între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind transportul pe căile navigabile interioare
Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia, denumite în continuare părţi contractante,dorind să promoveze relaţiile de prietenie existente între cele două state,dorind să contribuie la dezvoltarea şi întărirea relaţiilor de colaborare dintre statele lor în domeniul transportului de mărfuri şi pasageri pe căile navigabile interioare şi să stimuleze introducerea tehnologiilor moderne în navigaţia pe căile navigabile interioare,având în vedere prevederile Convenţiei privind regimul navigaţiei pe Dunăre (Belgrad, 18 august 1948),luând în considerare Actul Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi, în special, al acelor prevederi referitoare la dezvoltarea transportului,luând, de asemenea, în considerare iniţiativa Uniunii Europene privind elaborarea unei convenţii internaţionale care să reglementeze în mod unitar aspectele legate de navigaţia pe căile navigabile interioare,au convenit după cum urmează: +
Articolul 1Prezentul acord va fi aplicat pe căile navigabile interioare ale României şi ale Republicii Croaţia, clasificate conform Acordului european privind marile căi navigabile de importanţă internaţională (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996. +
Articolul 2În scopul prezentului acord, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:a) nave româneşti – nave fluviale sau maritimo-fluviale înregistrate în Registrul românesc de nave, care navighează sub pavilion românesc şi care efectuează transport de mărfuri şi/sau de pasageri pe căile navigabile interioare; … b) nave croate – nave fluviale sau maritimo-fluviale înregistrate în Registrul croat de nave, care navighează sub pavilion croat şi care efectuează transport de mărfuri şi/sau pasageri pe căile navigabile interioare; … c) societăţi de navigaţie româneşti – persoane juridice române înregistrate pentru a efectua transport de mărfuri sau de pasageri pe căile navigabile interioare şi care acţionează în conformitate cu legislaţia română în vigoare; … d) societăţi de navigaţie croate – persoane fizice sau juridice croate înregistrate pentru a efectua transport de mărfuri sau de pasageri pe căile navigabile interioare şi care acţionează în conformitate cu legislaţia croată în vigoare; … e) autoritate competentă: … – pentru Guvernul României – Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;– pentru Guvernul Republicii Croaţia – Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor şi Comunicaţiilor.Părţile contractante îşi vor notifica reciproc orice modificare privind autorităţile competente respective;f) porturi – porturi maritime şi fluviale, precum şi locurile de acostare autorizate oficial pentru încărcare, descărcare sau transbordare de mărfuri, precum şi îmbarcare/debarcare de pasageri, situate pe căile navigabile interioare la care se face referire în art. 1; … g) trafic direct – transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti şi nave croate între porturile situate pe teritoriul statului unei părţi contractante şi porturile situate pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante; … h) trafic în tranzit – transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti şi nave croate pe căile navigabile interioare din teritoriul statului celeilalte părţi contractante, fără oprire pentru operaţiuni de încărcare/descărcare de mărfuri sau îmbarcare/debarcare de pasageri, şi a căror destinaţie nu este un port situat pe teritoriul statului oricărei părţi contractante; … i) trafic cu navele unui stat terţ – transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave arborând pavilionul unui stat terţ între porturile situate pe teritoriul statului unei părţi contractante şi porturile situate pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante; … j) trafic printr-un stat terţ – transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, efectuat cu nave româneşti între porturile aflate pe teritoriul Republicii Croaţia şi porturile situate pe teritoriul unui stat terţ sau cu nave croate între porturile situate pe teritoriul României şi porturile situate pe teritoriul unui stat terţ; … k) cabotaj – transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, efectuat între porturile româneşti de către nave croate sau între porturile croate de către nave româneşti. … +
Articolul 31. Navele româneşti şi navele croate au permisiunea să navigheze pe căile navigabile interioare la care se face referire la art. 1 şi să folosească porturile situate pe acestea.2. Prevederile paragrafului 1 vor fi aplicate în mod corespunzător pentru transportul de echipamente plutitoare, precum şi pentru transportul navelor nou-construite. +
Articolul 41. Navelor româneşti şi navelor croate li se acordă în mod echitabil dreptul de a efectua transport în trafic direct.2. Societăţile de navigaţie româneşti şi societăţile de navigaţie croate au dreptul să participe liber în traficul direct. +
Articolul 5Navele româneşti şi navele croate pot efectua în mod liber trafic în tranzit pe căile navigabile interioare la care se face referire la art. 1. +
Articolul 6Traficul cu navele unui stat terţ este permis numai cu aprobarea autorităţii competente din statul pe teritoriul căruia se află portul/porturile de încărcare. +
Articolul 7Traficul printr-un stat terţ este permis numai cu aprobarea autorităţii competente din statul pe teritoriul căruia se află portul/porturile de încărcare. +
Articolul 8Cabotajul va fi efectuat în conformitate cu legislaţia în vigoare a statului între porturile căruia se efectuează un astfel de transport. +
Articolul 91. Navele, membrii de echipaj ai acestora, pasagerii, precum şi încărcătura aflată la bord respectă legislaţia naţională a părţii contractante pe ale cărei ape navigabile interioare aceste nave navighează.2. Documentele şi certificatele referitoare la navă, pasageri, încărcătură şi membrii de echipaj, eliberate de autorităţile relevante ale unei părţi contractante, vor fi recunoscute de autorităţile relevante ale celeilalte părţi contractante, cu condiţia ca acestea să fie în conformitate cu legislaţia naţională a acestei părţi contractante. Un comitet comun desemnat de comisia mixtă va verifica modelele acestor documente. +
Articolul 10Navele româneşti şi navele croate pot transporta mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare la care se face referire în art. 1, cu condiţia respectării legislaţiei naţionale şi a convenţiilor internaţionale în vigoare care se referă la respectiva cale de navigaţie interioară. +
Articolul 11Fiecare parte contractantă va acorda navelor care arborează pavilionul statului celeilalte părţi contractante acelaşi tratament pe care îl acordă navelor care arborează pavilionul statului său. Această prevedere se va aplica în mod special la:a) utilizarea ecluzelor, a instalaţiilor portuare şi a locurilor de acostare; … b) perceperea tarifelor portuare şi de navigaţie, colectate de autorităţile portuare; … c) întocmirea formalităţilor de către autorităţile relevante; … d) alimentarea cu combustibili, lubrifianţi şi provizii; … e) eliminarea reziduurilor şi a apelor poluate. … +
Articolul 12Fiecare parte contractantă va acorda navelor care arborează pavilionul statului celeilalte părţi contractante acelaşi tratament pe care îl acordă navelor care arborează pavilionul statului său în ceea ce priveşte tratamentul vamal privind aprovizionarea navei cu alimente, combustibili şi lubrifianţi folosiţi la bord. +
Articolul 131. Societăţile de navigaţie româneşti şi societăţile de navigaţie croate pot, în condiţii de reciprocitate, stabili agenţii şi efectua achiziţii pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, cu respectarea legislaţiei naţionale a acesteia.2. Societăţile de navigaţie româneşti şi societăţile de navigaţie croate pot conveni, în vederea promovării rentabilităţii transportului, asupra unor înţelegeri privind cooperarea în domeniul tehnic şi comercial. +
Articolul 141. Societăţile de navigaţie româneşti şi societăţile de navigaţie croate au dreptul să transfere liber, la sediul lor permanent, diferenţele dintre veniturile şi cheltuielile rezultate din transportul de mărfuri şi/sau de pasageri, realizate pe teritoriul statului celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legislaţia naţională a respectivei părţi contractante.2. În ceea ce priveşte impozitele pe venit şi pe capital, va fi aplicat Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Zagreb la 25 ianuarie 1996. +
Articolul 15Navele româneşti şi navele croate pot ancora ziua şi noaptea în porturi, precum şi în alte locuri de ancoraj autorizate, situate pe căile navigabile interioare la care se face referire la art. 1. +
Articolul 161. La trecerea frontierei de stat a unei părţi contractante, membrii de echipaj de pe navele care arborează pavilionul statului celeilalte părţi contractante trebuie să fie în posesia unui document de călătorie valabil.2. Alte persoane care călătoresc pe navele româneşti şi pe navele croate, la trecerea frontierei de stat a celeilalte părţi contractante, trebuie să fie în posesia unui document de călătorie valabil şi, dacă este necesar, a unei vize sau a unui permis de rezidenţă.3. Toate persoanele menţionate la paragraful 1 trebuie să fie incluse într-o listă cuprinzând echipajul, iar persoanele menţionate în paragraful 2 trebuie să fie incluse într-o listă cuprinzând pasagerii.4. Ambele părţi contractante vor efectua, până la intrarea în vigoare a prezentului acord, schimbul de modele ale documentelor menţionate la paragraful 1.5. În măsura în care legislaţia naţională a unei părţi contractante privind intrarea, şederea sau plecarea străinilor pe/de pe teritoriul statului său conţine prevederi mai avantajoase, se vor aplica aceste prevederi.6. Fiecare parte contractantă îşi rezervă dreptul de a refuza intrarea pe teritoriul statului său a persoanelor menţionate la paragrafele 1 şi 2, care deţin un document de călătorie valabil şi o viză, dacă aceste persoane sunt considerate indezirabile. +
Articolul 17În cazul în care un incident apare la bordul unei nave arborând pavilionul statului unei părţi contractante, care să facă imposibilă continuarea voiajului sau întoarcerea în statul de încărcare (avarie, accident, îmbolnăvirea gravă a unei persoane etc.), autorităţile relevante ale celeilalte părţi contractante, pe teritoriul statului căreia se află nava, vor acorda asistenţa necesară pentru acea navă şi/sau pentru persoanele aflate la bord. +
Articolul 181. Pentru urmărirea implementării prevederilor prezentului acord se înfiinţează o comisie mixtă. Comisia mixtă este compusă din câte 3 reprezentanţi pentru fiecare parte contractantă, numiţi de autoritatea lor competentă. Preşedinţia Comisiei mixte va fi asigurată alternativ de cele două părţi contractante. La şedinţele Comisiei mixte pot participa şi alţi experţi. La prima sa şedinţă Comisia mixtă va stabili regulamentul său de funcţionare.2. Comisia mixtă are următoarele sarcini şi responsabilităţi:a) să facă schimb de date statistice privind navele şi încărcătura; … b) să facă propuneri autorităţilor competente privind stabilirea unor tarife eficiente şi profitabile din punct de vedere economic, precum şi a condiţiilor aferente traficului direct; … c) să numească Comisia comună. … 3. Înţelegerile încheiate în baza propunerilor Comisiei mixte, în conformitate cu paragraful 2, vor intra în vigoare în decurs de două săptămâni de la comunicarea reciprocă a acordului autorităţilor competente ale părţilor contractante.4. Dacă Comisia mixtă nu poate realiza o înţelegere, atunci, la cererea unei părţi contractante, reprezentanţii autorităţilor competente se întâlnesc pentru consultări în interval de 4 săptămâni.5. Comisia mixtă va prezenta părţilor contractante propuneri privind adaptarea prezentului acord la evoluţia transporturilor pe căile navigabile interioare şi soluţionarea tuturor problemelor care pot apărea din aplicarea prezentului acord. +
Articolul 19Autorităţile competente ale părţilor contractante vor transmite Comisiei mixte, la cererea sa, acele documente de care are nevoie pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al art. 18. +
Articolul 20Ambarcaţiunile sportive şi de agrement care arborează pavilionul statului unei părţi contractante pot utiliza căile navigabile interioare din teritoriul statului celeilalte părţi contractante, cu respectarea legislaţiei naţionale şi a reglementărilor în vigoare cu privire la respectiva cale navigabilă interioară. +
Articolul 21Prezentul acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile părţilor contractante aşa cum reies acestea din acordurile bilaterale sau multilaterale la care România şi Republica Croaţia sunt părţi. +
Articolul 22Orice divergenţă privind interpretarea şi aplicarea prezentului acord va fi soluţionată prin negocieri directe între autorităţile competente ale părţilor contractante. Dacă prin negocieri nu se ajunge la o înţelegere, această divergenţă va fi soluţionată pe căi diplomatice. +
Articolul 23Prezentul acord va putea fi modificat sau completat prin acordul reciproc al părţilor contractante. În acest sens, fiecare parte contractantă va înainta propunerile sale de amendamente sau completări către cealaltă parte contractantă, care are obligaţia de a răspunde în termen de 30 de zile. Orice amendament convenit de părţile contractante va intra în vigoare în conformitate cu prevederile art. 24. +
Articolul 24Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări în scris, pe căi diplomatice, prin care oricare parte contractantă a informat cealaltă parte contractantă asupra îndeplinirii procedurii sale legale naţionale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. +
Articolul 25Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată. Prezentul acord va înceta la 6 luni de la data la care una dintre părţile contractante notifică, în scris, pe căi diplomatice, celeilalte părţi contractante intenţia sa de a-l denunţa.Semnat la Zagreb la 26 mai 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, croată şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricărei divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.Pentru Guvernul României,Miron Tudor Mitrea,ministrul lucrărilor publice,transporturilor şi locuinţeiPentru Guvernul Republicii Croaţia,Roland Zuvanic,ministrul afacerilor maritime,transporturilor şi comunicaţiilor________________
