între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut, precum şi stabilirea condiţiilor de exploatare a acestuia
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste,în interesul ambelor tari,în scopul folosirii în comun a resurselor de apa ale riului Prut şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor în lunca riului Prut,au căzut de acord asupra următoarelor: +
Articolul 1Părţile se obliga sa construiască în comun şi sa exploateze în condiţiile prezentului acord Nodul hidrotehnic de pe riul Prut, amplasat în zona localităţilor Stîncă-Republica Socialistă România şi Costesti-Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.Nodul hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut, denumit în cele ce urmează Nodul hidrotehnic, are drept scop:– regularizarea debitelor riului Prut pentru irigaţii, alimentarea cu apa a centrelor populate şi a întreprinderilor industriale;– atenuarea viiturilor din riul Prut pentru combaterea inundaţiilor;– producerea de energie electrica;– asigurarea, după posibilităţi, în riul Prut a nivelului de apa necesar navigaţiei, aval de Nodul hidrotehnic, în limitele lungimii traseului ce se va stabili de părţi. +
Articolul 2Nodul hidrotehnic este format dintr-un baraj principal de pămînt, lac de acumulare, deversor de ape mari, doua centrale hidroelectrice şi alte obiecte şi construcţii a căror lista detaliată eate inclusă în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, întocmită şi aprobată de către părţi. +
Articolul 3Valoarea investiţiei pentru realizarea Nodului hidrotehnic este de 61.867 mii ruble transferabile (o rubla transferabila conţine 0,987412 grame aur pur). Aceasta suma este stabilită în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobată de părţi.În valoarea indicată sînt cuprinse şi despăgubirile pentru pagubele cauzate prin inundarea produsă de lacul de acumulare şi exproprierile pentru construcţii.În cazul în care pe parcursul construcţiei şi întocmirii proiectelor de execuţie va aparea problema privind necesitatea precizarii valorii investiţiei Nodului hidrotehnic şi a obiectelor sale, părţile vor angaja tratative suplimentare în legătură cu aceasta problema. +
Articolul 4Părţile vor participa în cote egale la investiţiile pentru realizarea Nodului hidrotehnic, inclusiv la despăgubirile pentru pagubele cauzate de inundarea produsă de lacul de acumulare şi exproprierile pentru construcţii. +
Articolul 5Fiecare dintre părţi va realiza execuţia obiectelor şi lucrărilor pentru Nodul hidrotehnic în conformitate cu defalcarea cuprinsă în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobată de părţi.Fiecare parte va finanta obiectele şi lucrările pe care le executa indiferent pe al carei teritoriu sînt amplasate. +
Articolul 6Părţile au căzut de acord sa stabilească durata execuţiei Nodului hidrotehnic la 5 ani şi sa înceapă execuţia în anul 1973. +
Articolul 7În scopul îndeplinirii prevederilor din acord şi a protocoalelor la acesta şi pentru asigurarea coordonării acţiunilor generale şi rezolvarea problemelor privind execuţia şi exploatarea Nodului hidrotehnic, părţile vor crea Comisia mixtă româno-sovietica pentru Nodul hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut, denumita în cele ce urmează Comisia mixtă.Organizarea şi funcţionarea Comisiei mixte şi a organelor acesteia se reglementează printr-un statut, ce se va elabora de părţi, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord şi se va aproba de cele doua părţi, potrivit legislaţiei fiecărei tari. +
Articolul 8Pentru perioada de execuţie a Nodului hidrotehnic în zona obiectelor principale: baraj, centrale hidroelectrice şi alte construcţii, se va stabili o "zona de construcţie" ale carei limite sînt fixate în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobată de părţi.Accesul şi rămînerea în "zona de construcţie" a persoanelor şi transportul materialelor şi utilajelor se vor efectua conform Protocolului privind reglementarea accesului şi rămînerii în zona de construcţie a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut şi trecerii frontierei de stat româno-sovietice în legătură cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afară zonei de construcţie. +
Articolul 9În legătură cu realizarea Nodului hidrotehnic părţile au convenit sa numească o Comisie specială mixtă româno-sovietica pentru stabilirea şi marcarea pe teren a noului traseu al frontierei de stat.La stabilirea noului traseu al frontierei pe baraj şi lacul de acumulare se va ţine seama de soluţiile din Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, avîndu-se în vedere ca din cele doua centrale hidroelectrice cu prizele corespunzătoare care fac parte din Nodul hidrotehnic una să fie amplasata pe teritoriul Republicii Socialiste România, iar cealaltă pe teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi cu condiţia ca suprafeţele teritoriului uneia dintre părţi care rămîn pe teritoriul celeilalte părţi şi invers să fie reciproc egale; prin aceasta trebuie asigurata exploatarea normală de către părţi a construcţiilor Nodului hidrotehnic.În aval de disipatoarele de energie, la distanta de pînă la 80 m de clădirea hidrocentralei, frontiera între cele doua state pe riul Prut rămîne neschimbata.Înţelegerea asupra noului traseu al frontierei de stat va fi reglementată prin încheierea unui protocol între părţi. În acest protocol va fi stabilită data intrării în vigoare a noului traseu de frontieră.Comisia mixtă instituită conform prevederilor prezentului articol va marca noul traseu al frontierei de stat înainte de umplerea lacului de acumulare şi va întocmi noi documente de demarcare care după aprobarea lor de către guvernele celor două tari vor întocmi documentele de demarcare întocmite pentru acest sector de frontieră în anii 1948-1949 şi 1962. +
Articolul 10Obiectele şi construcţiile realizate în baza prezentului acord pe teritoriul român sînt proprietatea Republicii Socialiste România, iar obiectele şi construcţiile realizate pe teritoriul sovietic sînt proprietatea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Fiecare parte are dreptul de proprietate asupra părţii din barajul central pînă la intersectia cu linia frontierei de stat. +
Articolul 11Părţile vor crea o Comisie specială interguvernamentală româno-sovietica pentru recepţia definitivă a Nodului hidrotehnic.Nodul hidrotehnic se va considera dat în exploatare permanenta de la data semnării actului de recepţie definitivă de către Comisia specială interguvernamentală româno-sovietica. +
Articolul 12Proiectarea, execuţia, recepţia şi decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnic se reglementează prin Protocolul privind proiectarea, execuţia şi decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnie Stîncă-Costesti de pe riul Prut. +
Articolul 13Părţile au căzut de acord sa folosească la toate nivelurile lacului de acumulare volumul de apa regularizat şi energia electrica, în cote egale, pe toată durata existenţei Nodului hidrotehnic, începînd de la data intrării lui în exploatare.Lacul de acumulare poate fi folosit de asemenea pentru piscicultura şi navigaţie, precum şi în alte scopuri, pe baza înţelegerilor ce se vor încheia între părţi. +
Articolul 14Fiecare parte este obligată sa întreţină şi sa exploateze obiectele şi lucrările Nodului hidrotehnic care îi aparţin, într-o asemenea stare care să asigure funcţionarea normală a Nodului hidrotehnic pe durata lui de existenta şi să se abţină de la orice acţiuni care ar îngreuia exploatarea normală a Nodului hidrotehnic.Cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatarea construcţiilor Nodului hidrotehnic, aparţinînd fiecărei părţi, incluzind salariile personalului, reparaţiile curente şi capitale, refacerea sau reconstruirea, trebuie efectuate de fiecare parte pe socoteala sa.În cazul în care în procesul de exploatare a Nodului hidrotehnic apare problema unor servicii suplimentare ale uneia sau altei părţi, care nu vor fi prevăzute în Regulamentul de exploatare, atunci părţile vor pune de acord suplimentar modalitatea de compensare a cheltuielilor pentru aceste servicii. +
Articolul 15Exploatarea Nodului hidrotehnic se reglementează prin Protocolul privind exploatarea Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut. +
Articolul 16Fiecare parte, pe teritoriul sau, va asigura luarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluarii apelor riului Prut.Părţile se vor informa reciproc asupra măsurilor pentru regularizarea şi folosirea resurselor de apa ale riului Prut amonte de barajul Nodului hidrotehnic. +
Articolul 17Diferendele care vor surveni în legătură cu interpretarea şi aplicarea prezentului acord şi a protocoalelor referitoare la Nodul hidrotehnic, precum şi orice alte litigii privind execuţia şi exploatarea Nodului hidrotehnic, vor fi soluţionate de Comisia mixtă.Dacă Comisia mixtă nu ajunge la un acord, diferendele şi litigiile prevăzute în alineatul precedent vor fi supuse spre soluţionare guvernului Republicii Socialiste România şi guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. +
Articolul 18Protocolul privind proiectarea, execuţia şi decontarea reciprocă a lucrărilor Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut, Protocolul privind exploataraa Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut şi Protorolul privind reglementarea accesului şi rămînerii în zona de construcţie a Nodului hidrotehnic Stîncă-Costesti de pe riul Prut şi trecerii frontierei de stat româno-sovietice în legătură cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afară zonei de construcţie, fac parte integrantă din prezentul acord. +
Articolul 19Intrarea în vigoare a prezentului acord şi protocoalelor la acesta, prevăzute în articolul 18 din acord, nu vor afecta aplicarea în continuare a prevederilor Convenţiei româno-sovietice cu privire la măsurile de prevenire a inundaţiilor şi regularizarea regimului apelor riului Prut, încheiată la 25 decembrie 1952. +
Articolul 20Prezentul acord va fi supus ratificării potrivit legislaţiei fiecărei tari şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare care va avea loc la Moscova în termenul cel mai scurt.Încheiat şi semnat la Bucureşti la data de 16 decembrie 1971, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba rusa, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.–––––
