ACORD din 26 martie 2003

între Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne şi Ministerul Public, şi Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare, privind implementarea programelor "Introducerea conceptului «Poliţia de Proximitate» în România", "Îmbunătăţirea cooperării dintre Poliţie şi Parchet", etapa 2003-2004*)



–––––Notă …
*) Traducere.Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne (denumit în continuare MI) şi Ministerul Public (denumit în continuare MP), şi Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare (denumita în continuare AEDC),în baza Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României şi Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la Bucureşti, în scopul de a calauzi procesul de tranzitie către economia de piaţa şi de a susţine iniţiativa privată şi în vederea acordării de asistenţa reformei în domeniul poliţiei şi justiţiei,părţile au convenit următoarele: + 
Articolul 1Condiţii generale şi definiţii1.1. Oriunde sunt intalniti în acest acord, dacă nu se prevede altfel în context, următorii termeni au umatorul înţeles:a) părţile contractante reprezintă Ministerul de Interne şi Ministerul Public din România şi Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare; … b) programe reprezintă anexa nr. 1; … c) MI reprezintă Ministerul de Interne din cadrul Guvernului României; … d) MP reprezintă Ministerul Public din cadrul Guvernului României; … e) AEDC reprezintă Agenţia Elvetiana pentru Dezvoltare şi Cooperare a Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei Elvetiene; … f) AE reprezintă Agenţia Executivă; … g) anexele (adică Proiectele documentelor – anexa nr. 1; Proiectul de buget – anexa nr. 2; Program de organizare – anexa nr. 3; Obligaţiile AE – anexa nr. 4 [urmează să fie definită şi completată după încheierea Acordului dintre AEDC şi AE]) fac parte integrantă din acest acord. …  + 
Articolul 2Obiectivele programului2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârşitul anului 2000, obiectivele programului sunt:● garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) susţinute şi a unei instruiri în domeniul analizei tranzactionale (AT) în toate instituţiile de instruire şi educaţie ale Poliţiei;● introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel puţin 75% din oraşele din toate judeţele României;● aducerea la cunoştinţa a conceptului PdP şi implementarea acestuia la nivelul tuturor structurilor poliţieneşti şi ale opiniei publice, printr-o activitate de relaţii publice efectuată simultan;● pregătirea planului de măsuri pentru introducerea 100% a PdP până la sfârşitul anului 2006;● evaluarea efectelor introducerii PdP şi în judeţul-pilot Braşov;● îmbunătăţirea eficientei muncii operative a Poliţiei şi a Departamentului de Procuratura;● îmbunătăţirea cooperării dintre Poliţie şi Departamentul de Procuratura;● implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare, structurilor organizatorice reînnoite şi a unui sistem electronic de management/control.2.2. Durata programului este până la sfârşitul anului 2004. Aceasta poate fi extinsă, dacă este necesar.2.3. AEDC poate lua în considerare extinderea programului. În acest caz, prezentul acord va fi modificat în consecinţa. + 
Articolul 3Costurile şi finanţarea programelor3.1. Costurile totale ale programelor finanţate de Confederatia Elvetiana ajung până la maximum 1.200.000 franci elvetieni. O estimare a bugetului programelor este inclusă în anexa nr. 2 la acest acord. În această sumă nu sunt incluse costurile AE (135 de zile-munca). Aceste costuri sunt suportate separat de AEDC.3.2. MI şi MP vor contribui la proiect cu până la 20% din suma împrumutului elvetian, în principal prin munca angajaţilor acestora (vezi art. 10). + 
Articolul 4Fluxul fondurilor şi contribuţiilor financiareAEDC va efectua transferul plăţilor anticipate pentru program, în contul AE din Confederatia Elvetiana. Contul operat de către AE este specificat în contractul semnat între AEDC şi AE. + 
Articolul 5Organizarea şi implementarea programului5.1. Implementarea şi managementul programului vor fi împărţite de cele doua părţi contractante.5.2. Strategiile programului vor fi definite şi controlate de către Consiliul director, în care vor fi reprezentate atât partea elvetiana, cat şi cea română. Organizarea şi funcţionarea cooperării sunt stipulate în anexa nr. 3 la prezentul acord.5.3. Activitatea Consiliului director se va desfăşura prin intalniri bianuale. Intalnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de câte ori este necesar. Reprezentanţi din rândul participanţilor la programe pot fi invitaţi la aceste intalniri.5.4. În cadrul prezentului acord şefii şi coordonatorii proiectului ai părţii române sunt numiţi de MI, respectiv MP.5.5. În acceptarea prezentului acord delegatul român al şefului proiectului elvetian este un expert român care a desfăşurat o activitate în cadrul programului, numit şi plătit de AE.5.6. AE competenţa în problematica de management este responsabilă, faţă de Consiliul director şi AEDC pentru implementarea programelor. + 
Articolul 6Monitorizarea şi coordonarea6.1. Responsabilităţile pentru controlarea sarcinilor vor fi împărţite între părţile contractante în conformitate cu participarea lor la program.6.2. Instrumentele de control folosite trebuie să fie definite în funcţie de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.).6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere în practica) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate, proces, impact, context.6.5. Monitorizarea activităţilor urmează să fie realizată de toţi partenerii implicaţi în program şi va fi definită de către Consiliul director, în conformitate cu baza prezentului acord. + 
Articolul 7Raportarea7.1. Raportarea se va baza în principal pe monitorizarea datelor disponibile.7.2. Forma şi structura rapoartelor, precum şi frecventa lor urmează să fie stabilite de către Consiliul director în funcţie de destinaţia acestora.7.3. Consiliul director îşi va asuma responsabilitatea aprobării rapoartelor.7.4. AE este responsabilă pentru elaborarea şi prezentarea rapoartelor către AEDC, MI şi MP. Raportarea în cauza va furniza AEDC informaţiile necesare pentru propriile rapoarte care vor fi prezentate autorităţilor elvetiene. + 
Articolul 8Contabilitatea şi bilanţul contabil8.1. AE va păstra dosarele şi bilanţurile referitoare la operaţiunile executate, depozitele şi cheltuielile efectuate pentru derularea programelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei elvetiene.8.2. Bilanţurile anuale pe plan local vor fi realizate la cererea uneia dintre părţile contractante.8.3. AE este responsabilă pentru managementul şi contabilitatea pe care le presupune derularea programelor în Elvetia potrivit contractului încheiat cu AEDC. + 
Articolul 9Agenţia Executivă, Consiliul consultativ9.1. Personalul AE destinat programelor va consilia şi va pregati personalul părţii române în toate problematicile legate de capacitatea de construcţie, managementul şi implementarea programelor.9.2. Funcţiile, sarcinile şi responsabilităţile AE sunt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul acord, care va fi definită şi completată după încheierea Acordului dintre AEDC şi AE. + 
Articolul 10Angajamentele părţii române10.1. Pentru derularea prezentului acord, MI şi MP din România sunt responsabile cu implementarea şi managementul programelor, în funcţie de competente.10.2. MI şi MP vor sprijini derularea programelor, urmărind etapele necesare pentru a le furniza:● manopera solicitată (pentru organizare, coordonare, participare, translatie primara, cooperare, derulare);● facilităţile de transport (exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanţi şi pentru experţii elvetieni în România;● localităţile/sălile pentru desfăşurarea atelierelor de lucru şi seminariilor în România;● cazarea şi masa, precum şi cheltuielile propriului personal şi participanţilor lor în cadrul programelor în România. + 
Articolul 11Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene11.1. AEDC va furniza contribuţia Elvetiei pentru derularea programelor în baza prezentului acord, care se ridica la suma de maximum 1.200.000 franci elvetieni, după cum este prevăzut pentru buget în anexa nr. 2 la prezentul acord. + 
Articolul 12Taxe şi impozite12.1. Prezentul acord este guvernat de prevederea Acordului de cooperare tehnica, încheiat între Guvernul României şi Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia taxelor şi impozitelor. + 
Articolul 13Procurarea bunurilor şi serviciilor13.1. Bunurile şi serviciile care urmează a fi finanţate în afară de câştigurile contribuţiei elvetiene vor fi procurate în conformitate cu legislaţia elvetiana.13.2. Procurarea acestora în Elvetia se va realiza în conformitate cu legislaţia elvetiana şi sub responsabilitatea AEDC. + 
Articolul 14Proprietatea şi utilizarea echipamentului pe care îl presupune programul14.1. Tot echipamentul finanţat prin contribuţie elvetiana va deveni proprietatea părţii române o dată cu intrarea acestuia în România sau cumpărarea pe piaţa locală; va fi păstrat exclusiv pentru derularea programelor şi nu va fi folosit în alt scop fără aprobarea prealabilă, în scris, a AEDC.14.2. AEDC nu îşi asuma nici un fel de responsabilitate în legătură cu echipamentul şi materialele menţionate. Dacă din anumite motive programele vor trebui suspendate, echipamentul furnizat prin contribuţie elvetiana va trebui folosit într-un mod care urmează a fi decis şi stabilit în scris de către cele doua părţi contractante. + 
Articolul 15Dispoziţii speciale15.1. Părţile contractante îşi exprima preocuparea comuna în lupta împotriva corupţiei care prejudiciază buna guvernare şi folosinţă corespunzătoare a resurselor necesare dezvoltării şi, în plus, pune în pericol competiţia deschisă şi cinstita bazată pe preţ şi calitate. De aceea, ele îşi declara intenţia de a-şi uni eforturile pentru a lupta împotriva corupţiei şi, în particular, declara faptul ca orice oferta, dar, plata, remuneraţie sau profit de orice fel şi apreciat drept un act ilegal sau o practica corupta nu a fost şi nici nu va fi făcut, direct sau indirect, vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensari sau punerii în practica a prezentului acord. Orice act de acest fel constituie suficiente motive pentru a justifica anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea recompensei ori pentru adoptarea oricăror alte măsuri de corectie prevăzute de legea în materie.15.2. Părţile contractante convin asupra faptului ca respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului, după cum au fost stabilite în particular în Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, calauzesc politicile lor interne şi externe şi constituie un element esenţial, situandu-se la acelaşi nivel cu obiectivele prezentului acord. + 
Articolul 16Rezolvarea divergentelor16.1. Divergenţele rezultate în urma interpretării sau aplicării prevederilor prezentului acord vor fi soluţionate pe cale diplomatică, prin negocieri între părţile contractante. + 
Articolul 17Încetarea acordului17.1. În cazul nerespectării elementelor esenţiale la care face referire alin. 15.2, oricare dintre ele sau ambele părţi contractante pot lua măsurile corespunzătoare. Înainte de a adopta o astfel de măsura, cu excepţia cazurilor de urgenta, partea contractantă în cauza va furniza toate informaţiile necesare unei examinari complete a situaţiei în perspectiva gasirii unei soluţii. În alegerea măsurilor, prioritate trebuie data acelora care aduc cat mai puţine impedimente funcţionarii prezentului acord. Asemenea măsuri vor fi notificate imediat celeilalte părţi contractante.În scopul unei corecte interpretări şi al unei aplicari practice a prezentului acord, părţile contractante convin ca situaţia de "urgenta specială", în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, sa existe dacă una dintre părţile contractante săvârşeşte o încălcare grava a unuia dintre elementele esenţiale sau obiectivele acordului la care se face referire la alin. 15.2.17.2. În eventualitatea unei neintelegeri, oricare dintre părţile contractante poate denunta prezentul acord, oricând, după expirarea unui termen de 90 (nouăzeci) de zile de la data informării, în prealabil, în scris, a celeilalte părţi contractante. + 
Articolul 18Eficacitatea şi dispoziţii finale18.1. Prezentul acord va intra în vigoare la data când partea română a notificat părţii elvetiene îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de legislaţia sa naţionala.18.2. Acesta va rămâne valabil până la data la care ambele părţi contractante şi-au îndeplinit obligaţiile asumate.18.3. Părţile contractante pot modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedura prevăzută la alin. 18.1.18.4. Fiecare parte contractantă poate denunta prezentul acord. Denunţarea va produce efecte la data primirii notificării scrise de către cealaltă parte contractantă sau la o dată ulterioară, indicată în notificare.18.5. Prezentul acord poate fi amendat prin schimb de scrisori între cele doua părţi contractante.Semnat la Berna la 26 martie 2003, în trei exemplare originale în limba engleza.Pentru Ministerul de Interne,Toma Zaharia,secretar de statPentru Ministerul Public,Tanase Joita,procurorul general al RomânieiPentru Agenţia Elvetiana pentruDezvoltare şi Cooperare,Walter Fust,directorul AEDC

 + 
Anexa 1a)–––la acord–––ROMÂNIAPREZENTAREA CONCEPTULUI "POLIŢIA DE PROXIMITATE"Descrierea proiectului 2003-20041. RezumatPornind de la structurile înfiinţate la sfârşitul anului 2000, proiectul:● va garanta o pregătire susţinută pentru Poliţia de Proximitate (PdP) şi analiza tranzactionala (AT) în toate instituţiile de pregătire şi învăţământ ale Poliţiei;● va implementa conceptul PdP în cel puţin 75% din judeţele României;● va face cunoscute conceptul PdP, precum şi implementarea lui în cadrul Poliţiei şi al opiniei publice printr-o activitate de relaţii publice, desfăşurată simultan;● va pregati planul de măsuri pentru definitivarea implementarii conceptului PdP până la sfârşitul anului 2006; şi● va evalua efectele implementarii conceptului PdP.2. Situaţia iniţială2.1. Modificarea cadrului1. În oraşele din judeţul-pilot Arges, precum şi în oraşul-pilot Piatra-Neamt evaluarea realizată de factori externi a arătat faptul ca proiectele-pilot în vederea implementarii, la nivel local a conceptului PdP, şi-au îndeplinit obiectivele în cea mai mare măsura.2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfăşurat în judeţul Arges în anul 2001, arata ca imaginea Poliţiei în rândul opiniei publice s-a îmbunătăţit comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000.3. În judeţul Arges, precum şi în judeţul Neamt specialiştii din cadrul PdP au fost eliberaţi de alte îndatoriri pe care le presupune postul.4. La nivelul conducerii Poliţiei Române exista un regulament conform căruia ar trebui să se stabilească un cadru legal pentru implementarea conceptului PdP, deja prezent în Legea poliţiei.5. Şeful Poliţiei Române doreşte implementarea rapida, la nivel de ţara, a conceptului PdP, dacă este posibil în anii 2003 şi 2004. Reprezentanţii partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) şi-au exprimat intenţia de a sprijini acest proiect.6. Au fost luate măsuri în vederea desfăşurării de cursuri de pregătire în domeniul AT în toate instituţiile de pregătire şi învăţământ. Programa acestor cursuri a fost deja introdusă în programa generală a instituţiilor în cauza.7. La cel mai înalt nivel, strategia de abordare în perioada 2003-2004 şi planul de activităţi pe anul 2003 au fost realizate de o maniera concertata şi aprobate de comun acord.2.2. Etapa iniţială1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la sfârşitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

2. Domeniile în care obiectivele nu au fost realizate sau au fost îndeplinite parţial sunt cele în care Poliţia Română de proximitate ar fi trebuit sa schiteze o baza conceptuala, sa adopte planuri de măsuri şi sa întreprindă acţiuni. Implementarea consistenta a conceptelor de muncă pe termen lung, precum şi iniţiativa personală a specialiştilor PdP pot fi îmbunătăţite.3. Ca urmare a deciziei de înfiinţare a PdP pe teritoriul României, în prezent nu exista capacitatea necesară pentru menţinerea proiectului cu privire la centrul de consiliere pentru victimele violenţei din Pitesti. Acest subproiect ar trebui sistat pentru moment şi reintrodus într-o faza ulterioară a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui să aibă nici un fel de ezitare în redistribuirea spaţiului care a fost alocat iniţial în acest scop.4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie în implementarea conceptului PdP au fost prezentate într-o primă forma Inspectoratului General al Poliţiei Române şi urmează să fie adoptate de către acesta şi aprobate de Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt importante pentru implementarea pe scara larga a conceptului PdP.Experienta a demonstrat faptul ca:● toţi şefii de Poliţie şi, treptat, întregul personal din cadrul Poliţiei ar trebui să fie informati despre existenta PdP;● introducerea conceptului PdP ar trebui realizată printr-o campanie susţinută;● conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cea a Poliţiei Capitalei, precum şi şefii inspectoratelor judeţene de poliţie trebuie să aprobe înfiinţarea PdP în toată ţara; şi● în activitatea viitoare trebuie continuată efectuarea de sondaje în scopul informării Poliţiei şi opiniei publice despre necesitatea existenţei PdP.3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele proiectului, rezultate)3.1. Obiectivul principal1. Exista premise îmbunătăţite considerabil pentru ca Poliţia sa garanteze siguranţa publică şi sa acţioneze în conformitate cu legea, de o maniera democratica, precum şi să respecte pe deplin drepturile omului.2. Proiectul ar trebui sa constituie baza unei activităţi de poliţie în buna colaborare cu societatea civilă (Poliţia de Proximitate) în 75% din oraşele României (până în prezent), în vederea îmbunătăţirii siguranţei obiective şi subiective a populaţiei.3.2. Scopul proiectului 2003-2004Proiectul:● va permite înfiinţarea PdP – cunoscută şi sub numele de poliţie comunitara (CP) – în proporţie de 75% din oraşele României;● va stabili pregătirea PdP;● va implementa acest aspect, precum şi teoria PdP în instituţiile de învăţământ din cadrul Poliţiei;● va familiariza poliţia şi societatea civilă cu conceptul PdP;● va pregati planul de măsuri pentru implementarea conceptului PdP în proporţie de 100% în toată ţara, în următorii 2 ani;● va arata impactul infiintarii PdP în România, pornind de la evaluarile ştiinţifice.3.3. Rezultate 2003În 2003 se asteapta următoarele rezultate:● Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP în România au fost stabilite oficial de către Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de către Ministerul de Interne.● Principalele instituţii politice şi oficialii Poliţiei, precum şi membrii Poliţiei au luat cunoştinţa despre conceptul PdP şi despre implementarea acestuia în România.● Informaţiile despre conceptul PdP şi implementarea acestuia în România sunt făcute publice, în comun, de către partenerii de proiect elvetieni şi români.● Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice şi va fi efectuată o evaluare a rezultatelor privind imaginea Poliţiei şi asteptarilor din partea Poliţiei din perspectiva populaţiei.● Implementarea conceptului PdP este însoţită de o campanie de publicitate susţinută.● Va fi instruit un număr suficient de profesori de la Academia de Poliţie, Şcoala de Poliţie şi de la centrele de pregătire ale Poliţiei, care vor preda notiuni de baza despre PdP.● Profesorii instruiti vor preda notiuni de baza despre PdP şi AT atât cadrelor active, cat şi studenţilor.● Vor fi formati între 16 şi 20 de instructori privind PdP.● Aceştia vor începe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale Poliţiei în toate oraşele, pregatind un număr suficient de specialişti.● Toţi instructorii şi formatorii au finalizat un curs de AT.● Au fost îmbunătăţite dotările din secţiile de poliţie privind relaţiile cu publicul.● Au fost îmbunătăţite condiţiile tehnice pentru o activitate mai eficienta a specialiştilor PdP.● A fost implementat conceptul PdP în sectorul 5 şi în alte sectoare ale municipiului Bucureşti.● Implementarea conceptului PdP se realizează în Bucureşti, Braşov şi Timişoara de către specialiştii elvetieni.● Implementarea acestui concept s-a îmbunătăţit considerabil în judeţele Arges şi Neamt.● Prima evaluare a stadiului implementarii va fi realizată de către specialiştii elvetieni în 40 de oraşe.● Cursul de AT de la Academia de Poliţie şi Şcoala de Poliţie va fi evaluat de specialiştii elvetieni.● Programul pe 2004 este emis de Comitetul româno-elvetian de evaluare.4. Organizarea proiectului(vezi proiectul planului/diagrama anexată)1. Directorul elvetian de proiect este în acelaşi timp şi coordonatorul acestuia. El lucrează direct cu persoanele responsabile cu pregătirea (instructori). Aceştia sunt: Markus Gurt, psiholog la Poliţia Cantonului Zurich pe analiza tranzactionala, Dominique Jolliet, Stephane Vaney şi Serge Chatelain de la Poliţia Cantonului Geneva, specialişti în domeniul poliţiei comunitare, Georges Chariatte şi Michel Tharin, fosti politisti în acelaşi canton, Alexandru Puricescu, delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian al proiectului, specialist în relaţii cu publicul. Georges Chariatte este adjunctul directorului elvetian de proiect.2. Directorul român de proiect este adjunctul şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe inspectorul-şef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urma colaborează direct cu persoanele desemnate sa pună în practica conceptul PdP, fiind responsabil cu pregătirea tuturor activităţilor din cadrul proiectului, derulate în acest sens în România.3. Comitetul de conducere se întruneşte cel puţin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect român şi elvetian, adjunctii acestora, delegatul român şi delegatul coordonatorului elvetian al proiectului. Alături de aceştia mai pot participa şi alte persoane, dacă este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activităţile, fixează reperele proiectului, precum şi obiectivele programului pentru anul viitor.5. Finanţare şi buget(vezi anexa referitoare la buget)6. Control6.1. Monitorizare1. Monitorizarea se focalizeaza pe rezultate, conform matricei-cadru aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect împreună cu cei implicaţi în procesul de pregătire compara obiectivele propuse cu rezultatele de după desfăşurarea respectivelor activităţi – dacă este posibil împreună cu partenerii locali.2. Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele de progres, pe contactul cu liderii de proiect şi pe controlul implementarii proiectului de către Biroul de coordonare.3. Biroul de coordonare aduna fapte şi ecouri ale efectelor proiectelor în mediu şi urmăreşte rezonanta acestora în mass-media.4. Delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian funcţionează din ordinul liderului de proiect elvetian, pregatind şi/sau supervizand îmbunătăţirile tehnice din cadrul proiectului.6.2. Evaluare1. După încheierea instruirii, a seminariilor şi cursurilor, evaluarea este facuta de reprezentanţii locali, adică de participanţi. În plus, instructorii îl informează pe directorul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost implicat direct. Rezultatele se reflecta atât în rapoartele de activitate, cat şi în raportul anual final.2. La începutul, la mijlocul şi la sfârşitul proiectului va avea loc un sondaj de opinie care va fi analizat în vederea evaluării implementarii conceptului PdP.3. O evaluare externa a proiectului în toamna anului 2004 va fi binevenita.6.3. Raportare financiară şi operationalaDirectorul de proiect elaborează rapoartele de progres conform contractului cu SDC.7. Risc şi evaluare de potenţial1. Implementarea conceptului PdP în România poate contribui într-o maniera decisiva la îmbunătăţirea imaginii Poliţiei. Totodată, va duce la o eficientizare a muncii, la o mai mare siguranţa a populaţiei, la o mai buna comunicare şi la încredere reciprocă între cetăţeni şi Poliţie. Instruiti astfel, poliţiştii îşi vor îmbunătăţi potenţialul şi vor deveni buni specialişti. Contribuţia financiară românească este relativ scăzută. Împreună cu partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare şi de personal, se are în vedere modernizarea activităţii Poliţiei.2. Implementarea conceptului PdP la nivelul întregii activităţi de poliţie în următorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor obiective este posibila numai dacă cele doua părţi, română şi elvetiana, îi vor convinge pe liderii locali de importanţa proiectului. În acest sens, o condiţie suplimentară este ca şi baza legală să se alinieze din punct de vedere organizaţional la aceste obiective. Experienta a demonstrat în multe alte tari ca rezistenta cea mai mare la implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea liderilor, care sprijină tipul de poliţie tradiţionala şi resping cele mai recente evolutii. Astfel, implementarea conceptului PdP este puţin probabila fără o voinţa puternica şi fără susţinerea liderilor politici.Gossau, 29 decembrie 2002.dr. Peter Schorer,director de proiectAnexe:––– Diagrama organizării proiectului– Programul de activităţi pentru anul 2003– Bugetul pentru anii 2003-2004 + 
Anexa 1 b)–––-la acord–––ROMÂNIAÎMBUNĂTĂŢIREA COOPERĂRII DINTRE POLIŢIE ŞI PARCHETDescrierea proiectului 2003-20041. RezumatPlecand de la structurile înfiinţate după finele anului 2000, în judeţul-pilot Braşov, proiectul:● va îmbunătăţi eficienta muncii operative a Poliţiei şi a Parchetului;● va îmbunătăţi cooperarea dintre Poliţie şi Parchet;● va implementa noi directive, proceduri şi structuri revizuite de organizare, precum şi un sistem de gestionare/control al fisierelor electronice.2. Situaţia iniţială2.1. Schimbarea mediului1. În judeţul-pilot Braşov, evaluarea externa din vara anului 2002 a arătat o imbunatatire a condiţiilor, dar şi necesitatea de a consolida măsurile româneşti şi elvetiene în vederea atingerii scopurilor propuse.2. În toamna anului 2002 infrastructura a fost îmbunătăţită prin instalarea simultană la Poliţie şi la Parchet a sistemului TRIBUNA de gestionare/control al fisierelor electronice, la un nivel primar.3. În acelaşi timp, Poliţiei şi Parchetului le-a fost furnizată o mare cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative.4. Noile directive legale sunt aprobate şi vor intra în vigoare în ianuarie 2003.5. La cel mai înalt nivel operational, strategia pentru anii 2003-2004 şi planul de activităţi pentru anul 2003 au fost elaborate şi aprobate reciproc.2.2. Stadiul iniţialObiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsura atinse. Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfârşitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:

6. Domeniile în care obiectivele au fost doar parţial atinse sunt cele în care o baza conceptuala ar fi trebuit elaborata, planuri de măsuri ar fi trebuit adoptate şi partenerii români ar fi trebuit sa desfăşoare acţiunile aferente. Procesul de implementare consistenta a conceptelor de activitate pe termen lung este îmbunătăţit.7. Este absolut necesar ca liderii Poliţiei şi ai Parchetului din Braşov sa decidă asupra implementarii regulilor de cooperare în judeţul-pilot prin intermediul noii tehnici şi al controlului.Experienta a arătat ca:● instruirea tuturor, în special a ofiţerilor de rang superior din Poliţie şi ai Parchetului, privind noile metode şi instrumente de muncă este de o importanţa majoră;● membrii Poliţiei şi ai Parchetului trebuie să creadă în necesitatea unui sistem de cooperare modern;● o reţea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie concepută etapa cu etapa;● trebuie întreprinse măsuri în vederea adoptării sistemului şi în alte judeţe ale tarii.3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile proiectului, rezultate)3.1. Obiectivul principalExista premise considerabil îmbunătăţite pentru ca Poliţia şi Departamentul de Procuratura sa garanteze siguranţa publică şi sa acţioneze în conformitate cu legislaţia, în mod democratic, apropiat faţă de cetăţeni şi respectând în totalitate drepturile omului.3.2. Scopul proiectului 2003-2004Proiectul din judeţul-pilot Braşov:● imbunatateste eficienta muncii operative a Poliţiei şi a Departamentului de Procuratura, precum şi cooperarea dintre acestea; şi● implementeaza procedurile revizuite, structurile organizaţionale, directivele şi sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control al fisierelor;● dezvolta un exemplu care poate fi adoptat de alte judeţe din România.3.3. Rezultate 2003Următoarele rezultate sunt urmărite în judeţul-pilot Braşov în anul 2003:● Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru judeţul-pilot, au fost implementate şi prezentate atât la Poliţie, cat şi la Parchet.● Poliţiei şi Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatura solicitată pentru îmbunătăţirea eficientei.● Gestionarea şi controlul cazurilor aflate în competenţa Poliţiei şi Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare electronică a datelor.● Personalul de conducere al Poliţiei şi Parchetului va gestiona sistemul electronic de procesare TRIBUNA.● Formularele-standard imprimate solicitate de Poliţie şi Parchet vor fi transformate în formulare electronice.● Reprezentanţii Poliţiei şi ai Parchetului, din serviciile de investigare cunosc metodele de lucru şi cooperarea dintre aceste sectoare din Elvetia şi vor impartasi experienta lor pentru materializarea măsurilor în judeţul-pilot Braşov.● Va fi efectuată o evaluare în scopul dezvoltării unui program de restructurare pentru Parchetul Judeţului Braşov.4. Organizarea proiectului(vezi planul/diagrama anexată)Şeful elvetian de proiect este şi coordonatorul proiectului. El lucrează în mod direct cu persoanele având competente în domeniul pregătirii (instructori). Aceştia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal şi adjunct al procurorului general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun, comisar în cadrul Poliţiei Criminale din Poliţia Cantonului Berna; Anton Schaller, specialist mass-media; N.N., specialist de organizare şi management; şi inginer Alexandru Puricescu, delegatul român al coordonatorului elvetian de proiect. Michel-Andre Fels este director adjunct al proiectului elvetian.Şefii români de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-şef la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie a României, şi chestor Marian Tutilescu, inspector adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei Române şi director general al Poliţiei Municipiului Bucureşti. Dr. A. Nicolae este în directa legătură cu şeful proiectului elvetian şi cu coordonatorul român al proiectului, Irina Coliban, procuror general în cadrul Parchetului Judeţului Braşov. Irina Coliban tine legătură în mod direct cu partenerii români ai Parchetului şi Poliţiei. Îl informează, de asemenea, pe inspectorul-şef al Poliţiei Braşov Mircea Bucur. În colaborare cu acesta şi cu coordonatorul român al proiectului pe problematica poliţiei are competente în domeniul pregătirii activităţilor legate de proiect în România.Comitetul de conducere se întruneşte cel puţin de doua ori pe an. Membrii acestui comitet sunt şefii proiectelor român şi elvetian şi adjunctii acestora, precum şi coordonatorii români şi delegatul coordonatorului elvetian. Şi alte persoane pot fi invitate sa participe la aceste şedinţe, dacă este necesar. Comitetul de conducere evalueaza activităţile, stabileşte bazele proiectului şi obiectivele acestuia, precum şi programul pentru anul viitor.5. Finanţare şi buget(vezi bugetul anexat)6. Control6.1. MonitorizareMonitorizarea urmăreşte rezultatele în conformitate cu matricea-cadru. Liderii de proiect şi/sau persoanele având competente în domeniul instruirii compara obiectivele atinse cu rezultatele stabilite după îndeplinirea activităţilor respective – dacă este posibil, vor face acest lucru împreună cu partenerii locali.Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele privind progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect şi pe rezultatele controlului proiectului de către Biroul de coordonare.Biroul de coordonare aduna date reale şi impresii privind efectele în mediu şi urmăreşte mediatizarea proiectului.Delegatul coordonatorului elvetian acţionează în conformitate cu cele dispuse de liderul elvetian de proiect, în special pentru a pregati şi/sau pentru a superviza îmbunătăţirile tehnice importante efectuate în cadrul proiectului.6.2. EvaluareDupă încheierea pregătirii practice, a atelierelor şi cursurilor, va fi facuta o evaluare personală de către reprezentanţii partenerului local respectiv, de exemplu de către participanţi. În plus, instructorii îl vor informa pe liderul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost direct implicat. Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de activitate, precum şi în raportul anual final.6.3. Raportarea financiară şi operationalaLiderul elvetian de proiect întocmeşte rapoarte privind progresele în conformitate cu contractul încheiat cu DEZA.7. Evaluarea riscului şi potenţialuluiProiectul poate contribui în mod decisiv la îmbunătăţirea cooperării dintre Poliţie şi Procuratura în judeţul-pilot, în sensul de a grăbi derularea procedurilor şi, ca rezultat, de a mari siguranţa publică. Poate fi considerat un început al modernizării administraţiei Justiţiei, precum şi a Poliţiei. Exista posibilitatea de a pregati membrii administraţiei şi ca utilizatori ai computerelor. Contribuţia financiară care va fi oferită de către partea română este mica. Specialiştii părţii elvetiene cunosc problemele care vor trebui rezolvate datorită experienţei lor de zi cu zi. De aceea vor putea comunică cu partenerii români la acelaşi nivel.Implementarea noilor regulamente, măsurilor organizatorice şi a instrumentelor de lucru solicita o gestionare consecventa a proiectului atât de către partea română, cat şi de către cea elvetiana. Tehnica de calcul va fi benefica numai dacă toţi operatorii vor lucra după aceleaşi metode. Tehnica de calcul solicita reţele interne. Instalarea acestora nu implica doar sume mari de bani, ci va duce şi la investiţii ulterioare în tehnica de calcul. De aceea, va fi necesar ca proiectele să fie foarte bine coordonate, inclusiv folosindu-se proiectele de gestionare ale UE şi măsuri privind tehnica de calcul. Acest lucru nu va fi uşor, dar este important pentru extinderea sistemului-pilot şi în alte judeţe – acesta fiind obiectivul final al acestui proiect.Gossau, 29 decembrie 2002.dr. Peter Schorer,director de proiectAnexe:––– Diagrama organizării proiectului– Programul de activităţi pentru anul 2003– Bugetul pentru anii 2003-2004 + 
Anexa 2    ––-la acord–––                       BUGETUL PENTRU ANII 2003-2004

 + 
Anexa 3a)         PROIECT – "IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI «POLIŢIA DE PROXIMITATE»"                                    Diagrama     ┌────┐ ┌───────────┐ ┌─────────────────────┐     │FDFA│ │ Ambasada │ │Ministerul de Interne│     ├────┤ ├───────────┤ ├─────────────────────┤     │DDC │ │ Serviciul │ │Inspectoratul General│     └─┬──┘ │Coordonator│ │ al Poliţiei │       │ └───────────┘ └─────────────────────┘       │ ^ ^ ^       │ │ │ │       │ Comisia ┌────┘ │ │       │ │ │ v       v v │ ┌────────────────────────┐   ┌─────────────────────────────┐ │ │ Coordonator de Proiect │   │ DEA ││ ────────────────────── │   │ Şef de Proiect + Coordonator│ │ ┌──────┤ Chestor M. Titulescu │   │ ────────────────────────────┤ │ │ └────────────────────────┘   │ Dr. Peter Schrorer │ │ │ ^   │ Ajunct: Georges Chariatte │<──┼─────┼─────┐ │   └────────────────────────┬────┘ │ │ │ │      ^ ^ │ │ │ │ v      │ │ v v v │ ┌──────────────────┐      │ │ ┌────────────────────┐ └───>│ Coordonator: │      │ │ │ Consiliul Director │<──────┤ ──────────────── │      │ │ └────────────────────┘ ┌─────┤Insp. şef Dan Savu│      │ │ ^ │ └──────────────────┘      │ └──────────────────┐ │ │ ^      │ │ │ │ │      v │ │ │ v┌────────────────────────────┐ │ │ ┌────┘ ┌────────────────────────┐├─────┐ │ │ │ │ ├─────┐ ││Alţii│ │ v │ v │Alţii│ │├─┬───┴─────────────┐ │ ┌─────┴─────────┐ ├─┬───┴────────┐ ││ │Serviciul Federal│ │ │Delegat al │ │ │Oraşul Pilot│ ││ │ de Poliţie │ │ │Coordonatorului│ │ └─┬──────────┴┐ ││ └─┬───────────────┴┐ │ │P. Elvetiene: ││ │Oraşe │ ││ │Însărcinaţi cu │ │ │Ing. Alexandru │ │ └─┬─────────┴┐ ││ │ Misiunea │ │ │ Puricescu │ │ │Bucureşti │ ││ └─┬──────────────┴───┐ │ └──────┬────────┘ │ └─┬────────┴──┐ ││ │Poliţia Cantonului│ │ │ │ │Instructori│ ││ │ Geneva │ │ │ │ └─┬─────────┴─┐ ││ └─┬────────────────┴─┐ │ │ │ │Academia de│ ││ │Poliţia Cantonului│ │ │ │ │Poliţie │ ││ │ Zurich │ │ │ │ │Şcoala de │ ││ └──────────────────┘ │ │ │ │Poliţie │ ││ │ v │ │Centrul de │ ││ │ Monitorizare │ │Instruire │ ││ │ │ └───────────┘ ││ ┌────────────────────────┐ │ │ ││ │Instruirea derulatorilor│ │ │ ││ │ de proiect │ │ │┌──────────────────────┐││ └────────────────────────┘ │││Parteneri │││ │ ││Poliţia de Proximitate││└────────────────────────────┘ │└──────────────────────┘│                                                     │ │                                                     │ │                                                     └────────────────────────┘ + 
Anexa 3b)                PROIECT – "COOPERAREA DINTRE POLIŢIE ŞI PARCHET"                                            ┌──────────┬─────────────────────┐     ┌────┐ ┌───────────┐ │Ministerul│ Ministerul de │     │FDFA│ │ Ambasada │ │ Public │ Interne │     ├────┤ ├───────────┤ ├──────────┼─────────────────────┤     │DDC │ │ Biroul de │ │Procuror │Inspectoratul General│     └─┬──┘ │Coordonare │ │General │ al Poliţiei │       │ └─────┬─────┘ └──────────┴─────────────────────┘       │ ^ │ ^       │ │ │ │       │ ┌────────┐ │ │ │       │ │Comisia │ │ │ │       │ └────────┘ │ │ │       │ │ └───────┐ │       │ │ │ │       │ │ │ v       v v │ ┌──────────┬────────────────────────┐   ┌─────────────────────────────┐ │ │ Şef de │ Coordonator de Proiect │   │ DEA │ │ │ Proiect: │ ────────────────────── │   │ Şef de Proiect + Coordonator││Dr. Angela│ Chestor M. Titulescu │   │ ────────────────────────────┤ │ │ Nicolae│ │   │ Dr. Peter Schrorer │ │ └───┬──────┴────────────────────────┘   │ Ajunct: Michel-Andre Fels │<─┼─────────┼────┐ ^   └─────────────────────────┬───┘ │ ┌──────┘ │ │              ^ ^ │ │ │ v v              │ │ v v v ┌─────────────┬───────────────────┐              │ │ ┌──────────────┐ │Coordonator: │Coordonator adjunct│              │ │ │ Comitetul de │<───┤ ─────────── │────────────────── │              │ │ │ Conducere │ │Irina Coliban│Insp. şef Dan Savu │              │ │ └──────────────┘ └─────────────┤ │              │ │ ^ ^ │Insp. şef M. Bucur │              │ │ │ │ └───────────────────┘              │ └─────────────┐ │ │ ^              │ │ │ │ │              v │ │ │ v┌────────────────────────────┐ │ │ │ ┌────────────────────────┐├─────┐ │ │ │ │ │ ││Alţii│ │ v │ v │ │├─┬───┴─────────────┐ │ ┌───┴───────────┐ │ ┌──────────────┐ ││ │Serviciul Federal│ │ │Delegatul │ │ │Regiune Pilot │ ││ │ de Poliţie │ │ │Coordonator al │ │ │pentru Parchet│ ││ └─┬───────────────┴─┐ │ │P. Elvetiene: ││ └─┬────────────┴─┐ ││ │Serviciul Federal│ │ │Ing. Alexandru │ │ │Regiune Pilot │ ││ │al Min. Public │ │ │ Puricescu │ │ │pentru Poliţie│ ││ └─┬───────────────┴──┐ │ └──────┬────────┘ │ └───┬──────────┴┐ ││ │Cantonul Poliţiei │ │ │ │ │Alţii │ ││ │ Berna │ │ │ │ └───────────┘ ││ └─┬────────────────┴─┐ │ │ │ ││ │Firma de efectuare│ │ │ │ ││ │a sondajelor în │ │ │ │ ││ │rândul opiniilor │ │ │ │ ││ │publice │ │ v │ ││ └──────────────────┘ │ Monitorizare │ ││ │ │ ││ ┌────────────────────────┐ │ │ ││ │Instruirea derulatorilor│ │ │ ││ │ de proiect │ ││┌──────────────────────┐││ └────────────────────────┘ │ ││Alţi parteneri de │││ │ ││cooperare ││└────────────────────────────┘ │└──────────────────────┘│                                                     │ │                                                     │ │                                                     └────────────────────────┘––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește