ACORD INTERPROFESIONAL din 5 februarie 2010

pentru sfecla de zahar – recolta anului de comercializare 2010/2011



Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume:– Organizaţia Interprofesională Naţională "Zahărul" din România, denumită în continuare OINZR;– Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR;– Asociaţia "Patronatul Zahărului din România";– Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,în baza art. 8 lit. k) pct. 7 din statutul OINZR,au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepţia şi plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011, destinată industrializării.AIP a luat în considerare toate regulamentele şi prevederile europene recente în domeniu şi îndeosebiRegulamentul (CE) nr. 318/2006al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului,Regulamentul (CE) nr. 319/2006al Consiliului din 20 februarie 2006 de modificare aRegulamentului (CE) nr. 1.782/2003de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, Regulamentul (CE) nr. 163/2006 al Comisiei din 30 ianuarie 2006 de modificare a ratelor de restituire aplicabile anumitor produse din sectorul zahărului exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat,Regulamentul (CE) nr. 950/2006al Comisiei din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 şi 2008/2009, privind importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare şi acorduri preferenţiale,Regulamentul (CE) nr. 967/2006al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare aRegulamentului (CE) nr. 318/2006al Consiliului privind producţia peste cotă în sectorul zahărului,Regulamentul (CE) nr. 1.053/2009al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare aRegulamentului (CE) nr. 318/2006al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor,Regulamentul (CE) nr. 1.261/2008al Comisiei din 16 decembrie 2008 de modificare aRegulamentului (CE) nr. 1.126/2008de adoptare a anumitor standarde internaţionale de contabilitate în conformitate cuRegulamentul (CE) nr. 1.606/2002al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Standardul internaţional de raportare financiară (IFRS) 2 (text cu relevanţă pentru SEE),Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol şi de modificare a anumitor regulamente,Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP), cu modificările şi completările ulterioare,Regulamentul (CE) nr. 1.121/2009al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile IV şi V din regulamentul respectiv şiRegulamentul (CE) nr. 1.122/2009al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare aRegulamentului (CE) nr. 73/2009al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare aRegulamentului (CE) nr. 1.234/2007al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol. + 
Articolul 1Obiectivele şi durata AIP1.1. AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăţi comerciale producătoare de zahăr).1.2. AIP îşi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.1.3. AIP îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene.1.4. AIP îşi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum.1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2010/2011, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între cei 4 membri semnatari şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, până cel mai târziu la 10 februarie 2010.1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare.1.7. AIP este aprobat anual de către MADR şi este pus în aplicare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.Definiţii:– zahăr în cotă – cota de producţie de zahăr alb echivalent alocată unei societăţi comerciale producătoare de zahăr, destinată desfacerii pe piaţa comunitară;– sfeclă de zahăr în cotă – toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în cotă;– zahăr în afara cotei – producţia de zahăr alb echivalent care se obţine peste cota de producţie alocată (zahăr în cotă) şi care este destinată exportului extracomunitar sau producerii de zahăr industrial ori surplusului de zahăr. Cantităţile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparţinând exclusiv societăţilor comerciale producătoare de zahăr. Cantităţile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităţi de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;– sfeclă de zahăr în afara cotei – toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în afara cotei;– zahăr industrial – cantitatea de zahăr, peste cantităţile de zahăr din sfecla de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop şi altele [conform anexei laRegulamentul (CE) nr. 967/2006];– surplus de zahăr – cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă şi zahărului industrial;– an de comercializare – perioada începând cu data de 1 octombrie şi sfârşind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor. Anul de comercializare 2010/2011 începe la data de 1 octombrie 2010 şi se termină la data de 30 septembrie 2011;– societate comercială producătoare de zahăr – o organizaţie economică independentă şi constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una sau mai multe fabrici de zahăr. Societăţile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilităţii profesionale dovedite de a produce zahăr şi a conformării acestora cu cerinţele privind furnizarea de informaţii specifice şi acceptarea verificării acestora. + 
Articolul 2Clauze generale2.1. Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.698 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei (industrial sau în surplus), ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR. Cota naţională menţionată mai sus poate fi redusă prin adoptarea regulamentelor europene care prevăd retrageri temporare de cotă pentru respectivul an de comercializare.2.2. În funcţie de cotele de producţie alocate, societăţile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr şi suprafaţa necesară a fi contractată, pe care le vor comunică asociaţiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.2.3. Între cultivator şi societăţile comerciale producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul acord interprofesional, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2010/2011.2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 20 aprilie 2010. O copie a CPCLP se va depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până la data de 17 mai 2010. Atât societăţile comerciale producătoare de zahăr, cât şi asociaţiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentaţiei privind subvenţiile şi ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr. Până la data de 25 aprilie 2010, societăţile comerciale producătoare de zahăr împreună cu asociaţiile locale ale producătorilor vor înainta direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene o listă a contractelor încheiate şi vor face o verificare a bazei de date privind CPCLP înregistrate. Centrul judeţean al APIA va transmite APIA situaţia finală a contractelor înregistrate şi avizate; APIA va transmite MADR această situaţie centralizată, conform prevederilor pct. 2.2, până la data de 30 aprilie 2010; eventualele neconcordanţe vor fi analizate şi soluţionate până la data de 10 mai 2010 (prin intermediul FCSZR).2.5. CPCLP este semnat de ambii parteneri şi este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceştia.2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relaţia dintre un cultivator definit şi societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul.2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoţesc de drept pe toată perioada valabilităţii lui.2.8. Partenerii CPCLP pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu şi clauzele AIP.2.9. CPCLP şi AIP pot fi utilizate în relaţii comerciale şi de parteneri neafiliaţi celor 4 structuri reprezentative, cu menţiunea că aceştia nu beneficiază de clauzele privind concilierea interprofesională. + 
Articolul 3Modul de aplicare a AIP3.1. AIP reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lui.3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între cei 4 parteneri semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5.3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din acesta şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi.3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat la cei 2 parteneri semnatari, care nu anulează stipulaţiile AIP, nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat. + 
Articolul 4Forţa majorăÎn caz de forţă majoră, AIP încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate fi invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra CPCLP. + 
Articolul 5Concilierea şi arbitrajulLitigiile referitoare la aplicarea AIP şi a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare relative la conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere. + 
Articolul 6Cotizaţiile profesionale şi interprofesionale6.1. Părţile semnatare ale AIP au convenit asupra necesităţii ca societăţile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizaţiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 49% către FCSZR, 2% către OINZR şi 49% asociaţiilor cultivatorilor din zona fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei organizaţii.6.2. Plata cotizaţiilor se face până la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2010. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comercială producătoare de zahăr se prelungeşte după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2011.6.3. Calcularea cotizaţiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societăţii comerciale producătoare de zahăr şi recepţionată prin aplicarea baremului de echivalenţă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât şi pentru cantitatea din afara cotei. + 
Articolul 7Producerea/cultivarea sfeclei de zahăr7.1. CPCLP vor specifică atât suprafaţa cultivată, cât şi producţia netă de zahăr alb scontată a se obţine, separat din cotă şi din afara cotei de producţie. Contractanţii de sfeclă de zahăr, asociaţi sau neasociaţi în structuri profesionale sau interprofesionale, şi societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):– sămânţa de sfeclă de zahăr necesară înfiinţării culturii, pentru suprafaţa contractată, direct sau prin societăţi comerciale specializate;– serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafaţa/cantitatea contractată.7.2. Sămânţa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziţia cultivatorului şi va fi tratată standard cu insecticide şi fungicide.7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr şi să permită accesul reprezentanţilor acesteia pentru a executa monitorizarea evoluţiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceştia la termenele stabilite.7.4. Periodic, de la începerea contractării şi până la terminarea recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr, societăţile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR şi APIA datele statistice specifice. Ca un minim de informaţii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligaţia transmiterii de date privind cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conţinutul de zahăr stipulat şi estimat, precum şi randamentul preconizat. Autorităţile competente au dreptul să ceară şi să obţină şi alte informaţii pe care le consideră necesare. + 
Articolul 8Recoltarea sfeclei de zahăr8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din iniţiativa societăţii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării şi de punere la dispoziţie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoştinţă, conform graficelor convenite. Societăţile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificaţie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcţie de zona şi de specificul culturii, definiţiile recoltării timpurii şi recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP.8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului şi a recepţiei.8.4. Depăşirea cu două zile a datei-limită de recepţie poate atrage refuzul societăţii comerciale producătoare de zahăr de a recepţiona sfecla de zahăr, cantităţile aferente decăzând din clauzele AIP şi CPCLP, sub rezerva înţelegerilor particulare ale părţilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective. + 
Articolul 9Transportul sfeclei de zahăr9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la bazele de preluare pentru transport cu mijloacele societăţii comerciale producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de cultivator. Transportul sfeclei de zahăr de la bazele de preluare la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de către societatea în cauză.9.2. În vederea eficientizării şi viabilizării producţiei de zahăr, prin intermediul CPCLP, părţile pot conveni asupra unei metode de partajare a costurilor cu transportul sfeclei de zahăr (procentual, cost fix/tonă etc.).9.3. Sub rezerva convenţiilor particulare răspunzând regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2010/2011, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 9.1 şi 9.2. + 
Articolul 10Recepţia sfeclei de zahăr10.1. Partenerii au convenit ca recepţia sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2010/2011 să fie efectuată cantitativ şi calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare [ Regulamentul (CE) nr. 318/2006].10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepţia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât şi cantitativ.Pentru recolta anului de comercializare 2010/2011, sfecla de zahăr de calitate standard trebuie să fie:– de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare;– cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie. + 
Articolul 11Preţul sfeclei de zahăr(1) Sfecla de zahăr din cotă … 11.1. Părţile au convenit ca pentru recolta anului de comercializare 2010/2011 preţul minim pentru sfecla de zahăr din cotă, de calitate standard, să fie de 26,29 euro/tonă, în condiţia de livrare ex-loc de recepţie convenit cu procesatorul. Preţul se calculează şi se plăteşte în lei, la cursul de schimb stabilit de Regulamentul (CE) nr. 163/2006.11.2. Preţul sfeclei de zahăr se poate majoră/diminua, în funcţie de conţinutul în zahăr, astfel:a) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se majorează cu minimum: … (i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;(îi) 0,7% pentru conţinut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;(iii) 0,5% pentru conţinut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;b) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se diminuează cu maximum: … (i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză sub 16%, dar nu mai puţin de 15,5%;(îi) 1% pentru conţinut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai puţin de 14,5%.11.3. Preţul pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât preţul minim ajustat conform lit. a) pct. (iii).11.4. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% şi sub 14,5% CPCLP poate stipula alte procente de creştere/diminuare.11.5. Preţurile minime sus-menţionate se aplică cantităţilor neto de sfeclă de zahăr predate şi recepţionate de societăţile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulaţiile CPCLP privind conţinutul de corpuri străine şi de pământ aderent.Se stabileşte ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un conţinut minim de zaharoză de 13,5%. În cazul sfeclei de zahăr cu un conţinut de zaharoză sub pragul minim acceptabil menţionat mai sus, societăţile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.(2) Sfecla de zahăr din afara cotei … 11.6. Pentru cantităţile de sfeclă de zahăr din afara cotei, preţul şi condiţiile de achiziţie sunt stipulate separat în CPCLP şi se negociază fără restricţii între părţile implicate. Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă şi în ce condiţii acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie.Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită menţionată la art. 2 pct. 2.4) pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de producţie alocate şi la preţul minim, aceasta este obligată să plătească preţul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2010/2011.11.7. Echivalenţa preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul acord interprofesional. + 
Articolul 12Plata materiei prime12.1. Părţile au convenit ca plata materiei prime recepţionate să se facă astfel:– o treime până la data de 20 decembrie 2010;– o treime până la data de 31 ianuarie 2011;– integral până la data de 31 martie 2011.12.2. Sub rezerva convenţiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2010/2011, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.12.3. Modalitatea de plată convenită de părţi se negociază între părţi şi se va stipula în CPCLP. + 
Articolul 13Alte drepturi ale cultivatorilor13. În privinţa borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea ca:a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantităţi de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică; … b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat şi amestecat cu melasă, să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică; … c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică, dar cu plata costurilor de presare sau uscare; … d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensaţii care să ţină cont de posibilităţile de vânzare a borhotului. … În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantităţilor de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să menţioneze toate punctele care se pot aplica. + 
Articolul 14Alocarea cotei de cultivare a sfeclei de zahăr în cotă14.1. Societăţile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficienţa agricolă în ceea ce priveşte costurile de transport şi randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere creşterea competitivităţii în acest sector şi necesitatea de a atinge performanţele agriculturii europene, societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociaţiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-şi modifica politica de achiziţie a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare şi de a reconsidera contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.14.2. Cotele de producţie de zahăr şi, implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul şi, în consecinţă, societăţile comerciale producătoare de zahăr pot modifica cantităţile de sfeclă de zahăr, în funcţie de modificările de cotă impuse de regulamentele europene.14.3. În cazul în care societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unităţii producătoare respective [ conform art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare aRegulamentului (CE) nr. 318/2006al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor], părţile semnatare ale AIP se obligă ca prima opţiune pentru procesare să fie o unitate de producţie din România şi numai în cazul refuzului acesteia sau al unei oferte necompetitive procesarea să se facă în alte ţări ale Uniunii Europene. Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 3 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns va fi considerată refuz. MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin condiţionarea acordului de procesare. + 
Articolul 15Taxe şi alte obligaţii financiare15.1. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi legislaţia românească, cum ar fi taxa de producţie, achiziţia de noi cote de producţie etc.15.2. Societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să îşi asume până la 50% din taxa pe producţie. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare şi repartizare a acestor obligaţii financiare în conformitate cu prevederile legale şi/sau cu înţelegerea dintre părţi.Încheiat astăzi, 5 februarie 2010, în 4 exemplare.

 + 
Anexa 1────────la acordul interprofesional────────────────────────────CONTRACTde producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahărPrezentul contract este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr – recolta anului de comercializare 2010/2011 (AIP).Între:Beneficiar: Societatea Comercială ……… – S.A., cu sediul în ……., str. ……. nr. ….., reprezentată prin ……./(numele, prenumele şi funcţia)…. şi ……/(numele, prenumele şi funcţia)…… având contul ……, deschis la ….., înregistrată în registrul comerţului sub nr. ……,şiFurnizor: ……../Proprietar: ……., cu sediul/domiciliul în …….., str. ……. nr. …., telefon/fax ……, reprezentat prin …../(numele, prenumele şi funcţia)….. şi ……/(numele, prenumele şi funcţia)….. având contul …., deschis la ……, înregistrată în registrul comerţului la poziţia …… nr. ……..,a intervenit următorul contract, cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr.Cursul de schimb se stabileşte în conformitate cu regulamentele europene în vigoare.Sfecla de zahăr din cotăFurnizorul se obligă să cultive o suprafaţă de ….. ha cu sfeclă de zahăr, în scopul realizării unei producţii nete de plată de …… tone, care va fi predată beneficiarului, conform graficului de livrare care va fi comunicat de către beneficiar.Beneficiarul se obligă să cumpere de la furnizor o cantitate de …. tone rădăcini de sfeclă de zahăr, la un preţ de ….. euro/tona de sfeclă de zahăr, în condiţiile calităţii standard (de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare, cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie).Preţul menţionat mai sus se poate modifica în funcţie de conţinutul de zaharoză la punctul de livrare, conform tabelului anexat la prezentul contract.Conţinutul de zahăr minim acceptabil pentru sfecla de zahăr destinată procesării este de 13,5%. Beneficiarul are dreptul să refuze orice cantitate de sfeclă de zahăr livrată având sub conţinutul minim de zahăr menţionat mai sus.Sfecla de zahăr în afara cotei (dacă este cazul)Beneficiarul se angajează să cumpere o cantitate de ……… sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, la preţul de ……. euro/tonă, în condiţiile de livrare ….., pusă la dispoziţie de furnizor.Punctele de colectare pentru sfecla de zahăr a anului de comercializare 2010/2011 sunt: ……………………………………………………. .Livrările de sfeclă se desfăşoară, de regulă, în perioada …………… .Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahărRecepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr se fac la ………….. de către ………………, conform anexei II pct. VII.1 dinRegulamentul (CE) nr. 318/2006al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, în prezenţa ………… .Datele se vor consemna/înregistra în ………………………………..Alte drepturi ale cultivatorilorBeneficiarul va livra, iar furnizorul de sfeclă de zahăr va primi o cantitate de borhot (tăiţei) în următoarele condiţii: ………………….. .Plata taxelor şi obligaţiilor financiareFurnizorul de sfeclă de zahăr mandatează beneficiarul ca la plata sfeclei de zahăr să îi reţină cotizaţia de membru al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în valoare de 0,8 lei/tona de sfeclă predată neto de plată, şi să verse aceste sume în contul şi pe cheltuiala FCSZR (în conformitate cu art. 6 pct. 6.1 din AIP).Noi, semnatarii prezentului contract, declarăm că avem cunoştinţă de stipulaţiile AIP şi de prevederileRegulamentului (CE) nr. 318/2006(anexa nr. II) – campania agricolă a anului de comercializare 2010/2011 şi ne angajăm să le respectăm în litera şi în spiritul lor.Încheiat astăzi, ……., în …… exemplare, toate cu valoare de original.

 + 
Anexa 2─────────la acordul interprofesional──────────────────────────TABEL DE ECHIVALENŢĂa preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr, în funcţie de conţinutul dezaharoză determinat la punctul de colectare

_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește