între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind protejarea reciprocă a investiţiilor faţă de riscurile necomerciale
Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (în textul următor: părţile contractante),în dorinţa de a promova colaborarea economică dintre cele doua tari,pornind de la faptul ca protejarea reciprocă a investiţiilor împotriva riscurilor necomerciale va stimula initiativele de afaceri pentru investirea mijloacelor organizaţiilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,au convenit următoarele: +
Articolul 1În sensul prezentului acord:a) prin investiţii se înţeleg mijloacele investite cît şi celelalte mijloace ale investitorilor, acumulate pe baza mijloacelor investite, în conformitate cu legislaţia părţii contractante pe teritoriul căreia au fost investite mijloacele; … b) prin investitori se înţelege: … – referitor la Republica Socialistă România, unităţile economice române avînd personalitate juridică şi care, potrivit legii, au atribuţii de comerţ exterior şi de cooperare economică cu strainatatea;– referitor la Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, organizaţiile de muncă asociata înfiinţate în conformitate cu legile naţionale;c) prin risc necomercial se înţeleg pagubele apărute la investiţii, din cauza: … – exproprierii în interes public sau altor măsuri luate de stat, care se pot asimila cu exproprierea;– razboaielor sau altor conflicte armate, respectiv a unor evenimente politice cu consecinţe asemănătoare. +
Articolul 2Fiecare parte contractantă va lua măsuri, în cadrul competentelor sale, în scopul promovării investiţiilor şi a transferului mijloacelor investite şi altor mijloace ale investitorilor realizate în baza mijloacelor investite din cealaltă parte contractantă, în conformitate cu legile sale naţionale. +
Articolul 3Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just şi echitabil investiţiilor şi investitorilor celeilalte părţi contractante, tratament care nu va fi mai puţin favorabil decît acela acordat investiţiilor şi investitorilor oricărei tari terţe. +
Articolul 4Fiecare parte contractantă se angajează ca investitorilor celeilalte părţi contractante care suporta o paguba reală la investiţiile de pe teritoriul sau ca urmare a riscurilor necomerciale să le asigure o despăgubire la nivelul pagubei reale. +
Articolul 5Părţile contractante nu vor lua măsuri prin care, direct sau indirect, sa retragă sau sa limiteze drepturile investitorilor celeilalte părţi contractante în privinta investiţiilor lor în afară de cazul ca măsurile luate sînt în interes public, în conformitate cu legile părţii contractante pe teritoriul căreia se realizează investiţia şi dacă aceste măsuri nu sînt discriminatorii.Odată cu măsura prin care se retrage sau limitează un drept al investitorului din cealaltă parte contractantă, va fi prevăzută despăgubirea care trebuie să corespundă valorii reale a pagubei, conform procedurilor prevăzute în legislaţia naţionala şi care va fi plătită fără întîrziere nejustificată. +
Articolul 6Partea contractantă care, conform legilor naţionale, îşi despagubeste investitorii săi pentru pagubele reale provocate la investiţiile de pe teritoriul celeilalte părţi contractante, din cauza riscurilor necomerciale, se subroga în relaţia cu cealaltă parte contractantă, în toate drepturile şi obligaţiile acestor investitori. +
Articolul 7Despăgubirile pentru pagubele reale care revin investitorului în baza prezentului acord se vor plati în valută convertibilă dar pot fi plătite şi în alt mod, numai în cazul cînd ambele părţi sînt de acord cu aceasta.Părţile contractante vor asigura fără restrictii şi aminari nejustificate transferul de mijloace în baza despăgubirilor prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, în conformitate cu legile lor naţionale. +
Articolul 8Dacă litigiul privind cuantumul despăgubirii care a apărut din cauza exproprierii sau a unei alte măsuri de stat, care s-ar putea asimila cu exproprierea, între o parte contractantă şi investitorul celeilalte părţi contractante nu s-a putut rezolva în mod satisfăcător, partea care este în litigiu va incredinta diferendul spre rezolvare Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, potrivit procedurii prevăzute de Convenţia deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965. +
Articolul 9Orice divergenta dintre părţile contractante care apare în legătură cu interpretarea, respectiv cu aplicarea prezentului acord şi care în termen de 6 luni nu se poate rezolva pe cale de negocieri, se supune, la cererea uneia dintre părţile aflate în divergenta, unui tribunal arbitral format din 3 membri.Fiecare parte contractantă desemnează cîte un arbitru, iar arbitrii astfel desemnaţi îl desemnează împreună pe al treilea arbitru ca preşedinte, care nu poate fi cetăţean al nici uneia dintre părţile contractante.Dacă una dintre părţile contractante nu-şi desemnează arbitrul sau în termen de 3 luni de la trimiterea invitatiei de către cealaltă parte contractantă pentru a face aceasta desemnare, cealaltă parte contractantă poate ruga pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirea necesară.Dacă arbitrii desemnaţi de către părţile contractante nu se pot înţelege asupra alegerii celui de-al treilea arbitru în termen de 2 luni de la desemnarea lor, fiecare parte contractantă poate ruga pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie să facă numirea necesară.Dacă, în cazurile prevăzute la alin. 3 şi 4 din prezentul articol, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este împiedicat să-şi îndeplinească aceasta funcţie sau dacă este cetăţeanul uneia dintre părţile contractante, vicepreşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie poate face numirea necesară.Dacă vicepreşedintele este împiedicat sa îndeplinească funcţia menţionată sau este cetăţeanul uneia dintre părţile contractante, cel mai în vîrsta membru al Curţii Internaţionale de Justiţie care nu este cetăţean al nici uneia dintre părţile contractante poate face numirea necesară. +
Articolul 10Tribunalul arbitral de la art. 9 al prezentului acord ia hotărîri cu majoritate de voturi.Hotărîrea tribunalului arbitral este definitivă şi obligatorie pentru ambele părţi contractante.Fiecare parte contractantă suporta cheltuielile pentru membrul arbitrajului numit de el şi pentru reprezentantul sau în procedura din faţa tribunalului. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli se suporta în părţi egale de către părţile contractante.Tribunalul arbitral stabileşte procedura potrivit căreia se vor desfăşura dezbaterile şi se va pronunţa hotărîrea. +
Articolul 11Prezentul acord se aplică şi la investiţiile efectuate de către investitorii uneia dintre părţile contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, înainte de intrarea în vigoare a acestui acord. +
Articolul 12Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 10 ani de la data intrării sale în vigoare şi rămîne în vigoare după expirarea acestui termen pe o noua perioada de 10 ani, dacă una dintre părţile contractante nu îl denunta, în scris, cu un an înainte. +
Articolul 13În cazul încetării valabilităţii acestui acord, prevederile sale se vor aplica la investiţiile efectuate în timpul valabilităţii sale, dar nu mai mult de 10 ani după încetarea valabilităţii acestui acord. +
Articolul 14Prezentul acord intră în vigoare la data schimbului de note diplomatice prin care părţile contractante se informează reciproc ca acordul a fost aprobat conform procedurii constituţionale a fiecărei părţi contractante.Semnat la Belgrad la 27 octombrie 1982, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, sirbocroata şi engleza, toate textele fiind egal autentice.PentruRepublica Socialistă România,Nicolae ConstantinPentruRepublica Socialistă Federativă Iugoslavia,Dr. Milenko Bojanic–––
