNCooperarea industrialaStatele participante,Considerind ca, motivată de considerente economice, cooperarea industriala poate:– crea legături durabile şi întări astfel cooperarea economică globală pe termen lung,– contribui la creşterea economică, precum şi la expansiunea şi la diversificarea comerţului internaţional şi la o cît mai larga utilizare a tehnologiei moderne,– duce la o folosire reciproc avantajoasă a complementaritatilor economice, datorită unei mai bune utilizări a tuturor factorilor de producţie, şi– accelera dezvoltarea industriala a tuturor celor care participa la o astfel de cooperare;Îşi propun sa încurajeze dezvoltarea cooperării industriale între organismele, întreprinderile şi firmele competente ale ţărilor lor;Considerind ca cooperarea industriala poate fi facilitata prin încheierea de acorduri interguvernamentale şi alte acorduri bilaterale şi multilaterale între părţile interesate;Constata ca, încurajînd cooperarea industriala, ele vor trebui sa ţină seama de structurile economice şi de nivelurile de dezvoltare ale ţărilor lor;Noteaza ca cooperarea industriala se realizează pe bază de contracte încheiate între organisme, întreprinderi şi firme competente, avînd în vedere consideratii de natura economică;Exprima dorinţa de a favoriza adoptarea de măsuri de natura sa creeze condiţii favorabile pentru cooperarea industriala;Recunosc ca cooperarea industriala înglobează o serie de forme de relaţii economice care depăşesc cadrul schimburilor comerciale convenţionale şi ca, în procesul de negociere a unor contracte de cooperare industriala, partenerii determina împreună formele şi condiţiile de cooperare corespunzătoare, ţinînd seama de interesele lor reciproce şi de capacitatile lor;Recunosc, totodată, ca, în cazul în care exista un interes reciproc, forme concrete ca acelea care urmează pot fi utile pentru dezvoltarea cooperării industriale: producţia şi vînzarea în comun, specializarea în producţie şi vînzare, crearea, amenajarea şi modernizarea întreprinderilor industriale, cooperarea pentru realizarea de instalaţii industriale complete, pentru obţinerea unei părţi din produsele astfel realizate, societăţile mixte, schimbul de "know-how", de informaţii tehnice, de brevete şi de licenţe şi cercetarea industriala în comun în cadrul proiectelor concrete de cooperare;Recunosc ca noi forme de cooperare industriala pot fi folosite pentru a răspunde unor cerinţe concrete;Noteaza importanţa pe care o are informaţia economică, comercială, tehnica şi administrativă menita să asigure dezvoltarea cooperării industriale;Considera ca este de dorit:– sa amelioreze calitatea şi volumul informaţiilor relative la cooperarea industriala, mai ales cu privire la legi şi reglementări, inclusiv acelea legate de operaţiunile de schimb, orientările generale ale planurilor şi programelor economice naţionale, precum şi în legătură cu priorităţile programelor şi condiţiile economice ale pieţei; şi– sa difuzeze cît mai repede posibil informaţiile publicate în legătură cu acestea;Vor incuraja toate formele de schimburi de informaţii şi de comunicare de date asupra experienţei privind cooperarea industriala, inclusiv prin contactele între parteneri eventuali şi, acolo unde este cazul, prin intermediul comisiilor mixte pentru cooperarea economică, industriala, ştiinţifică şi tehnica, al camerelor de comerţ naţionale şi mixte, precum şi al altor organisme corespunzătoare;Considera de dorit, în vederea dezvoltării cooperării industriale, sa încurajeze explorarea de posibilităţi de cooperare şi de punere în aplicare a proiectelor de cooperare şi vor adopta măsuri în acest sens, printre altele facilitind şi multiplicind, în toate formele lor, contactele de afaceri între organisme, întreprinderi şi firme competente şi între personalul lor calificat respectiv;Noteaza ca dispoziţiile adoptate de Conferinţa privind contactele de afaceri în domeniile economic şi comercial sînt, de asemenea, aplicabile organismelor, întreprinderilor şi firmelor străine participante la cooperarea industriala, ţinînd seama de condiţiile specifice ale acestei cooperări, şi se vor preocupa de existenta unor condiţii de lucru corespunzătoare pentru personalul antrenat în punerea în aplicare a proiectelor de cooperare;Considera de dorit ca propunerile privind proiectele de cooperare industriala să fie suficient de precise şi sa conţină datele economice şi tehnice necesare, îndeosebi evaluarile preliminare ale costului proiectului, informaţii asupra formelor de cooperare ce vor fi folosite şi posibilităţilor de desfacere, în scopul de a permite partenerilor eventuali sa întreprindă studii iniţiale şi sa ajungă la hotărîri în timpul cel mai scurt;Vor incuraja părţile interesate în cooperarea industriala sa ia măsuri în vederea accelerarii desfăşurării negocierilor pentru încheierea de contracte de cooperare;Recomanda, de asemenea, să se continue examinarea – de exemplu în cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite – a mijloacelor de ameliorare a difuzării către cei interesaţi a informaţiilor privind condiţiile generale ale cooperării industriale şi a ghidurilor privind elaborarea de contracte în acest domeniu;Considera de dorit sa imbunatateasca în continuare condiţiile de aplicare a proiectelor de cooperare industriala, mai ales în ceea ce priveşte:– protecţia intereselor partenerilor la proiectele de cooperare industriala, inclusiv protecţia juridică a diverselor forme de proprietate în cauza;– luarea în consideraţie, într-un mod compatibil cu sistemele lor economice, a nevoilor şi posibilităţilor cooperării industriale în cadrul politicii economice şi îndeosebi în cadrul planurilor şi programelor economice naţionale;Considera ca este de dorit ca partenerii, la încheierea de contracte de cooperare industriala şi la punerea în aplicare a acestora, sa dea toată atenţia dispoziţiilor privind acordarea de asistenţa reciprocă şi transmiterea de informaţii necesare, în special în scopul asigurării unui nivel tehnic şi a unei calităţi corespunzătoare pentru produsele rezultate dintr-o astfel de cooperare;Recunosc utilitatea unei participari sporite a întreprinderilor mici şi mijlocii la proiectele de cooperare industriala.Proiecte de interes comunStatele participante,Considerind ca potenţialul lor economic şi resursele lor naturale permit, prin eforturi comune, o cooperare pe termen lung pentru punerea în aplicare, de interes comun de mare anvergura, şi ca acestea pot contribui la accelerarea dezvoltării economice a ţărilor care iau parte la ele,Considerind ca este de dorit ca organismele, întreprinderile şi firmele competente din toate ţările să aibă posibilitatea să-şi manifeste interesul lor de a participa la astfel de proiecte, şi, în caz de acord, sa ia parte la aplicarea lor,Notînd ca dispoziţiile adoptate de Conferinţa privind cooperarea industriala se aplică totodată la proiecte de interes comun;Considera necesar sa încurajeze, în cazurile adecvate, studiul de către organismele, întreprinderile şi firmele competente şi interesate a posibilităţilor de aplicare a proiectelor de interes comun în domeniile resurselor energetice, al exploatării de materii prime, precum şi al transporturilor şi telecomunicatiilor;Considera ca este de dorit ca organismele, întreprinderile şi firmele, examinînd posibilităţile de a participa la proiecte de interes comun, sa schimbe cu partenerii lor potenţiali, pe cai adecvate, informaţiile necesare de ordin economic, juridic, financiar şi tehnic referitoare la asemenea proiecte;Considera ca resursele de energie, în primul rind petrolul, gazele naturale şi carbunele, precum şi exploatarea materiilor prime minerale, în special minereurile de fier şi bauxita, sînt domenii indicate pentru întărirea cooperării economice pe termen lung şi dezvoltarea comerţului care ar putea rezultă din acesta;Considera ca exista, de asemenea, posibilităţi pentru proiecte de interes comun în scopul unei cooperări economice pe termen lung în următoarele domenii;– schimbul de energie electrica pe plan european în scopul utilizării cît mai raţional posibil a capacităţilor centralelor electrice;– cooperarea în căutarea unor noi surse de energie şi, în special, în domeniul energiei nucleare;– dezvoltarea reţelelor rutiere şi cooperarea în vederea stabilirii unei reţele navigabile coerente în Europa;– cooperarea în cercetarea şi punerea în aplicare de echipamente de transport combinate şi pentru utilizarea containerelor;Recomanda statelor interesate în proiecte de interes comun sa studieze în ce condiţii ar fi posibil sa elaboreze asemenea proiecte şi, dacă doresc, sa creeze condiţiile executării lor adecvate.3. DISPOZIŢII PRIVIND SCHIMBURILE COMERCIALE ŞI COOPERAREA INDUSTRIALAArmonizarea normelorStatele participante,Recunoscind ca dezvoltarea armonizării internaţionale a normelor şi reglementărilor tehnice, ca şi a cooperării internaţionale în materie de certificare, constituie un mijloc important pentru a elimina obstacolele tehnice din calea comerţului internaţional şi a cooperării industriale şi, prin acestea, pentru a facilita dezvoltarea lor şi creşterea productivitatii,Reafirma interesul lor pentru o armonizare internationala cît mai larg posibila a normelor şi prevederilor tehnice;Se declara dispuse sa încurajeze acordurile internaţionale şi alte aranjamente corespunzătoare privind acceptarea de certificate de conformitate cu normele şi prevederile tehnice;Considera de dorit lărgirea cooperării internaţionale în materie de normare, în special prin sprijinirea activităţilor organizaţiilor interguvernamentale şi a altor organizaţii competente în acest domeniu.ArbitrajulStatele participante,Considerind ca reglementarea rapida şi echitabila a litigiilor care pot să rezulte din tranzacţiile comerciale în domeniul schimburilor de bunuri şi de servicii şi din contractele de cooperare industriala ar contribui la dezvoltarea şi promovarea comerţului şi a cooperării,Considerind ca arbitrajul este un mijloc corespunzător de a reglementa astfel de litigii,Recomanda organismelor, întreprinderilor şi firmelor din ţările lor sa includă, dacă este cazul, clauze de arbitraj în contractele comerciale şi în contractele de cooperare industriala sau în convenţiile speciale;Recomanda ca dispoziţiile de arbitraj sa prevadă arbitrajul în cadrul unui ansamblu de reguli reciproc acceptabile şi să poată permite arbitrajul într-o ţara terta, ţinînd seama de acordurile interguvernamentale şi alte acorduri existente în acest domeniu.Acorduri bilaterale specificeStatele participante,Constiente de necesitatea de a facilita schimburile comerciale şi de a incuraja punerea în aplicare a unor noi forme de cooperare industriala,Vor considera favorabil încheierea, în cazuri indicate, de acorduri bilaterale specifice privind probleme diverse care prezintă un interes reciproc în domeniile schimburilor comerciale şi cooperării industriale, în special în vederea evitării dublei impuneri şi a facilitării transferului de beneficii şi retransmiterea valorii contribuţiilor investite.4. ŞTIINŢA ŞI TEHNICAStatele participante,Convinse ca cooperarea ştiinţifică şi tehnica constituie o contribuţie importanţa la întărirea securităţii şi cooperării între ele, prin aceea ca ea ajuta la rezolvarea eficace a problemelor de interes comun şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa,Considerind ca odată cu dezvoltarea unei astfel de cooperare este important sa promoveze schimbul de informaţii şi de experienta, facilitind studiul şi transferul realizarilor ştiinţifice şi tehnice, precum şi accesul la aceste realizari pe o baza reciproc avantajoasă şi în domenii de cooperare convenite între părţile interesate,Considerind ca revine partenerilor potenţiali, adică organizaţiilor, instituţiilor, întreprinderilor competente şi oamenilor de ştiinţa şi experţilor în tehnologie din statele participante sa stabilească posibilităţile unei cooperări mutual avantajoase şi sa pună la punct detaliile acesteia,Afirmind ca o astfel de cooperare poate fi dezvoltata şi pusă în aplicare bilateral şi multilateral, la nivel guvernamental şi neguvernamental, spre exemplu prin acorduri interguvernamentale şi alt tip de acorduri, programe internaţionale, proiecte de cooperare şi canale comerciale, folosind totodată diferite forme de contacte, inclusiv contacte directe şi individuale,Constiente de necesitate de a adopta măsuri în vederea îmbunătăţirii continue a cooperării ştiinţifice şi tehnice între ele.Posibilităţi pentru ameliorarea cooperăriiRecunosc ca exista posibilităţi care permit ameliorarea în continuare a cooperării ştiinţifice şi tehnice şi în acest scop exprima intenţia lor de a elimina obstacolele care împiedica o astfel de cooperare, îndeosebi prin:– îmbunătăţirea posibilităţilor pentru schimbul şi difuzarea informatiei ştiinţifice şi tehnice între părţile interesate în cercetarea şi cooperarea ştiinţifică şi tehnica, inclusiv informaţia referitoare la organizarea şi realizarea unei asemenea cooperări;– realizarea rapida şi ameliorarea organizării vizitelor internaţionale ale oamenilor de ştiinţa şi ale specialiştilor, inclusiv a programelor acestor vizite, în cadrul schimburilor, conferinţelor şi cooperării;– folosirea mai larga a activităţilor şi a canalelor comerciale pentru cercetarea aplicată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi pentru transferul rezultatelor obţinute în acest domeniu, furnizind totodată informaţii asupra drepturilor de proprietate intelectuală şi industriala şi asigurind protejarea acestora;Domenii de cooperareConsidera ca exista posibilităţi de extindere a cooperării în domeniile menţionate mai jos cu titlul de exemplu, notînd ca revine partenerilor eventuali din ţările participante de a identifica şi dezvolta proiecte şi aranjamente de interes şi avantaj reciproc:Agricultura. – Cercetări asupra unor noi metode şi tehnici în vederea sporirii productivitatii culturilor şi creşterii animalelor; aplicaţii ale chimiei în agricultura; proiectarea, construirea şi utilizarea maşinilor agricole, tehnologii de irigaţii şi alte lucrări de ameliorare a terenurilor agricole.Energia. – Noi tehnici şi tehnologii ale producţiei, transportului şi distribuirii energiei, destinate sa amelioreze utilizarea resurselor existente de combustibili şi de energie hidraulica, precum şi cercetări asupra unor noi surse energetice, mai ales energia atomica, solara şi geotermica,Noi tehnologii, folosirea raţională a resurselor. – Cercetări privind noi tehnologii şi echipamente concepute îndeosebi pentru reducerea consumului de energie şi pentru reducerea la minimum a risipei sau pentru eliminarea acesteia.Tehnologia transporturilor. – Cercetări asupra mijloacelor de transport şi a tehnologiei aplicate la crearea şi exploatarea reţelelor de transporturi internaţionale, naţionale şi urbane, inclusiv transporturi prin containere, ca şi securitatea transporturilor.Fizica. – Studiul problemelor fizicii energiilor înalte şi ale fizicii plasmei; cercetări în domeniile fizicii nucleare, teoretice şi experimentale.Chimia. – Cercetări asupra problemelor electrochimiei şi ale chimiei polimerilor, produselor naturale, metalelor şi aliajelor, precum şi dezvoltarea unor tehnologii chimice ameliorate, îndeosebi transformarea materialelor; aplicarea practica a celor mai recente realizari ale chimiei în industrie, în construcţii şi în alte sectoare ale economiei.Meteorologie şi hidrologie. – Cercetări meteorologice şi hidrologice, inclusiv metode de colectare, evaluare şi transmitere a datelor şi utilizarea lor în vederea prognozelor meteorologice şi hidrologice.Oceanografia. – Cercetări oceanografice, inclusiv studiul interactiunilor aer/apa.Cercetarea seismologica. – Studiu şi prevederi ale cutremurelor şi ale modificărilor geologice care sînt legate de acestea; punerea la punct şi realizarea de cercetări privind tehnici de construcţii rezistente la cutremure.Cercetări privind glaciologia, permafrostul şi probleme ale vieţii, în climatele reci. – Cercetări privind glaciologia şi permafrostul; tehnologii ale transporturilor şi ale construcţiilor; adaptarea omului la condiţii climatice extreme şi schimbări în condiţiile de viaţa ale populaţiei indigene.Tehnologii ale ordinatoarelor, telecomunicatiilor şi informatiei. – Punerea la punct a ordinatoarelor, ca şi a sistemelor de telecomunicaţii şi informaţii; tehnologii legate de ordinatoare şi telecomunicaţii, inclusiv folosirea lor pentru sistemele de gestiuni, pentru procese de producţie, pentru automatizare, pentru studiul problemelor economice, în cercetarea ştiinţifică şi pentru colectarea, tratarea şi difuzarea informatiei.Cercetarea spatiala. – Explorarea spatiala şi studiul resurselor naturale ale pămîntului şi biosferei prin observarea de la distanta, în special cu ajutorul satelitilor şi al rachetelor sonda.Medicina şi sănătatea publică. – Cercetări asupra bolilor cardio-vasculare, tumorale şi virale; biologia moleculara; neurofiziologia; punerea la punct şi experimentarea unor noi medicamente; studiul problemelor actuale de pediatrie, gerontologie, organizare şi tehnici ale serviciilor medicale.Cercetări în domeniul mediului înconjurător. – Cercetări privind anumite probleme ştiinţifice şi tehnice legate de mediul înconjurător uman.Forme şi metode de cooperareExprima părerea lor ca cooperarea ştiinţifică şi tehnica trebuie, îndeosebi, sa folosească următoarele forme şi metode:– schimbul şi circulaţia de cărţi, periodice, alte publicaţii şi documente ştiinţifice şi tehnice, între organisme, instituţii ştiinţifice şi tehnice şi întreprinderi interesate, oameni de ştiinţa şi experţi în tehnologie, precum şi participarea la programe internaţionale de analiza şi de indexare a publicaţiilor;– schimburi şi vizite, precum şi alte contacte şi comunicări directe între oameni de ştiinţa şi experţi în tehnologie, pe bază de acord reciproc şi de alte aranjamente, în scopuri cum ar fi: organizarea de consultări, de conferinţe şi de cercetări, inclusiv utilizarea laboratoarelor, bibliotecilor ştiinţifice şi a altor centre de documentare adecvate;– organizarea de conferinţe, simpozioane, cicluri de studii, cursuri şi alte reuniuni internaţionale şi naţionale cu caracter ştiinţific şi tehnic, comportind participarea unor oameni de ştiinţa şi experţi în tehnologie străină;– elaborarea şi executarea în comun de programe şi proiecte de interes reciproc pe bază de consultări şi de acorduri între părţile interesate, mai ales atunci cînd aceasta se dovedeşte posibil şi adecvat, schimbul de date experimentale şi de rezultate ale cercetării precum şi corelarea programelor de cercetări între institute şi organizaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnica;– utilizarea metodelor şi canalelor comerciale pentru a identifica şi transfera realizarile tehnice şi ştiinţifice, inclusiv încheierea de acorduri de cooperare reciproc avantajoasă între firme şi întreprinderi în domenii convenite între ele şi pentru aplicarea, atunci cînd este adecvat, a programelor şi proiectelor comune de cercetare şi dezvoltare;Considera oportun ca schimburi de vederi şi de informaţii asupra politicii ştiinţei să aibă loc periodic îndeosebi referitor la problemele generale de orientare şi de conducere a cercetării şi la problema unei mai bune utilizări a marilor echipamente ştiinţifice şi experimentale pe bază de cooperare;Recomanda ca, dezvoltind cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnicii, sa folosească deplin practicile existente ale cooperării bilaterale şi multilaterale, inclusiv cea cu caracter regional sau subregional, precum şi formele şi metodele de cooperare descrise în prezentul document;Recomanda, de asemenea, să se realizeze o utilizare mai efectivă a posibilităţilor şi mijloacelor organizaţiilor internaţionale existente, interguvernamentale şi neguvernamentale, cu profil ştiinţific şi tehnic, în scopul ameliorării schimburilor de informaţii şi de experienta, precum şi alte forme de cooperare în domeniile de interes comun, de exemplu:– la Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite, studiul posibilităţilor de a extinde cooperarea multilaterala, ţinînd cont de modelele de proiecte de cercetări utilizate în diverse organizaţii internaţionale şi de a organiza conferinţe, colocvii, grupuri de studii şi de lucru, cum sînt acelea unde ar participa tineri cercetători şi experţi în tehnologie, alături de specialişti eminenti în domeniul lor;– prin participarea lor la programe internaţionale determinate de cooperare ştiinţifică şi tehnica, inclusiv cele ale UNESCO şi ale altor organizaţii internaţionale, urmărirea unui progres continuu în direcţia obiectivelor acestor programe, mai ales cele ale UNISIST, care privesc îndeosebi orientarea politicii de informare, consultaţii, contribuţii la schimburile de informaţii şi prelucrarea datelor.5. MEDIUL ÎNCONJURĂTORStatele participante,Afirmind ca protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător, ca şi protecţia naturii şi utilizarea raţională a resurselor sale în interesul generaţiilor prezente şi viitoare, constituie o sarcina de importanţa majoră pentru bunăstarea popoarelor şi dezvoltarea economică a tuturor ţărilor şi ca multe probleme ale mediului înconjurător, în special în Europa, nu pot fi rezolvate de o maniera eficace decît printr-o cooperare internationala strinsa,Recunoscind ca fiecare dintre statele participante, în acord cu principiile dreptului internaţional, trebuie, într-un spirit de cooperare, să se asigure ca activităţile desfăşurate pe teritoriul sau nu cauzează degradarea mediului înconjurător într-un alt stat sau în regiuni situate dincolo de limitele jurisdicţiei sale naţionale,Considerind ca succesul unei politici a mediului înconjurător presupune ca toate categoriile de populaţie şi ca toate forţele sociale, constiente de responsabilităţile lor, să contribuie la protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător, ceea ce implica o acţiune educativă continua şi aprofundata, în special în privinta tineretului,Afirmind ca din experienta obţinută rezultă ca dezvoltarea economică şi progresul tehnic trebuie să fie compatibile cu protejarea mediului înconjurător şi păstrarea valorilor istorice şi culturale; ca adoptarea şi de măsuri preventive constituie cel mai bun mijloc de a evita degradarea mediului înconjurător; şi ca echilibrul ecologic trebuie să fie protejat în cursul punerii în valoare şi a gestiunii resurselor naturale.Obiectivele cooperăriiAu convenit să-şi fixeze, între alte obiective ale cooperării, obiectivele următoare:– sa studieze, pentru a le rezolva, problemele mediului înconjurător care au, prin natura lor, o dimensiune multilaterala, bilaterala, regionala sau subregionala; şi sa încurajeze tratarea interdisciplinara a problemelor mediului înconjurător;– sa sporeasca eficacitatea măsurilor naţionale şi internaţionale în domeniul protejării mediului înconjurător, comparînd şi, dacă este cazul, armonizînd metodele folosite pentru a colecta şi a analiza datele, ameliorind cunoaşterea fenomenelor de poluare şi utilizarea raţională a resurselor naturale, schimbind informaţii, armonizînd definiţiile şi adoptînd, pe măsura posibilităţilor, o terminologie comuna în domeniul mediului înconjurător;– sa ia măsurile necesare pentru a apropia politicile privind mediul înconjurător şi, dacă este cazul şi atunci cînd este posibil, de a le armoniza;– sa încurajeze, cînd este posibil şi cînd este cazul, eforturile întreprinse pe plan naţional şi internaţional de către organismele, întreprinderile şi firmele lor interesate, pentru punerea la punct, producerea şi perfecţionarea echipamentului destinat supravegherii, protecţiei şi ameliorării mediului înconjurător.Domenii de cooperarePentru atingerea acestor obiective, statele participante vor folosi toate posibilităţile de cooperare în domeniul mediului înconjurător, în special în domeniile descrise mai jos cu titlu de exemplu:Lupta împotriva poluarii aerului. – Desulfurarea combustibililor fosili şi gazelor evacuate; lupta împotriva poluarii cu metale grele, particule, aerosoli, oxizi de azot, în special cei proveniţi de la mijloacele de transport centrale electrice şi de la alte instalaţii industriale; sisteme şi metode permitind observarea şi combaterea poluarii aerului şi efectele acestei poluari, îndeosebi transportul poluantilor la mari distanţe.Lupta împotriva poluarii apelor şi folosirea resurselor de apa dulce. – Prevenirea poluarii apelor, îndeosebi a rîurilor care traverseaza frontierele şi a lacurilor internaţionale şi lupta împotriva acestei poluari; tehnici de ameliorare a calităţii apei şi perfecţionarea căilor şi mijloacelor de epurare a apelor reziduale industriale şi urbane; metode de evaluare a resurselor de apa dulce şi ameliorarea folosirii lor, îndeosebi prin punerea la punct a unor metode de protecţie mai puţin poluante şi care să asigure un consum mai mic de apa dulce.Protecţia mediului marin. – Protecţia mediului marin al statelor participante şi în special al Marii Mediterane împotriva poluantilor provenind din surse situate pe uscat şi a celor proveniţi de pe nave şi alte vase, îndeosebi împotriva produselor nocive enumerate în anexele I şi II ale Convenţiei de la Londra cu privire la prevenirea poluarii marine prin scufundare de deşeuri şi alte substanţe; probleme ale menţinerii echilibrelor ecologice marine şi lanturilor alimentare, în special acelea care pot avea ca origine explorarea şi exploatarea resurselor biologice şi minerale ale marii şi fundului marii.Folosirea terenurilor şi solurilor. – Problemele legate de folosirea mai eficienta a terenurilor, îndeosebi ameliorarea, recuperarea şi recultivarea terenurilor; lupta împotriva poluarii solului, eroziunii prin apa şi aer şi a altor forme de degradare a solului; menţinerea şi creşterea productivitatii solurilor, ţinînd seama în mod corespunzător de efectele nocive eventuale ale folosirii ingrasamintelor chimice şi pesticidelor.Conservare naturii şi rezervaţiilor naturale. – Protecţia naturii şi a rezervaţiilor naturale; conservarea şi administrarea resurselor genetice existente, îndeosebi a speciilor animale şi vegetale rare; conservarea sistemelor ecologice naturale; crearea de rezervaţii naturale, de peisaje şi de zone protejate, inclusiv folosirea lor pentru cercetare, turism, recreare şi alte activităţi.Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de aşezări omeneşti. – Condiţiile de mediu legate de transport, locuinţe, loc de muncă, planificarea şi dezvoltarea urbana, alimentarea cu apa şi a sistemelor de tratare a apelor reziduale; evaluarea efectelor nocive ale zgomotului şi mijloace de lupta împotriva zgomotului; colectarea, tratarea şi folosirea deşeurilor, inclusiv recuperarea şi reciclarea unor materiale; cercetări cu privire la produsele de înlocuire a substanţelor care nu sînt biodegradabile.Cercetarea fundamentală, supravegherea, prognoza şi evaluarea modificărilor mediului înconjurător. – Studiul modificărilor climatului, peisajului şi echilibrului ecologic ca efect al factorilor naturali şi al activităţilor omului; prognoza modificărilor genetice ale florei şi faunei, care pot rezultă din poluarea mediului; armonizarea datelor statistice, elaborarea de concepte ştiinţifice şi de reţele de supraveghere, metode standardizate de observatie, măsura şi evaluare a modificărilor biosferei; evaluarea efectelor nivelurilor de poluare şi de degradare a mediului asupra sănătăţii omului; studiul şi elaborarea unor criterii şi norme aplicabile pentru diferiţi poluanti ai mediului şi reglementări cu privire la producţia şi folosirea diferitelor produse.Măsuri legislative şi administrative. – Măsuri legislative şi administrative pentru protecţia mediului, inclusiv proceduri de evaluare a incidentelor asupra mediului.Forme şi metode de cooperareStatele participante declara ca problemele cu privire la protecţia şi ameliorarea mediului înconjurător vor fi soluţionate pe baza atît bilaterala, cît şi multilaterala, inclusiv regionala şi subregionala, folosind din plin modalităţile şi formele de cooperare existente. Ele vor dezvolta cooperarea în domeniul mediului înconjurător în special ţinînd seama de Declaraţia de la Stockholm asupra mediului înconjurător, de rezoluţiile corespunzătoare ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite şi de Simpozionul de la Praga al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite cu privire la problemele mediului înconjurător.Statele participante sînt hotărîte sa dezvolte cooperarea în domeniul mediului înconjurător, în special prin:– schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnice, de documentaţie şi de rezultate ale cercetării, inclusiv informaţii asupra metodelor de determinare a efectelor eventuale ale activităţilor tehnice şi economice asupra mediului înconjurător;– organizarea de conferinţe, de colocvii şi de reuniuni de experţi;– schimb de oameni de ştiinţa, specialişti şi stagiari;– elaborarea şi realizarea în comun a unor programe şi proiecte referitoare la diferite probleme ale protecţiei mediului înconjurător;– armonizarea, cînd aceasta este convenabil şi necesar, a criteriilor şi normelor de protecţie a mediului, în special pentru a se evita, în domeniul comerţului, dificultăţi eventuale care pot decurge din eforturile avînd ca scop rezolvarea problemelor ecologice ale proceselor de producţie şi relative la necesitatea de a răspunde, din punctul de vedere al mediului, la anumite imperative de calitate a produselor manufacturiate;– consultări cu privire la diferitele aspecte ale protecţiei mediului înconjurător, convenite între ţările interesate, în special în legătură cu problemele care ar putea avea consecinţe internaţionale.Statele participante vor dezvolta o astfel de cooperare, între altele:– încurajînd ca unul din mijloacele de a conserva şi de a ameliora mediul înconjurător, dezvoltarea, codificarea şi aplicarea progresiva a dreptului internaţional, inclusiv a principiilor şi practicilor, acceptate de către ele, în legătură cu poluarea şi cu alte neajunsuri cauzate mediului înconjurător de activităţi desfăşurate în interiorul jurisdicţiei sau sub controlul statelor şi care afectează alte tari şi regiuni;– sprijinind şi încurajînd aplicarea convenţiilor internaţionale corespunzătoare la care sînt parte, în special a celor care au ca obiect prevenirea şi combaterea poluarii marilor şi apelor dulci, recomandind statelor sa ratifice convenţiile deja semnate, precum şi examinînd posibilitatea de aderare la alte convenţii corespunzătoare la care pînă în prezent nu sînt părţi;– preconizind includerea atunci cînd este indicat şi posibil, a diferitelor domenii de cooperare în programele de lucru ale Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, sprijinind cooperarea respectiva în cadrul acestei comisii şi al Programului Naţiunilor Unite pentru mediul înconjurător şi ţinînd seama de lucrările altor organizaţii internaţionale competente la care sînt membre;– utilizînd mai larg, pentru toate tipurile de cooperare, informaţiile deja disponibile şi provenind din surse naţionale şi internaţionale, inclusiv criteriile adoptate pe plan internaţional şi folosind posibilităţile şi mijloacele diferitelor organizaţii internaţionale competente.Statele participante exprima acordul lor asupra următoarelor recomandări privind unele măsuri specifice:– se elaborează, prin intermediul cooperării internaţionale, un larg program de supraveghere şi evaluare a transportului la mari distanţe al poluantilor aerului, începînd cu anhidrida sulfuroasa şi trecind apoi eventual la alţi poluanti, şi în acest scop sa ţină seama de elementele de baza ale unui program de cooperare care au fost identificate de experţii reuniti la Oslo în decembrie 1974, la invitaţia Institutului norvegian de cercetări atmosferice;– sa prevadă ca, în cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, să fie efectuat un studiu asupra procedurilor şi experienţei dobîndite cu privire la activităţile întreprinse de guverne pentru a pune la punct în ţările lor mijloace de a se prevedea în mod eficient efectele asupra mediului ale activităţilor economice şi ale dezvoltării tehnologice.6. COOPERAREA ÎN ALTE DOMENIIDezvoltarea transporturilorStatele participante,Considerind ca îmbunătăţirea condiţiilor de transport constituie unul din factorii esentiali ai dezvoltării cooperării între ele,Apreciind ca trebuie încurajate dezvoltarea transporturilor şi soluţionarea problemelor existente, folosind mijloacele naţionale şi internaţionale corespunzătoare,Ţinînd seama de lucrările desfăşurate în aceste domenii de organizaţiile internaţionale existente, mai ales de Comitetul pentru transporturi interioare al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite,Constata ca rapiditatea progresului tehnic în diversele domenii ale transportului face de dorit o dezvoltare a cooperării lor şi o creştere a schimburilor de informaţii între ele;Se pronunţa în favoarea unei simplificari şi a unei armonizari a formalităţilor administrative în domeniul transporturilor internaţionale, îndeosebi la frontiere;Considera oportun sa favorizeze, ţinînd seama de particularităţile lor naţionale în acest sector, armonizarea dispoziţiilor administrative şi tehnice în domeniul securităţii transporturilor rutiere, feroviare, fluviale, aeriene şi maritime;Exprima voinţa lor de a favoriza dezvoltarea transporturilor terestre internaţionale de pasageri şi de mărfuri, precum şi posibilităţile de participare corespunzătoare la aceste transporturi pe baza avantajului reciproc;Se pronunţa, respectînd în mod corespunzător drepturile şi angajamentele lor internaţionale, în favoarea eliminării disparitiilor regimurilor juridice care se aplică circulaţiei pe căile navigabile interioare supuse unor convenţii internaţionale şi, îndeosebi, a disparitatii în aplicarea acestor regimuri; şi, în acest scop, invita statele membre ale Comisiei centrale a Rinului, Comisiei Dunării şi ale altor instanţe sa dezvolte lucrările şi studiile în curs, mai ales în cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite;Exprima voinţa lor, în vederea îmbunătăţirii transporturilor feroviare internaţionale, sa acţioneze, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor şi angajamentelor lor internaţionale, în favoarea eliminării dificultăţilor decurgind din disparitiile dispoziţiilor juridice internaţionale existente care reglementează transportul feroviar reciproc de persoane şi de mărfuri între teritoriile lor;Exprima dorinţa de a intensifica lucrările organizaţiilor existente în domeniul transportului, în special cele ale Comitetului pentru transporturi interioare al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite şi îşi exprima intenţia de a contribui la aceasta prin eforturile lor;Considera ca examinarea de către statele participante a posibilităţii aderării lor la diferite convenţii sau organizaţii internaţionale specializate în materie de transport, precum şi eforturile lor în vederea punerii în aplicare a convenţiilor ratificate, ar putea să contribuie la întărirea cooperării lor în acest domeniu.Promovarea turismuluiStatele participante,Constiente de contribuţia adusă de turismul internaţional la dezvoltarea înţelegerii reciproce între popoare, la o cunoaştere sporită a realizarilor altor tari în diferite domenii, ca şi la progresul economic, social şi cultural.Recunoscind legătură care exista între dezvoltarea turismului şi măsurile luate în alte domenii ale activităţii economice.Exprima intenţia lor de a incuraja creşterea turismului, atît pe baza individuală, cît şi colectivă, îndeosebi:– încurajînd îmbunătăţirea infrastructurii turistice şi cooperarea în acest domeniu;– încurajînd realizarea de proiecte turistice comune, inclusiv cooperarea tehnica, mai ales cînd aceasta este sugerata de apropierea teritorială şi de convergenta a intereselor turistice;– încurajînd schimbul de informaţii, inclusiv legile şi reglementările adecvate, studiile, datele şi documentaţia referitoare la turism şi imbunatatind statisticile pentru a putea fi comparate mai uşor;– tratind într-un spirit pozitiv problemele legate de alocarea mijloacelor financiare pentru călătoriile turistice în străinătate, ţinînd seama de posibilităţile lor economice, precum şi cele legate de formalităţile necesare pentru aceste călătorii, avînd în vedere celelalte prevederi referitoare la turism adoptate de către Conferinţa;– inlesnind activităţile agentiilor străine de voiaj şi ale companiilor străine de transport de pasageri pentru promovarea turismului internaţional;– favorizind turismul în afară sezonului de virf;– examinînd posibilităţile de schimburi de specialişti şi stagiari în domeniul turismului, în vederea creşterii calificării lor;– încurajînd ţinerea de conferinţe şi simpozioane privind planificarea şi dezvoltarea turismului;– considera de dorit sa întreprindă, în cadrul internaţional adecvat şi în cooperare cu organismele naţionale competente, studii detaliate privind turismul, îndeosebi:– un studiu comparativ asupra statutului şi activităţilor agentiilor de voiaj, precum şi asupra căilor şi mijloacelor unei mai bune cooperări între ele;– un studiu asupra problemelor ridicate de concentrarea sezoniera a concediilor avînd ca obiectiv final încurajarea turismului în afară perioadelor de virf;– studii privind problemele ridicate în zonele unde turismul a cauzat daune mediului înconjurător;Considera de asemenea ca părţile interesate ar putea sa studieze problemele următoare:– uniformizarea clasificarii hoteliere; şi– itinerare turistice interesînd doua sau mai multe tari;Vor depune eforturi pentru a urmări, în măsura posibilului, ca dezvoltarea turismului sa nu aducă prejudicii mediului înconjurător şi patrimoniului artistic, istoric şi cultural în ţările lor;Vor continua cooperarea lor în domeniul turismului pe plan bilateral şi multilateral în vederea realizării obiectivelor menţionate mai sus.Aspectele economice şi sociale ale forţei de muncă migranteStatele participante,Considerind ca deplasarile muncitorilor migranti în Europa au atins proporţii substanţiale şi ca ele constituie un factor economic, social şi uman important, atît în ţările de primire, cît şi în ţările de origine,Recunoscind ca migratiile muncitorilor au ridicat, de asemenea, o serie de probleme economice, sociale, umane şi de alta natura, atît în ţările de primire, cît şi în cele de origine,Ţinînd seama în mod corespunzător de activităţile în acest domeniu ale organizaţiilor internaţionale competente, mai ales ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii,Sînt de părere ca problemele ridicate pe plan bilateral în privinta migratiei muncitorilor în Europa, precum şi între ţările participante, trebuie să fie tratate de către părţile direct interesate în scopul rezolvarii acestor probleme în interesul lor reciproc, cu luarea în considerare a preocuparilor fiecărui stat interesat de a tine seama în mod corespunzător de necesităţile care rezultă din situaţia sa social-economică, cu respectarea obligaţiei ca fiecare stat să se conforme acordurilor bilaterale şi multilaterale la care este parte, şi avînd în vedere obiectivele următoare:Sa încurajeze eforturile ţărilor de origine care urmăresc sa sporeasca posibilităţile de angajare a cetăţenilor lor pe propriul teritoriu, mai ales dezvoltind cooperarea economică care este potrivit acestui scop şi care convin ţărilor de primire şi ţărilor de origine interesate;Sa asigure, prin colaborarea dintre ţara de primire şi ţara de origine, condiţiile în care deplasarea ordonată a muncitorilor ar putea avea loc, protejind totodată situaţia lor personală şi socială, şi sa organizeze, dacă este cazul, angajarea şi pregătirea elementara lingvistica şi profesională a muncitorilor migranti;Sa asigure egalitatea în drepturi între muncitorii migranti şi naţionali din ţările de primire în domeniul condiţiilor de încadrare şi de muncă şi în domeniul securităţii sociale şi sa vegheze ca muncitorii migranti sa beneficieze de condiţii satisfăcătoare de viaţa şi mai ales de locuit;Sa vegheze, pe cît posibil, ca muncitorii migranti să poată avea aceleaşi posibilităţi ca şi cei ai tarii de primire de a găsi alte locuri de muncă convenabile în caz de şomaj;Sa considere în mod favorabil ca o pregătire profesională să fie asigurată muncitorilor migranti şi ca, în măsura posibilităţilor, limba tarii de primire să le fie predată în mod gratuit, în procesul lor la locul de muncă;Sa confirme dreptul muncitorilor migranti de a primi, în măsura posibilităţilor, o informare constanta în propria lor limba, atît despre ţara lor de origine, cît şi despre ţara de primire;Sa asigure copiilor muncitorilor migranti stabiliţi în ţara de primire accesul la învăţămîntul care este predat în aceasta ţara în mod obişnuit, în aceleaşi condiţii ca şi copiilor din aceasta ţara, şi să permită ca ei sa primească în puls un învăţămînt al limbii, culturii, istoriei şi geografiei tarii lor;Sa fie constiente de faptul ca muncitorii migranti, îndeosebi cei care şi-au insusit o calificare, reintorcindu-se în ţara lor după o anumită perioada, pot să contribuie la remedierea insuficienţei miinii de lucru calificate din ţara lor de origine;Sa favorizeze, în toată măsura posibilului, reunirea muncitorilor migranti cu familiile lor;Sa considere în mod favorabil eforturile desfăşurate de ţările de origine pentru a atrage economiile muncitorilor migranti, în scopul de a mari în cadrul dezvoltării lor economice posibilităţile corespunzătoare de folosire a miinii de lucru, uşurînd astfel reintegrarea acestor muncitori la reintoarcerea lor în ţara.Formarea de cadreStatele participante,Constiente de importanţa pe care o au formarea şi perfecţionarea cadrelor de conducere şi a tehnicienilor pentru dezvoltarea economică a fiecărei tari,Se declara dispuse sa încurajeze cooperarea în acest domeniu, mai ales favorizind schimbul de informaţii referitor la programele şi metodele instituţiilor pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor de conducere şi tehnicienilor din diverse sectoare de activitate economică şi îndeosebi în cele ale gestiunii întreprinderilor, planificarii, agriculturii, tehnicilor comerciale şi bancare;Considera ca este de dorit sa dezvolte în condiţii reciproc acceptabile schimburile de cadre de conducere şi de tehnicieni, mai ales sub forma de stagii, organismelor competente şi interesate din statele participante revenindu-le sarcina sa discute modalităţile: – durata, finanţare, nivel de formare şi de calificare al participanţilor potenţiali;Se declara favorabile examinării, pe cai corespunzătoare, a posibilităţilor de cooperare în organizarea şi realizarea pregătirii profesionale la locul de muncă, mai ales pentru profesii care implica tehnici moderne.PROBLEME PRIVIND SECURITATEA ŞI COOPERAREA ÎN MEDITERANAStatele participante,Constiente de aspectele geografice, istorice, culturale, economice şi politice ale raporturilor cu statele neparticipante din Mediterana,Convinse ca problema securităţii în Europa trebuie să fie considerată în contextul mai larg al securităţii în lume şi ca ea este strins legată de securitatea în regiunea mediteraneana în întregul ei, astfel încît procesul ameliorării securităţii sa nu trebuie să fie limitat la Europa, ci să se extindă la alte părţi ale lumii şi îndeosebi la regiunea mediteraneana,Convinse ca întărirea securităţii şi dezvoltarea cooperării în Europa sînt de natura sa încurajeze evolutii pozitive în regiunea Mediteranei şi exprimind intenţia lor de a contribui la pacea, securitatea şi dreptatea din aceasta regiune, pentru care statele participante şi statele neparticipante riverane Mediteranei au un interes comun,Recunoscind importanţa relaţiilor economice mutuale cu statele neparticipante din Mediterana şi constiente de interesul lor comun în dezvoltarea ulterioară a cooperării,Luînd nota cu satisfactie de interesul manifestat pentru Conferinţa, de la începutul sau, de statele neparticipante din Mediterana şi ţinînd cont în mod corespunzător de contribuţiile pe care acestea le-au prezentat,Declara intenţia lor:Sa promoveze dezvoltarea relaţiilor de buna vecinătate cu statele neparticipante riverane Mediteranei, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, pe care se bazează relaţiile prieteneşti şi cooperarea între state şi în consecinţa, în acest context, să-şi conducă relaţiile cu statele mediteraneene neparticipante în spiritul principiilor enunţate în Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile dintre statele participante;Sa urmărească, continuind îmbunătăţirea relaţiilor lor cu statele neparticipante din Mediterana, sa dezvolte încrederea reciprocă în vederea promovării securităţii şi stabilitatii în ansamblul regiunii mediteraneene;Sa încurajeze, împreună cu statele neparticipante riverane Mediteranei, dezvoltarea unei cooperări reciproce avantajoase în diversele domenii ale activităţii economice, mai ales prin extinderea schimburilor comerciale, pe baza unei înţelegeri comune a necesităţii asigurării stabilitatii şi progresului relaţiilor comerciale, a intereselor lor economice mutuale şi a nivelurilor lor diferite de dezvoltare economică, în vederea promovării, în acest fel, a progresului lor economic şi bunastarii lor;Sa contribuie la o dezvoltare diversificata a economiei ţărilor neparticipante riverane Mediteranei, ţinînd seama de obiectivele dezvoltării în domeniile industriei, ştiinţei şi tehnologiei, în eforturile pe care ele le desfăşoară pentru a ajunge la o mai buna utilizare a resurselor lor, favorizind astfel o dezvoltare mai armonioasă a relaţiilor economice;Sa intensifice eforturile şi cooperarea lor pe baza bilaterala şi multilaterala cu statele neparticipante riverane Mediteranei în vederea îmbunătăţirii mediului din Mediterana şi în special a salvării resurselor biologice şi echilibrului ecologic ale marii, prin măsuri adecvate, cum sînt prevenirea poluarii şi lupta împotriva acesteia; în acest scop, şi avînd în vedere situaţia actuala, sa coopereze în cadrul organizaţiilor internaţionale competente şi în special în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător;Sa continue dezvoltarea contactelor şi a cooperării cu statele neparticipante riverane Mediteranei în alte domenii corespunzătoare.Pentru realizarea mai rapida a obiectivelor enunţate mai sus, statele participante declara, de asemenea, intenţia lor de a menţine şi amplifica contactele şi dialogul, asa cum acestea au fost începute de C.S.C.E. cu statele mediteraneene neparticipante şi ca ele sa cuprindă toate statele regiunii mediteraneene, în scopul de a contribui la menţinerea păcii, reducerea forţelor armate în regiune, întărirea securităţii, diminuarea tensiunii în regiune şi lărgirea sferei cooperării, obiective care prezintă pentru toţi un interes comun, precum şi în scopul definirii de noi obiective comune.Statele participante se vor strădui, în cadrul eforturilor lor multilaterale, sa încurajeze progresele şi initiativele respective şi sa procedeze la un schimb de păreri asupra realizării scopurilor menţionate mai sus.COOPERAREA ÎN DOMENIUL UMANITAR ŞI ÎN ALTE DOMENIIStatele participante,Dorind să contribuie la întărirea păcii şi înţelegerii între popoare, cît şi la imbogatirea spirituală a personalităţii umane, fără deosebire de rasa, sex, limba sau religie,Constiente de faptul ca creşterea schimburilor în domeniile culturii şi educaţiei, o mai larga difuzare a informatiei, extinderea contactelor între persoane şi soluţionarea problemelor umanitare vor contribui la atingerea acestor obiective,Hotărîte în consecinţa, sa coopereze între ele, indiferent de sistemele lor politice, economice şi sociale, în scopul de a crea condiţii mai bune în domeniile de mai sus, de a dezvolta şi de a întări formele existente de cooperare, cît şi de a elabora cai şi mijloace noi conforme acestor obiective,Convinse ca aceasta cooperare trebuie să se realizeze cu deplina respectare a principiilor care guvernează relaţiile dintre statele participante, asa cum acestea sînt enunţate în documentul corespunzător,Au adoptat cele ce urmează:1. CONTACTE UMANEStatele participante,Considerind dezvoltarea contactelor ca un element important al intaririi relaţiilor prieteneşti şi încrederii între popoare,Afirmind, în legătură cu efortul lor actual de a îmbunătăţi condiţiile în acest domeniu, importanţa pe care ele o acorda consideratiilor umanitare,Dorind în acest spirit să depună, odată cu continuarea destinderii, noi eforturi în vederea realizării unui progres continuu în acest domeniu,Şi constiente de faptul ca problemele care se referă la cele de mai sus trebuie să fie reglementate de către statele interesate în condiţii mutual acceptabile,Îşi fixează ca obiectiv sa faciliteze, pe plan individual şi colectiv, atît particular cît şi oficial, deplasarea şi contacte mai libere între persoane, instituţii şi organizaţii ale statelor participante şi să contribuie la soluţionarea problemelor de interes umanitar care apar în aceasta privinta;Se declara gata în aceste scopuri sa ia măsurile pe care le considera corespunzătoare şi sa încheie, dacă este necesar, acorduri sau aranjamente între ele şiExprima intenţia lor în prezent sa procedeze la aplicarea celor ce urmează:a) Contacte şi intilniri regulate pe baza legăturilor de familie … În scopul de a înlesni dezvoltarea ulterioară a contactelor pe baza legăturilor de familie, statele participante vor examina în mod favorabil cererile de călătorie în scopul de a permite intrarea sau ieşirea temporară de pe teritoriul lor, şi în mod regulat dacă este dorita, persoanelor care vor să facă vizite unor membri ai familiilor lor.Cererile de călătorii temporare pentru a se intilni cu membri ai familiilor lor vor fi examinate fără deosebire de ţara de origine sau de destinaţie; formalităţile cerute pentru eliberarea documentelor de călătorie şi a vizelor vor fi aplicate în acest spirit. Întocmirea şi eliberarea unor astfel de documente şi a vizelor se vor face în cadrul unor limite rezonabile de timp; cazurile de necesitate urgenta – cum ar fi boala grava sau deces – vor fi tratate cu prioritate. Ele vor lua măsurile care pot fi necesare pentru a face ca taxele pentru obţinerea documentelor oficiale de călătorie şi a vizelor să fie acceptabile.Ele confirma ca prezentarea unei cereri privind contacte pe baza legăturilor de familie nu va duce la modificări ale drepturilor şi obligaţiilor solicitantului sau ale unor membri ai familiei sale.b) Reunificarea familiilor … Statele participante vor examina într-un spirit pozitiv şi umanitar cererile prezentate de persoanele care doresc să se reunească cu membri ai familiilor lor, acordind o atenţie deosebită cererilor cu caracter urgent – cum ar fi cele prezentate de persoane bolnave sau în vîrsta.Ele vor examina asemenea cît se poate mai repede.Ele vor reduce, dacă este necesar, taxele percepute pentru aceste cereri, pentru ca ele să aibă un nivel moderat.Cererile în scopul reunificarii familiilor care nu vor fi aprobate vor putea fi reînnoite la un nivel corespunzător şi vor fi reexaminate după o perioadă nu prea lungă de timp de către autorităţile tarii de reşedinţa sau de destinaţie; în astfel de împrejurări, taxele nu se vor percepe decît atunci cînd cererile vor fi fost aprobate.Persoanele ale căror cereri prezentate în legătură cu reunificarea familiilor au fost aprobate vor putea lua cu ele sau expedia obiectele lor de uz casnic şi de folosinţă personală; în acest scop, statele participante vor folosi toate posibilităţile oferite de reglementările în vigoare.Pînă la reunirea membrilor aceleiaşi familii, între aceştia pot avea loc intilniri şi contacte în conformitate cu modalităţile prevăzute pentru contactele pe baza legăturilor de familie.Statele participante vor sprijini eforturile societăţilor de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie privind probleme de reunificare a familiilor.Ele confirma ca prezentarea unei cereri referitoare la reunificarea unei familii nu va duce la modificări ale drepturilor şi obligaţiilor solicitantului sau ale unor membri ai familiei sale.Statul participant primitor va lua măsurile corespunzătoare în ceea ce priveşte încadrarea în munca a persoanelor provenind din alte state participante care se stabilesc permanent în acest stat pentru a se reuni cu membri ai familiei lor care sînt cetăţeni ai acestui stat şi va veghea sa li se ofere posibilităţi egale cu cele de care se bucura propriii săi cetăţeni, în domeniile educaţiei, asistenţei medicale şi asigurărilor sociale.c) Căsătorii între cetăţeni ai diferitelor state … Statele participante vor examina cu bunavointa şi bazindu-se pe considerente umanitare cererile de autorizare de ieşire sau intrare prezentate de persoane care au hotărît să se căsătorească cu un cetăţean al unui alt stat participant.Întocmirea şi eliberarea documentelor necesare scopurilor de mai sus, precum şi celebrarii căsătoriei, se vor efectua în conformitate cu prevederile acceptate pentru reunificarea familiilor.Statele participante vor aplica, de asemenea, dispoziţiile acceptate pentru reunificarea familiilor, atunci cînd ele vor examina cererile prezentate de soţi provenind din state participante diferite, în scopul de a le permite, lor şi copiilor minori rezultaţi din căsătoria lor, să-şi transfere domiciliul într-un stat în care locuieşte în mod obişnuit unul dintre ei.d) Deplasări pentru motive personale sau profesionale … Statele participante intenţionează sa înlesnească deplasări mai largi ale cetăţenilor lor pentru motive personale sau profesionale şi, în acest scop, ele au intenţia îndeosebi:– sa simplifice treptat şi să aplice cu suplete procedurile de ieşire şi intrare;– sa înlesnească reglementările referitoare la deplasarile cetăţenilor din alte state participante pe teritoriul lor, ţinînd seama în mod corespunzător de cerinţele de securitate.Ele vor face eforturi pentru a reduce treptat, acolo unde este necesar, taxele pentru vizele şi documentele oficiale de călătorie.Ele înţeleg sa examineze, atunci cînd este cazul, mijloacele – inclusiv, în măsura în care se dovedeşte adecvată, încheierea de convenţii consulare multilaterale sau bilaterale sau adoptarea altor acorduri sau instrumente corespunzătoare – care vizează îmbunătăţirea aranjamentelor referitoare la serviciile consulare inclusiv asistenţa juridică şi consulară.Ele confirma ca cultele, instituţiile şi organizaţiile religioase, care acţionează în cadrul constituţional al statelor participante, şi reprezentanţii lor pot, în domeniul lor de activitate, să aibă între ele contacte şi intilniri şi schimburi de informaţii.e) Îmbunătăţirea condiţiilor pentru turism pe baza individuală sau colectivă … Statele participante considera ca turismul contribuie la o mai buna cunoaştere a vieţii, culturii şi istoriei celorlalte tari, la creşterea înţelegerii între popoare, la îmbunătăţirea contactelor şi la o mai buna folosire a timpului liber. Ele au intenţia sa încurajeze dezvoltarea turismului, pe baza individuală sau colectivă, şi au în vedere îndeosebi:– sa favorizeze călătoriile turistice în ţările lor respective, încurajînd acordarea de facilităţi corespunzătoare, precum şi simplificarea şi accelerarea formalităţilor cerute pentru astfel de călătorii;– sa intensifice, pe bază de acorduri sau aranjamente corespunzătoare, acolo unde acesta este necesar, cooperarea în vederea dezvoltării turismului, mai ales examinînd pe baza bilaterala posibilităţile de a spori informaţiile referitoare la călătoriile în alte tari, precum şi la primirea şi la oferirea de servicii turistilor ori la alte probleme conexe de interes reciproc.f) Intilniri între tineri … Statele participante înţeleg sa favorizeze dezvoltarea contactelor şi schimburilor între tineri, încurajînd:– lărgirea schimburilor şi contactelor pe termen scurt sau lung între ţinerii care lucrează, care se afla în pregătire profesională sau care îşi fac studiile, pe calea unor acorduri bilaterale sau multilaterale sau a unor programe curente în toate cazurile în care este posibil;– studierea de către organizaţiile lor de tineret a posibilităţilor de încheiere a unor acorduri privind structurile cooperării multilaterale a tineretului;– acorduri sau programe curente privind organizarea de schimburi de studenţi, de seminarii internaţionale de tineret, de cursuri de pregătire profesională şi de studiere a limbilor străine;– continuarea dezvoltării turismului în rindul tineretului şi punerea la dispoziţie a înlesnirilor corespunzătoare în acest scop;– dezvoltarea, acolo unde este posibil, a schimburilor, contactelor şi cooperării, pe baza bilaterala sau multilaterala, între organizaţiile lor care reprezintă grupuri largi de tineri care lucrează, care se afla în pregătire profesională sau care îşi fac studiile;– pătrunderea în constiinta tineretului a importantei creşterii înţelegerii mutuale şi a intaririi relaţiilor de prietenie şi încrederii între popoare.g) Sport … În scopul de a extinde legăturile şi cooperarea existenta în domeniul sportului, statele participante vor incuraja contactele şi schimburile în acest domeniu, inclusiv întîlnirile şi competitiile sportive de orice fel, în conformitate cu regulile, reglementările şi practicile internaţionale general acceptate.h) Dezvoltarea contactelor … În perspectiva unei dezvoltări ulterioare a contactelor între instituţii guvernamentale, organizaţii şi asociaţii neguvernamentale, inclusiv organizaţii de femei, statele participante vor înlesni convocarea de reuniuni, precum şi deplasarile de delegaţii, grupuri şi persoane.2. INFORMAŢIAStatele participante,Constiente de necesitatea unei cunoaşteri şi a unei înţelegeri tot mai largi a diverselor aspecte ale vieţii din celelalte state participante,Recunoscind contribuţia acestui proces la dezvoltarea încrederii între popoare,Dorind, odată cu dezvoltarea înţelegerii mutuale între statele participante şi cu îmbunătăţirea progresiva a relaţiilor lor, să depună în continuare eforturi în vederea unui progres în acest domeniu,Recunoscind importanţa difuzării informatiei provenind din celelalte state participante şi a unei mai bune cunoaşteri a acestei informaţii,Subliniind, în consecinţa, rolul esenţial şi influenţa presei, radioului, televiziunii, cinematografiei şi agentiilor de presa, precum şi a ziaristilor care lucrează în aceste domenii,Îşi fixează ca obiectiv sa faciliteze o difuzare mai libera şi mai larga a informatiei de orice natura, sa încurajeze cooperarea în domeniul informatiei şi schimbul de informaţii cu alte tari, precum şi sa imbunatateasca condiţiile în care ziaristii dintr-un stat participant îşi exercită profesia într-un alt stat participant, şiExprima intenţia lor îndeosebi:a) Îmbunătăţirea difuzării informatiei, a accesului la informaţie şi a schimbului de informaţii … I) Informaţia orala– Sa faciliteze difuzarea informatiei orale, încurajînd conferinţele şi turneele de conferinţe ale unor personalităţi şi specialişti de seama ai celorlalte state participante, precum şi schimbul de opinii cu ocazia unor mese rotunde, seminarii, colocvii, cursuri de vara, congrese şi alte reuniuni bilaterale şi multilaterale.II) Informaţia scrisăSa faciliteze îmbunătăţirea difuzării, pe teritoriul lor, a ziarelor şi publicaţiilor tipărite, periodice sau neperiodice, provenind din celelalte state participante. În acest scop:– ele vor incuraja firmele şi organizaţiile lor competente sa încheie acorduri şi contracte menite sa mărească treptat cantităţile şi numărul titlurilor de ziare şi publicaţii importate din celelalte state participante. Este de dorit ca în aceste acorduri şi contracte să se menţioneze mai ales condiţiile de livrare cele mai rapide şi folosirea canalelor care exista în mod obişnuit în fiecare ţara pentru distribuirea propriilor sale publicaţii şi ziare, precum şi formele şi mijloacele de plată convenite între părţi, care permit să se atinga obiectivele vizate prin aceste acorduri şi contracte;– ele vor lua, acolo unde se dovedeşte necesar, măsurile corespunzătoare pentru a realiza obiectivele de mai sus şi a aplica dispoziţiile prevăzute în acorduri şi contracte.Sa contribuie la îmbunătăţirea accesului publicului la publicaţiile tipărite, periodice şi neperiodice, importate pe bazele indicate mai sus. Îndeosebi:– ele vor incuraja sporirea numărului punctelor unde aceste publicaţii sînt puse în vînzare;– ele vor facilita punerea la dispoziţie a acestor publicaţii periodice în timpul congreselor, conferinţelor, vizitelor oficiale şi altor manifestări internaţionale, precum şi turistilor în timpul sezonului;– ele vor extinde posibilităţile de abonamente conform modalităţilor proprii fiecărei tari;– ele vor îmbunătăţi posibilităţile de lectura şi împrumut ale acestor publicaţii în marile biblioteci publice şi sălile de lectura, precum şi în bibliotecile universitare.Ele intenţionează sa imbunatateasca posibilităţile de a lua cunoştinţa de buletinele de informaţii oficiale publicate de misiunile diplomatice şi distribuite de aceste misiuni, în conformitate cu aranjamente acceptabile pentru ţările interesate.III) Informaţia filmata, radiodifuzata şi televizataSa promoveze îmbunătăţirea difuzării informatiei filmate, radiodifuzate şi televizate. În acest scop:– ele vor incuraja o mai larga prezentare şi difuzare a unor informaţii mai diversificate, sub forma înregistrată şi filmata, provenind din celelalte state participante care ilustreaza diversele aspecte ale vieţii din ţările lor, informaţii primite pe baza acordurilor sau aranjamentelor care ar putea să se dovedească necesare între organizaţiile şi firmele direct interesate;– ele vor facilita importul de către organizaţii şi firme competente de materiale audio-vizuale înregistrate, provenind din celelalte state participante.Statele participante iau nota de lărgirea difuzării informatiei radiodifuzate şi îşi exprima speranta ca acest proces să se continue, astfel încît sa răspundă interesului înţelegerii reciproce între popoare, precum şi scopurilor definite de aceasta conferinţa.b) Cooperarea în domeniul informatiei … Sa încurajeze cooperarea în domeniul informatiei pe bază de acorduri sau aranjamente pe termen scurt sau lung. Îndeosebi:– ele vor favoriza o cooperare sporită între organe de informare de masa, inclusiv agenţiile de presa, precum şi între organizaţii de editori şi edituri;– ele vor favoriza cooperarea între organizaţii de radio şi televiziune publice sau private, naţionale sau internaţionale, îndeosebi prin schimburi de programe de radio şi televiziune, atît în direct, cît şi înregistrate, precum şi prin realizarea în comun şi difuzarea unor astfel de programe;– ele vor incuraja întîlnirile şi contactele atît între organizaţii de ziarişti, cît şi între ziarişti ai statelor participante;– ele vor examina în mod favorabil posibilităţile de încheiere a unor aranjamente între publicaţii periodice, inclusiv ziare din statele participante, în scopul schimbului şi publicării de articole;– ele vor incuraja schimbul de informaţii tehnice, precum şi organizarea de cercetări comune şi intilniri dedicate schimbului de experienta şi de vederi între experţi din domeniul presei, radioului şi televiziunii.c) Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale ziaristilor … Statele participante, dorind sa imbunatateasca condiţiile în care ziaristii unui stat participant îşi exercită profesia într-un alt stat participant, au intenţia îndeosebi:– se examineze într-un spirit favorabil şi în termene adecvate şi rezonabile cererile de vize prezentate de ziarişti;– sa acorde ziaristilor din statele participante acreditaţi permanent, pe bază de aranjamente, vize multiple de intrare şi ieşire pe perioade determinate;– sa faciliteze, pentru ziaristii acreditaţi din statele participante, eliberarea de permise de şedere în ţara de reşedinţa temporară şi, dacă şi atunci cînd acestea sînt necesare, a altor documente oficiale pe care se cuvine să le aibă;– sa simplifice, pe bază de reciprocitate, procedurile de organizare a deplasarilor ziaristilor din statele participante în ţara în care îşi exercită profesia şi să ofere treptat posibilităţi mai mari pentru acest gen de deplasări, sub rezerva respectării reglementărilor referitoare la existenta regiunilor interzise pentru motive de securitate;– sa procedeze astfel încît să se dea curs, pe cît de repede posibil, cererilor prezentate de aceşti ziarişti în vederea unor astfel de deplasări, ţinînd seama de factorul timp specific cererii;– sa sporeasca posibilităţile pentru ziaristii din statele participante de a comunică personal cu sursele lor de informare, inclusiv organizaţiile şi instituţiile oficiale;– sa acorde ziaristilor din statele participante dreptul de a importa echipamentul tehnic (foto, cinematografic, magnetofon, radio şi televiziune) care le este necesar pentru exercitarea profesiei lor, sub rezerva expresă ca acest echipament să fie reexportat;– sa acorde ziaristilor celorlalte state participante, acreditaţi cu titlu permanent sau temporar, posibilitatea de a transmite în mod integral, normal şi rapid organelor de informaţie pe care le reprezintă, folosind mijloace recunoscute de statele participante, rezultatele activităţii lor profesionale, inclusiv benzile de magnetofon şi filmele nedevelopate, în scopuri de publicare, de radiodifuzare sau de televizare.Statele participante reafirma ca ziaristii nu vor fi expulzati şi nici penalizati în nici un alt fel pentru exercitarea legitima a activităţii lor profesionale. În caz de expulzare a unui ziarist acreditat, acesta va fi informat despre motivele acestei măsuri şi va putea sa supună o cerere de reexaminare a cazului sau.3. COOPERAREA ŞI SCHIMBURILE ÎN DOMENIUL CULTURIIStatele participante,Considerind ca schimburile şi cooperarea culturală contribuie la o mai buna apropiere între oameni şi între popoare şi favorizează astfel o înţelegere trainica între state,Confirmind concluziile formulate în acest domeniu pe cale multilaterala, mai ales la Conferinţa interguvernamentală asupra politicilor în Europa, organizată de UNESCO la Helsinki în iunie 1972, unde s-a evidenţiat pentru o participare activa a celor mai largi categorii sociale la o viaţa culturală din ce în ce mai diversificata,Înţelegînd ca, odată cu dezvoltarea încrederii reciproce şi cu îmbunătăţirea progresiva a relaţiilor între statele participante, sa continue şi să-şi sporeasca eforturile în vederea unui progres în acest domeniu,Dispuse în acest spirit sa lărgească substanţial schimburile lor culturale, atît în ceea ce priveşte persoanele, cît şi operele, şi sa dezvolte între ele o cooperare activa, pe plan bilateral şi multilateral, în toate domeniile culturii,Convinse ca o astfel de stringere a legăturilor lor reciproce va contribui la imbogatirea culturilor respective, respectînd totodată originalitatea fiecăreia, cît şi la întărirea conştiinţei lor privind existenta unor valori comune, continuind totodată sa dezvolte cooperarea culturală cu celelalte tari ale lumii,Declara ca îşi stabilesc în comun următoarele obiective:a) sa dezvolte informarea reciprocă în vederea unei mai bune cunoaşteri a realizarilor culturale respective, … b) sa imbunatateasca posibilităţile materiale ale schimburilor şi difuzării de bunuri culturale, … c) sa promoveze accesul tuturor la realizarile culturale respective, … d) sa dezvolte contactele şi cooperarea între persoanele care desfăşoară o activitate culturală, … e) sa caute domenii şi forme noi de cooperare culturală. … Manifestînd astfel voinţa lor comuna de a desfăşura o activitate mereu crescinda, coerenta şi de lungă durata în vederea realizării obiectivelor prezentei declaraţii; şiÎşi exprima intenţia în prezent sa procedeze la aplicarea celor ce urmează:Extinderea relaţiilorSa extindă şi sa imbunatateasca, la diferite niveluri, cooperarea şi legăturile în domeniul culturii, mai ales:– încheind, dacă este cazul, acorduri bilaterale sau multilaterale, care să prevadă o extindere a relaţiilor între instituţiile de stat şi organizaţiile neguvernamentale competente în domeniul culturii, cît şi între activistii din acest domeniu, ţinînd seama atît de necesitatea unei anumite flexibilitati, cît şi a aplicării cît mai complete cu putinta a acordurilor existente, fără sa piardă din vedere ca acordurile, cît şi alte aranjamente reprezintă un mijloc important de dezvoltare a cooperării şi schimburilor în domeniul culturii;– contribuind la dezvoltarea unei comunicări şi a unei cooperări directe între instituţii de stat şi organizaţii neguvernamentale competente, inclusiv, dacă acest lucru se dovedeşte necesar, a comunicării şi cooperării ce se realizează pe bază de acorduri şi de aranjamente speciale;– încurajînd comunicările şi contactele directe între persoanele care lucrează în domeniul culturii, inclusiv dacă acest lucru este necesar, comunicările şi contactele care se realizează pe bază de acorduri şi aranjamente speciale.Cunoaşterea reciprocăÎn cadrul competentei lor, sa ia măsuri adecvate, atît pe plan bilateral, cît şi multilateral, menite să ofere popoarelor lor o mai larga şi mai completa cunoaştere reciprocă a realizarilor obţinute de ele în diferitele domenii ale culturii, şi printre acestea:– sa studieze în comun, la nevoie cu concursul organizaţiilor internaţionale corespunzătoare, posibilitatea creării şi structura posibila a unei bănci de date culturale în Europa, care să colecteze informaţii provenind din ţările participante şi pe care să le furnizeze la cererea corespondentilor săi şi, în acest scop, sa convoace o reuniune de experţi ai statelor interesate;– sa examineze, la nevoie, împreună cu organizaţiile internaţionale corespunzătoare, mijloacele care să permită stabilirea în Europa a unui repertoriu de filme documentare cu caracter cultural sau ştiinţific provenind din statele participante;– sa încurajeze expoziţii mai frecvente de cărţi şi sa studieze posibilitatea de a organiza periodic în Europa o mare expoziţie de cărţi provenind din statele participante;– sa favorizeze între instituţiile corespunzătoare şi între edituri schimbul sistematic de cataloage de cărţi disponibile, precum şi de cărţi în curs de aparitie, inglobind pe cît posibil toate publicaţiile ce urmează să apară; sa stimuleze, de asemenea, schimbul de materiale documentare între editurile enciclopedice, în scopul îmbunătăţirii prezentării fiecărei tari;– sa studieze în comun problemele privind lărgirea şi îmbunătăţirea schimburilor de informaţii în diferite domenii ale culturii, cum sînt teatrul, muzica, activitatea bibliotecilor, precum şi conservarea şi restaurarea bunurilor culturale.Schimburile şi difuzareaSa contribuie la îmbunătăţirea posibilităţilor de schimburi şi de difuzare a bunurilor culturale prin mijloace potrivite, mai ales:– studiind posibilităţile de armonizare şi reducere a taxelor referitoare la schimburile comerciale internaţionale de cărţi şi de alte materiale culturale, cît şi noi mijloace de asigurare a operelor de arta în expoziţiile organizate în străinătate şi de reducere a riscurilor de daune sau de pierdere la care aceste opere sînt expuse prin deplasarea lor;– inlesnind formalităţile de trecere prin vama, în termene compatibile cu calendarul manifestărilor artistice, a operelor de arta, materialelor şi accesoriilor care figurează în inventarul convenit între organizatorii acestor manifestări;– încurajînd întruniri între reprezentanţii organismelor competente şi ai firmelor corespunzătoare, în scopul de a examina măsuri care ţin de resortul lor – cum sînt: simplificarea formalităţilor de comanda, termenele de livrare şi modalităţile de plată – şi care ar putea facilita schimburile comerciale internaţionale de cărţi;– favorizind împrumuturile şi schimburile de filme între instituţiile lor de studii cinematografice şi cinemateci;– încurajînd între părţile interesate schimbul de informaţii asupra manifestărilor cu caracter cultural care sînt prevăzute în statele participante, în domeniile cele mai adecvate, cum sînt muzica, teatrul şi artele plastice, spre a contribui la întocmirea şi la publicarea unui calendar al acestor evenimente, cu concursul, dacă este necesar, al organizaţiilor internaţionale competente;– încurajînd studiul incidentelor pe care evoluţia previzibila şi o armonizare eventuala între părţile interesate a mijloacelor tehnice folosite pentru difuzarea culturii ar putea să le aibă asupra dezvoltării cooperării şi schimburilor culturale, avînd totodată în vedere păstrarea diversitatii şi a originalitatii culturilor lor respective;– încurajînd, în felul în care ele considera potrivit, în cadrul politicii lor culturale, dezvoltarea interesului pentru patrimoniul cultural al altor state participante, constiente fiind de meritele şi de valoarea fiecărei culturi;– urmărind aplicarea deplina şi efectivă a acordurilor şi convenţiilor internaţionale asupra drepturilor de autor şi asupra circulaţiei bunurilor culturale, la care sînt parte sau ar hotărî în viitor sa devină;AccesulSa favorizeze un acces reciproc mai complet al tuturor la realizarile – opere, experienţe şi arte interpretative – din diferite domenii ale culturii din ţările lor, şi să depună în acest scop toate eforturile posibile, conform competentelor lor, mai ales:– sa promoveze o mai larga difuzare a cărţilor şi a operelor artistice, mai ales pe astfel de cai;– sa faciliteze, ţinînd seama pe deplin de convenţiile internaţionale asupra dreptului de autor la care ele sînt părţi, contactele şi comunicările internaţionale între autori şi edituri, cît şi între alte instituţii culturale, în vederea unui acces reciproc mai complet la realizarile culturale;– sa recomande ca, la stabilirea tirajelor, editurile sa ţină seama şi de comenzile provenind din alte state participante, iar drepturile de vînzare să fie acordate în celelalte state participante, de acord cu partenerii interesaţi, mai multor organizaţii de vînzare din ţările importatoare, acolo unde exista aceasta posibilitate;– sa încurajeze organismele competente şi firmele interesate sa încheie acorduri şi contracte şi să contribuie în acest fel la sporirea treptata a numărului şi diversitatii lucrărilor scrise de autori ai altor state participante, în original şi în traduceri, disponibile în bibliotecile şi librariile lor;– sa favorizeze, acolo unde acest lucru va fi recunoscut ca oportun, sporirea numărului de puncte unde vor fi puse în vînzare cărţi ale autorilor altor state participante, în original, importate pe baza acordurilor şi contractelor şi în traducere;– sa favorizeze, pe scara mai larga, traducerea de opere din domeniul literaturii şi din alte domenii de activitate culturală, produse în limbile celorlalte state participante, mai ales în limbile mai puţin raspindite, cît şi publicarea şi difuzarea de lucrări traduse, prin măsuri ca:– stimularea unor contacte mai regulate între editurile interesate;– sporirea eforturilor în vederea formării şi perfecţionării traducatorilor;– încurajarea, prin mijloace potrivite, a editurilor din ţările lor sa publice traduceri;– facilitarea schimbului, între edituri şi organismele interesate, de liste de cărţi semnalate spre a fi traduse;– favorizarea, între ţările lor, a activităţii profesionale şi a cooperării dintre traducatori;– efectuarea de studii în comun asupra mijloacelor menite sa dezvolte traducerile şi difuzarea acestora;– sa imbunatateasca şi sa lărgească schimbul de cărţi, bibliografii şi fise bibliografice între biblioteci;– să aibă în vedere şi alte măsuri adecvate care să permită, la nevoie prin înţelegere reciprocă între părţile interesate, înlesnirea accesului la realizarile lor culturale respective, mai ales în domeniul cărţii;– să contribuie, pe cai potrivite, la folosirea mai larga a mijloacelor de informare de masa în scopul unei mai bune cunoaşteri a vieţii culturale a fiecăruia dintre ele;– sa caute sa imbunatateasca condiţiile necesare pentru ca muncitorii migranti şi familiile lor să poată în acelaşi timp sa păstreze legăturile cu propria cultura naţionala şi să se adapteze la noul lor mediu cultural;– sa încurajeze organismele şi întreprinderile competente sa aleagă şi sa distribuie mai larg filme de lung metraj şi documentare ale altor state participante şi sa favorizeze prezentări necomerciale mai frecvente, cum sînt premierile, saptaminile filmului şi festivalurilor, ţinînd seama în mod corespunzător de filmele provenind din tari ale căror creatii cinematografice sînt mai puţin cunoscute;– sa favorizeze, prin mijloace potrivite, în cadrul reglementărilor existente privind munca legată de astfel de materiale de arhiva, lărgirea posibilităţilor de lucru ale specialiştilor provenind din alte state participante privind materialele cu caracter cultural din arhivele cinematografice şi audio-vizuale;– sa încurajeze efectuarea unui studiu în comun de către organismele interesate şi, dacă este cazul, cu concursul organizaţiilor internaţionale competente, asupra oportunităţii şi condiţiilor de creare a unui repertoriu al programelor lor culturale de televiziune înregistrate, cît şi asupra mijloacelor de a le viziona rapid în scopul de a înlesni alegerea şi eventuala achizitionare a acestora;Contactele şi cooperareaSa contribuie, prin mijloace adecvate, la dezvoltarea contactelor şi a cooperării în diferitele domenii ale culturii, mai ales între creatori şi activisti culturali, căutînd în special:– sa favorizeze călătorii şi intilniri ale persoanelor care desfăşoară o activitate culturală, inclusiv, dacă apare necesar, a celor care se realizează pe bază de acorduri, de contracte sau de alte aranjamente speciale, şi care ţin de cooperarea lor culturală;– sa încurajeze astfel contactele între creatori, interpreţi şi grupuri artistice, pentru ca aceştia sa lucreze împreună, să-şi facă cunoscute operele proprii în alte state participante sau să facă schimb de vederi asupra unor subiecte care ţin de activitatea lor comuna;– sa încurajeze, la nevoie prin intermediul unor aranjamente adecvate, schimburile de stagiari şi de specialişti şi acordarea de burse de formare şi perfecţionare în diferite domenii ale culturii, cum sînt artele şi arhitectura, muzeele şi bibliotecile, studiile şi traducerea literară, şi să contribuie la crearea de condiţii favorabile de primire în instituţiile lor respective;– sa încurajeze schimbul de cunoştinţe dobîndite în materie de formare a personalului însărcinat sa organizeze activităţi culturale, cît şi de profesori şi de specialişti în domenii cum sînt teatrul, opera, baletul, muzica şi artele plastice;– sa continue sa încurajeze organizarea de intilniri internaţionale între creatori, şi mai ales între tineri creatori, asupra problemelor actuale ale creatiei artistice şi literare care prezintă interes de a fi examinate în comun;– sa studieze şi alte posibilităţi de dezvoltare a schimburilor şi cooperării între persoanele care desfăşoară o activitate culturală în vederea unei mai bune cunoaşteri reciproce a vieţii culturale a statelor participante;Domeniile şi formele de cooperareSa încurajeze căutarea de noi domenii şi de noi forme de cooperare culturală, contribuind în acest scop la încheierea de acorduri şi aranjamente adecvate între părţile interesate, acolo unde este necesar şi, în acest context, sa favorizeze:– studii în comun privitoare la politicile culturale, mai ales sub aspectele lor sociale, cît şi la legăturile lor cu politicile planificarii, urbanismului, educaţiei, mediului înconjurător şi privitoare la aspectele culturale ale turismului;– schimbul de cunoştinţe privind diversitatea culturală, astfel încît acesta să contribuie la o mai buna înţelegere, de către părţile interesate, a unei astfel de diversitati, acolo unde ea se manifesta;– schimbul de informaţii şi, acolo unde este potrivit, intilniri de experţi, elaborarea şi realizarea de programe şi proiecte de cercetare, cît şi evaluarea lor în comun şi difuzarea rezultatelor, în domeniile indicate mai sus;– forme de cooperare culturală şi dezvoltarea unor realizari în comun cum sînt:– manifestări internaţionale în domeniile artelor plastice, cinematografiei, teatrului, baletului, muzicii, folclorului etc.; tîrguri şi expoziţii de cărţi, spectacole în comun de opere lirice şi dramatice, cît şi reprezentaţii date de solisti, ansambluri instrumentale, orchestre, coruri şi alte grupuri artistice, inclusiv cele care sînt alcătuite de amatori, ţinînd seama în mod corespunzător de organizarea de manifestări culturale internaţionale ale tineretului şi de schimbul de tineri artişti;– includerea de opere ale autorilor şi compozitorilor altor state participante în repertoriile solistilor şi ansamblurilor artistice;– pregătirea, traducerea şi publicarea de articole, studii şi monografii, cît şi de cărţi la un preţ accesibil şi colecţii de arta şi literatura, menite să facă mai bine cunoscute realizarile culturale respective, prevazind în acest scop intilniri între experţi şi reprezentanţi ai editurilor;– coproductia şi schimbul de filme, cît şi de programe de radio şi televiziune, favorizind mai ales întîlnirile între producători, tehnicieni şi reprezentanţi ai organelor de stat în vederea gasirii condiţiilor favorabile pentru executarea de proiecte concrete în comun şi încurajînd, în domeniul coproductiei, constituirea de echipe internaţionale de turnare de filme;– organizarea de concursuri de arhitectura şi de urbanism, avînd în vedere eventuala punere în aplicare a celor mai bune proiecte şi formarea, atunci cînd e posibil, de echipe internaţionale;– punerea în aplicare de proiecte comune de salvare, restaurare şi punere în valoare a operelor artistice, monumente şi aşezări istorice şi arheologice de interes cultural, cu concursul, atunci cînd e cazul, al organizaţiilor internaţionale cu caracter guvernamental sau neguvernamental, cît şi al unor instituţii particulare – competente şi active în aceste domenii – avînd în vedere în acest scop:– întruniri periodice de experţi ai părţilor interesate pentru a elabora propunerile adecvate, ţinînd seama de necesitatea de a examina aceste chestiuni într-un context economic şi social mai larg;– publicarea, în periodicele corespunzătoare, de articole menite să facă cunoscute şi sa compare realizarile şi inovatiile cele mai semnificative din statele participante;– studierea în comun în vederea îmbunătăţirii şi a unei eventuale armonizari a diferitelor sisteme folosite pentru inventarierea şi catalogarea monumentelor istorice şi a aşezărilor de interes cultural din ţara lor;– studierea posibilităţilor de organizare a unor cursuri internaţionale pentru formarea de specialişti în diferite discipline privitoare la restaurare.Minorităţi naţionale sau culturi regionale. Statele participante, recunoscind contribuţia pe care minorităţile naţionale sau culturile regionale pot s-o aducă la cooperarea dintre state în diferite domenii ale culturii, îşi propun, atunci cînd pe teritoriul lor exista astfel de minorităţi sau culturi şi ţinînd seama de interesele legitime ale membrilor lor, sa faciliteze aceasta contribuţie.4. COOPERAREA ŞI SCHIMBURILE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEIStatele participante,Constiente de faptul ca dezvoltarea raporturilor internaţionale în domeniile educaţiei şi ştiinţei contribuie la o mai buna înţelegere reciprocă şi este avantajoasă pentru toate popoarele şi profitabila generaţiilor viitoare,Dispuse sa faciliteze dezvoltarea schimburilor de cunoştinţe şi de experienţe, cît şi a contactelor pe bază de aranjamente speciale, acolo unde acestea sînt necesare, între organizaţii, instituţii şi persoane care desfăşoară o activitate educativă sau ştiinţifică,Dorind sa întărească legăturile între instituţii de creaţie şi ştiinţifice şi sa încurajeze cooperarea lor în sectoare de interes comun, mai ales atunci cînd nivelul cunoştinţelor şi al resurselor cer eforturi concertate pe plan internaţional, şiConvinse ca progresul în aceste domenii trebuie să fie însoţit şi susţinut de o mai larga cunoaştere a limbilor străine,Exprima în aceste scopuri intenţia lor mai ales:a) Extinderea relaţiilor … Sa dezvolte şi sa imbunatateasca la diferite niveluri cooperarea şi legăturile în domeniile educaţiei şi ştiinţei, în special:– încheind, dacă este cazul, acorduri bilaterale sau multilaterale, care să prevadă cooperarea şi schimburile între instituţii de stat, organisme neguvernamentale şi persoane care desfăşoară activităţi în domeniile educaţiei şi ştiinţei, ţinînd seama de necesitatea de a asigura o aplicare flexibila şi de a folosi cît mai complet acordurile şi aranjamentele existente;– favorizind încheierea de înţelegeri directe între universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare, în cadrul acordurilor dintre guverne, acolo unde acest lucru este potrivit;– încurajînd contactele şi comunicările directe între persoanele care lucrează în domeniile educaţiei şi ştiinţei, inclusiv cele care sînt bazate, atunci cînd este cazul, pe acorduri sau înţelegeri speciale;b) Accesul şi schimburile … Sa imbunatateasca, în condiţii reciproc acceptabile, accesul studenţilor, cadrelor didactice şi al oamenilor de ştiinţa ai statelor participante la institutele de învăţămînt, ca şi la instituţiile culturale şi ştiinţifice, şi sa intensifice schimburile între aceste instituţii în toate domeniile care prezintă un interes comun, mai ales:– largind schimbul de informaţii asupra posibilităţilor de studii oferite şi cursurilor accesibile participanţilor străini, precum şi asupra condiţiilor în care aceştia vor fi admişi şi primiţi;– încurajînd, între statele participante, călătoriile oamenilor de ştiinţa, cadrelor didactice şi studenţilor, care au ca obiect studiile, predarea şi cercetarea, precum şi îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce a realizarilor lor în domeniile educaţiei, culturii şi ştiinţei;– favorizind acordarea de burse de studii, de predare şi de cercetare în ţara lor, pentru oamenii de ştiinţa, cadrele didactice şi studenţi ai altor state participante;– elaborind, dezvoltind sau încurajînd programe care să prevadă un mai larg schimb de oameni de ştiinţa, de cadre didactice şi studenţi, inclusiv organizarea de colocvii, seminarii şi proiecte în colaborare, precum şi schimbul de informaţii în domeniile învăţămîntului, studiilor superioare şi cercetării, sub forma, de exemplu, de publicaţii universitare şi de documentare furnizată de biblioteci;– favorizind aplicarea eficienta a acestor aranjamente şi programe, furnizind în timp util oamenilor de ştiinţa, cadrelor didactice şi studenţilor informaţii mai amanuntite asupra repartizării lor la universitatea sau instituţia unde vor fi admişi şi asupra programelor prevăzute pentru ei; dîndu-le posibilitatea sa folosească documentaţia corespunzătoare, universitară şi ştiinţifică, precum şi cea care provine din arhive deschise; şi facilitîndu-le deplasări pentru studiu sau cercetare, cît şi pentru călătorii de odihnă, în interiorul statului care-i primeşte, pe baza procedurilor uzuale;– favorizind o evaluare mai exactă a problemelor privind compararea şi echivalarea gradelor şi diplomelor universitare, dezvoltind schimbul de informaţii asupra organizării, duratei şi programelor de studii, compararea metodelor de evaluare a nivelurilor de cunoştinţe şi de calificări universitare şi, acolo unde acest lucru este realizabil, ajungindu-se la recunoaşterea reciprocă a gradelor şi diplomelor universitare fie, dacă este necesar, pe calea acordurilor între guverne, fie pe calea unor aranjamente directe între universităţi şi alte instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare;– recomandind, în afară de aceasta, organizaţiilor internaţionale competente, intensificarea eforturilor lor spre a se ajunge la o soluţie general acceptabilă a problemelor de comparare şi echivalare a gradelor şi diplomelor universitare;c) Ştiinţa … În cadrul competentei lor, sa amplifice şi sa imbunatateasca cooperarea şi schimburile în domeniul ştiinţei, mai ales:Sa dezvolte, pe baza bilaterala sau multilaterala, schimburile şi difuzarea informaţiilor şi a documentaţiei ştiinţifice, îndeosebi:– punînd cît mai larg aceasta informaţie la dispoziţia savantilor şi cercetatorilor din celelalte state participante, de exemplu, prin participarea la programe internaţionale de punere în comun a informatiei sau la alte aranjamente corespunzătoare;– largind şi inlesnind schimbul de esantioane şi alte materiale ştiinţifice folosite în special în cercetarea fundamentală din domeniile stiintelor exacte şi naturale şi medicinii;– invitind instituţiile ştiinţifice şi universităţile să se informeze reciproc mai deplin şi în mod regulat asupra lucrărilor lor de cercetare prezente şi viitoare în domenii de interes comun;Sa faciliteze lărgirea comunicărilor şi contactelor directe între universităţi, instituţii şi asociaţii ştiinţifice, cît şi între oamenii de ştiinţa şi cercetători, inclusiv cele care se bazează, dacă e nevoie, pe acorduri sau aranjamente speciale, mai ales:– dezvoltind şi mai mult schimburile de oameni de ştiinţa şi cercetători şi încurajînd organizarea de întruniri pregătitoare sau de grupuri de lucru pe teme de cercetare de interes comun;– încurajînd crearea de echipe mixte de oameni de ştiinţa însărcinate sa urmărească proiecte de cercetare pe bază de aranjamente încheiate între instituţii ştiinţifice din mai multe tari;– sprijinind organizarea şi buna funcţionare a conferinţelor şi seminariilor internaţionale, cît şi participarea oamenilor de ştiinţa şi a cercetatorilor lor la aceste conferinţe şi seminarii;– preconizind, de asemenea, într-un viitor apropiat, un "Forum ştiinţific" sub forma unei reuniuni de personalităţi eminente din lumea ştiinţifică, provenind din statele participante, în scopul de a discuta probleme legate între ele şi de interes comun referitoare la dezvoltarea prezenta şi viitoare a ştiinţei şi de a promova dezvoltarea contactelor, comunicărilor şi schimbului de informaţii între instituţii ştiinţifice şi între oameni de ştiinţa;– prevazind, la o dată apropiată, o reuniune de experţi reprezentind statele participante şi instituţiile lor ştiinţifice naţionale, în vederea pregătirii unui astfel de "Forum ştiinţific", în consultare cu organizaţiile internaţionale corespunzătoare cum sînt UNESCO şi C.E.E./O.N.U.;– examinînd în timp util ce dispoziţii noi ar putea fi luate ulterior în privinta "Forumului ştiinţific",Sa dezvolte în domeniul cercetării ştiinţifice, pe plan bilateral sau multilateral, coordonarea programelor ce se desfăşoară în statele participante şi organizarea de programe comune, mai ales în sectoarele menţionate mai jos, care pot necesita eforturi unite ale savantilor şi, în anumite cazuri, folosirea de echipamente costisitoare sau rare. Lista subiectelor enumerate în aceste sectoare este data cu titlu exemplificativ; iar proiectele specifice vor trebui stabilite ulterior de către partenerii potenţiali din statele participante, ţinînd seama de contribuţia pe care ar putea s-o aducă organizaţiile internaţionale şi instituţiile ştiinţifice corespunzătoare:– Ştiinţele exacte şi naturale, mai ales cercetarea fundamentală în domenii ca matematicile, fizica, fizica teoretică, goefizica, chimia, biologia, ecologia şi astronomia;– Medicina, mai ales cercetarea fundamentală privind cancerul şi bolile cardio-vasculare, studiile asupra bolilor endemice în ţările în curs de dezvoltare, precum şi cercetarea medico-socială, vizind mai ales bolile profesionale, reeducarea handicapaţilor şi asistenţa acordată mamei, copilului şi persoanelor în vîrsta;– Ştiinţele umaniste şi sociale cum sînt: istoria, geografia, filozofia, psihologia, cercetarea pedagogica, lingvistica, sociologia, ştiinţele juridice, politice şi economice; studii comparate asupra fenomenelor sociale, social-economice şi culturale de interes comun pentru statele participante, mai ales probleme ale mediului înconjurător uman şi ale dezvoltării urbane, cît şi studii ştiinţifice asupra metodelor de conservare şi de restaurare a monumentelor şi operelor de arta;d) Limbile şi civilizatiile străine … Sa încurajeze studiul limbilor şi civilizatiilor străine ca mijloc important de sporire a comunicării între popoare, în scopul de a le face mai bine cunoscută cultura fiecărei tari, cît şi de intarire a cooperării internaţionale; în acest scop, sa stimuleze, în cadrul competentei lor, dezvoltarea şi îmbunătăţirea în continuare a învăţării limbilor străine şi diversificarea alegerii limbilor predate la diferite niveluri, ţinînd seama în mod corespunzător de limbile mai puţin raspindite sau mai puţin sau mai puţin studiate şi mai ales:– sa intensifice cooperarea care vizează îmbunătăţirea învăţării limbilor străine prin schimburi de informaţii şi experienta asupra dezvoltării şi punerii în aplicare a metodelor şi materialelor pedagogice moderne şi eficace, adaptate nevoilor diferitelor categorii de persoane care studiază, inclusiv a metodelor de invatare accelerata; şi să aibă în vedere posibilităţile de a face studii, pe baza bilaterala sau multilaterala, asupra noilor metode de predare a limbilor străine;– sa încurajeze cooperarea între instituţiile interesate, pe baza bilaterala sau multilaterala, în vederea folosirii mai complete, în domeniul predării limbilor, a resurselor tehnologiei moderne în materie de educaţie, de exemplu, prin studii comparative efectuate de specialiştii lor şi, acolo unde acest lucru se va conveni, prin schimburi sau transferuri de materiale audio-vizuale, materiale folosite la pregătirea manualelor şcolare, cît şi informaţii asupra noilor tipuri de echipamente tehnice folosite în predarea limbilor;– sa favorizeze schimbul de informaţii asupra experienţei dobîndite în materie de formare a profesorilor de limbi şi sa intensifice schimburile, pe baza bilaterala, de profesori şi studenţi lingvisti, precum şi sa faciliteze participarea acestora la cursuri de vara de limbi şi civilizatii, oriunde acestea sînt organizate;– sa încurajeze cooperarea între experţi în domeniul lexicografiei, în scopul de a defini echivalentele terminologice necesare, în special pentru disciplinele ştiinţifice şi tehnice, în vederea facilitării legăturilor între instituţii ştiinţifice şi specialişti;– sa favorizeze extinderea studiului limbilor străine în diferite categorii de instituţii de învăţămînt secundar, cît şi posibilităţi mai largi de alegere între un număr sporit de limbi europene; şi, în acest context, sa ia în consideraţie, oriunde aceasta este oportun, posibilităţile de dezvoltare a recrutarii şi formării de profesori, cît şi organizarea de secţii de clasa necesare;– sa favorizeze, în învăţămîntul superior, o gama mai larga de alegere a limbilor pentru studenţii în filologie, iar celorlalţi studenţi posibilităţi mai largi de a studia diferite limbi străine; sa faciliteze, de asemenea, acolo unde este de dorit, organizarea de cursuri de limbi şi civilizatii, dacă este nevoie pe bază de aranjamente speciale, predate de lectori străini, provenind mai ales din ţările europene ale căror limbi sînt mai puţin raspindite sau mai puţin studiate;– sa favorizeze, în cadrul formării adulţilor, punerea la punct a unor programe specializate, adaptate diferitelor nevoi şi interese, destinate învăţării limbilor străine de către proprii cetăţeni şi a limbii tarii gazda de către adultii interesaţi din celelalte tari; în acest context, sa încurajeze instituţiile interesate sa coopereze, de exemplu, la elaborarea de programe de învăţămînt prin radio şi televiziune şi prin metode accelerate, cît şi, acolo unde este de dorit, la definirea unor obiective de studii destinate unor astfel de programe, în vederea atingerii unor niveluri de cunoştinţe comparabile;– sa încurajeze, acolo unde este adecvat, asocierea predării limbilor străine cu studierea civilizatiilor respective şi sa continue eforturile pentru a stimula interesul faţă de studiul limbilor străine, inclusiv prin activităţi extraşcolare corespunzătoare;e) Metodele pedagogice … Sa favorizeze schimbul de experienta, pe baza bilaterala sau multilaterala, în materie de metode pedagogice la toate nivelurile de învăţămînt, inclusiv cele folosite în educaţia permanenta şi în formarea adulţilor, precum şi schimburile de materiale pedagogice, în special:– dezvoltind în continuare diferite forme de contacte şi de cooperare în diverse domenii ale ştiinţei pedagogice, de exemplu, prin studii comparative sau în comun realizate de către instituţiile interesate sau prin schimbul de informaţii asupra rezultatelor experientelor pedagogice;– intensificînd schimbul de informaţii privind metodele pedagogice folosite în diferite sisteme de educaţie şi rezultatele cercetărilor asupra procesului de dobîndire a cunoştinţelor de către elevi şi studenţi, ţinînd seama de experienta corespunzătoare din diferite tipuri de învăţămînt specializat;– inlesnind schimbul de experienta privind organizarea şi funcţionarea educaţiei destinate adulţilor şi a educaţiei prin reciclare, raporturile dintre aceste forme şi alte forme şi niveluri de educaţie, precum şi mijloacele de a adapta educaţia, inclusiv formarea profesională şi tehnica, la nevoile dezvoltării economice şi sociale din ţările lor;– încurajînd schimburile de experienta în domeniul educării tineretului şi a adulţilor pentru înţelegerea internationala, îndeosebi cu privire la marile probleme ale omenirii a căror soluţionare cere o abordare în comun şi o mai larga cooperare internationala;– favorizind schimburile de material de învăţămînt – inclusiv de manuale şcolare, avînd în vedere posibilitatea de a promova cunoaşterea reciprocă şi de a înlesni prezentarea fiecărei tari în aceste manuale – precum şi schimburile de informaţii asupra inovatiilor tehnicii din domeniul educaţiei.Minorităţi naţionale sau culturi regionale. Statele participante, recunoscind contribuţia pe care minorităţile naţionale sau culturile regionale pot s-o aducă la cooperarea dintre state în diferite domenii ale educaţiei, îşi propun, atunci cînd pe teritoriul lor exista astfel de minorităţi sau culturi şi ţinînd seama de interesele legitime ale membrilor lor, sa faciliteze aceasta contribuţie.URMĂRILE CONFERINTEIStatele participante,După ce au considerat şi evaluat progresele realizate la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa,Considerind, de asemenea, ca în contextul mai larg al lumii, Conferinţa este o parte importanţa a procesului de ameliorare a securităţii şi de dezvoltare a cooperării în Europa şi ca rezultatele sale vor contribui în mod semnificativ la acest proces.Înţelegînd sa pună în aplicare dispoziţiile Actului final al Conferintei în scopul de a da efect deplin rezultatelor sale şi pentru a promova astfel procesul de ameliorare a securităţii şi dezvoltare a cooperării în Europa,Convinse ca pentru a atinge obiectivele urmărite de către Conferinţa ele trebuie să depună noi eforturi pe plan unilateral, bilateral şi multilateral şi sa continue, în formele corespunzătoare enunţate mai jos, procesul multilateral început de Conferinţa:1. Declara hotărîrea lor, în perioada după Conferinţa, sa ţină seama în mod corespunzător de dispoziţiile Actului final al Conferintei şi să le aplice:a) unilateral, în toate cazurile care cer o asemenea acţiune; … b) bilateral, prin negocieri cu alte state participante; … c) multilateral, prin reuniuni de experţi ai statelor participante, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale existente, cum sînt Comisia economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi UNESCO, în ceea ce priveşte cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii; … 2. Declara, de asemenea, hotărîrea lor sa continue procesul multilateral început de conferinţa;a) procedînd la un schimb de vederi aprofundat atît în ceea ce priveşte punerea în aplicare a dispoziţiilor Actului final şi îndeplinirea sarcinilor definite de Conferinţa, cît şi, în contextul problemelor tratate la aceasta, cu privire la aprofundarea relaţiilor lor reciproce, ameliorarea securităţii şi dezvoltarea cooperării în Europa şi dezvoltarea procesului destinderii la viitor; … b) organizind în aceste scopuri intilniri între reprezentanţii lor, începînd cu o reuniune la nivelul reprezentanţilor desemnaţi de miniştrii afacerilor externe. … Aceasta va preciza modalităţile adecvate pentru ţinerea altor intilniri, care vor putea cuprinde noi reuniuni similare şi posibilitatea unei noi conferinţe;3. Prima dintre întîlnirile indicate mai sus se va tine la Belgrad, în 1977. O reuniune pregătitoare, însărcinată sa organizeze aceasta reuniune, va avea loc la Belgrad, la 15 iunie 1977. Reuniunea pregătitoare va fixa data, durata, ordinea de zi şi celelalte modalităţi ale reuniunii reprezentanţilor desemnaţi de miniştrii afacerilor externe;4. Regulile de procedura şi de lucru, precum şi baremul de repartizare a cheltuielilor, ale conferintei se vor aplica, mutatis mutandis, reuniunilor prevăzute în paragrafele 1(c), 2 şi 3 de mai sus. Toate reuniunile menţionate mai sus se vor tine prin rotaţie, în statele participante. Serviciile de secretariat tehnic vor fi asigurate de ţara gazda.Originalul prezentului Act final, redactat în germană, engleza, spaniola, franceza, italiana şi rusa, va fi remis guvernului Republicii Finlanda care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la guvernul Republicii Finlanda o copie conformă a prezentului Act final.Textul prezentului Act final va fi publicat în fiecare stat participant, care îl va difuza şi îl va face cunoscut cît mai larg posibil.Guvernul Republicii Finlanda este rugat sa transmită secretarului general al Naţiunilor Unite, în vederea difuzării către toţi membrii Organizaţiei ca document oficial al Naţiunilor Unite, textul prezentului Act final, care nu poate fi primit pentru a fi înregistrat pe baza articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite.Guvernul Republicii Finlanda este, de asemenea rugat sa transmită textul prezentului Act final directorului general al UNESCO şi secretarului executiv al Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.Drept pentru care, subsemnaţii Înalţi Reprezentanţi ai statelor participante, constienti de înaltă semnificaţie politica pe care acestea o acorda rezultatelor Conferintei şi declarind hotărîrea lor de a acţiona în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în textele de mai sus, au semnat prezentul Act final.Făcut la Helsinki, la 1 august 1975,în numele:Republicii Austria Bruno Kreisky – cancelar federalRegatului Belgiei Leo Tindemans – prim-ministruRepublicii Populare Bulgariei Todor Jivkov – prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare BulgariaCanadei Pierre Elliott Trudeau – prim-ministruRepublicii Socialiste CehoslovaceGustav Husak – secretar general al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste CehoslovaceRepublicii Cipru Arhiepiscopul Makarios III – preşedintele Republicii CipruDanemarcei Anker Joergensen – prim-ministruConfederatiei Elvetiene Pierre Graber – preşedintele Confederatiei, şeful Departamentului politic federalRepublicii Finlanda Urho Kekkonen – preşedintele RepubliciiRepublicii Franceze Valery Giscard d'Estaing – preşedintele Republicii FrancezeRepublicii Democrate Germane Erich Honecker – prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din GermaniaRepublicii Federale Germania Helmut Schmidt – cancelar federalRepublicii Elene Constantin Caramanlis – prim-ministruIrlandei Liam Cosgrave – prim-ministruIslandei Geir Hallgrimsson – prim-ministruRepublicii Italiene Aldo Moro – preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene, şi în calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliului Comunităţii EuropeneRepublicii Socialiste Federative Iugoslavia Iosip Broz Tito – preşedintele Republicii Socialiste Federative IugoslaviaPrincipatului Liechtenstein Walter Kieber – şeful guvernuluiMarelui Ducat al Luxemburgului Gaston Thorn – preşedintele guvernului, ministrul afacerilor externeRepublicii Malta Anton ButtigiegRegatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord Harold Wilson – prim-lord al trezoreriei şi prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de NordPrincipatului Monaco Andre Saint Mleux – ministru de stat, preşedintele Consiliului de guvernămînt, reprezentantul Altetei Sale Principele de MonacoNorvegiei Trygve Bratteli – prim-ministruRegatului Ţărilor de Jos J. M. den Uyl – prim-ministruRepublicii Populare Polone Edward Gierek – prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit PolonezRepublicii Portugalia Francisco Da Costa Gomes – preşedintele RepubliciiRepublicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu – preşedintele Republicii Socialiste RomâniaSan Marino Gian Luigi Berti – secretar de stat pentru afacerile externe şi politiceSpaniei Carlos Arias Navarro – preşedintele guvernuluiStatelor Unite ale Americii Gerald R. Ford – preşedintele Statelor Unite ale AmericiiSuediei Olof Palme – prim-ministruRepublicii Turcia Suleyman Demirel – prim-ministruRepublicii Populare Ungaria Janos Kadar – prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, membru al Consiliului Prezidential al Republicii Populare UngareUniunii Republicilor Socialiste Sovietice L. Brejnev – secretar general al C.C. al P.C.U.S.Sfintului Scaun Excelenta Sa Monseniorul Agostino Casaroli – secretarul Consiliului Afacerilor Publice ale Bisericii, delegat special al Sanctitatii sale Papa Paul al VI-lea.––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește