ACORD din 12 octombrie 2005

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 515 bis din 14 iunie 2006

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
ART. 11	INTRAT IN VIGOARE	ACORD 12/10/2005

Actiuni induse de acest act:

SECTIUNE ACT	TIP OPERATIUNE	ACT NORMATIV
Actul	PUNE IN VIGOARE	ACORD 12/10/2005 ART. 11

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	HG 587 03/05/2006
Actul	PUNE IN VIGOARE	ACORD 12/10/2005 ART. 11

Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	CONTINUT DE	HG 587 03/05/2006
Actul	CONTINUT DE	ACT INTERNAT. 12/10/2005
ART. 11	INTRAT IN VIGOARE	ACORD 12/10/2005

încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru

Notă …
*) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 587 din 3 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.

*) Hotărârea Guvernului nr. 587/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006 și este reprodusă

și în acest număr bis.

*) Actul final este reprodus în facsimil.

Preambul

Reprezentanţii Administraţiilor pentru telecomunicaţii din Austria, Belgîa, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia au încheiat, pentru aplicarea Articolului 6 din Regulamentul Radiocomunicaţiilor, prezentul Acord cu privire la coordonarea frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz, cu scopul prevenirii perturbaţiilor prejudiciabile reciproce în serviciul fix şi în serviciul mobil terestru şi pentru optimizarea utilizării spectrului de frecvenţe în mod special pe baza acordurilor reciproce.

Prezentul document este cunoscut ca Acordul HCM (Vilnius 2005).

Articolul 1

1 Definitii

Definiţiile utilizate în acest Acord trebuie să fie cele specificate în Articolul 1 din Regulamentul Radiocomunicaţiilor precum şi cele indicate în prezenta secţiune.

1.1 Administratii

'

AUSTRIA BELGIA CEHIA

GERMANIA

FRANTA

'

UNGARIA

OLANDA CROAŢIA

!TALIA

Ministerul Transporturilor, Inovaţiei şi Tehnologiei

Institutul Belgian pentru servicii Poştale şi Telecomunicaţii Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

Oficiul Ceh pentru Telecomunicaţii

Ministerul Federal al Economiei şi Muncii Agenţia Naţională pentru Frecvenţe

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor Agenţia Olandeză pentru Radiocomunicaţii Agenţia Croată pentru Telecomunicaţii

Ministerul Comunicaţiilor

LIE LIECHTENSTEIN Oficiul pentru Comunicaţii

LITUANIA Autoritatea de Reglementări în Comunicaţii din Republica Lituania LUXEMBURG Ministerul de Stat

POLONIA Oficiul pentru Poştă şi Telecomunicaţii

ROMÂNIA Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei SLOVACIA Oficiul pentru Telecomunicaţii din Republica Slovacia

SLOVENIA Autoritatea pentru Telecomunicatii şi Radiodifuziune din Republica Slovenia '

ELVEŢIA Oficiul Federal pentru Comunicaţii

1.2 Frecvenţe

1.2.1 Frecvenţele din benzile menţionate mai jos, utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru în ţările interesate, vor fi coordonate conform cu dispoziţiile prezentului Acord:

29,7 – 47 MHz

68 – 74,8 MHz

75,2 – 87,5 MHz

146 – 149,9 MHz

150,05 – 174 MHz

380 – 385 MHz

390 – 395 MHz

406,1 – 430 MHz

440 – 470 MHz

862 – 960 MHz

numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate

1710	– 1785	MHz	numai pentru sistemele GSM 1800
1805	– 1880	MHz	numai pentru sistemele GSM 1800
1900	– 1980	MHz	numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2020	– 2025	MHz	numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2110	– 2170	MHz	numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000

1.2.2 Pentru Serviciul Mobil Terestru utilizând alte benzi de frecvente decât cele definite la paragraful 1.2.1 şi pentru toate celelalte servicii utilizând ac ste benzi de frecvenţe, procedura de coordonare definită în prezentul Acord poate fi utilizată şi dacă este necesar, parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-un acord separat.

1.2.3 Frecvenţele din benzile menţionate mai jos, utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi coordonate conform dispoziţiilor prezentului Acord:

1350	1375	MHz	10,15	10,65	GHz
1375	1.400	MHz	10,7	11,7	GHz
1427	1452	MHz	12,75	13,25	GHz
1492	1517	MHz	14,5	14,62	GHz
2025	2110	MHz	15,23	15,35	GHz
2200	2290	MHz	17,7	19,7	GHz
2520	2670	MHz	22	22,6	GHz
3410	3600	MHz	23	23,6	GHz
3600	4200	MHz	24,5	26,5	GHz
5925	6425	MHz	27,5	29,5	GHz
6425	7125	MHz	31,8	33,4	GHz
7125	7725	MHz	37	39,5	GHz
7725	7975	MHz
8025	8275	MHz
8275	8500	MHz

1.2.3.1 Procedura de coordonare menţionată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix este valabilă doar dacă în fiecare dintre ţările implicate în procesul de coordonare, banda respectivă de frecvenţe este alocată pentru Serviciul Fix şi respectiva frecvenţă este sub responsabilitatea Administratiilor.

'

1.2.4 Pentru frecvenţe sub 1 GHz şi enumerate la paragraful 1.2.1, utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi utilizate procedura de coordonare şi prevederile tehnice stipulate în prezentul Acord pentru Serviciul Mobil Terestru.
1.2.5 Pentru frecvenţe peste 1 GHz utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix în benzile de frecvenţe altele decât cele enumerate în tabelul de frecvenţe de la paragraful 1.2.3, poate fi utilizată procedura de coordonare stipulată în prezentul Acord pentru Serviciul Fix şi dacă este necesar parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-un acord separat.

1.3 Categorii de frecvenţe
1. 1.3.1 Frecvenţe ce necesită coordonare
  
  Frecvenţe pe care Administraţiile sunt obligate să le coordoneze cu alte Administraţii afectate (a se vedea paragraful1.6) înainte de punerea în funcţiune a unei staţii.
2. 1.3.2 Frecvenţe preferenţiale
  
  Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
3. 1.3.3 Frecvenţe partajate
  
  Frecvente ce pot fi folosite în partaj, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
4. 1.3.4 Frecvenţe pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate
  
  Frecvenţe pe care Administraţiile trebuie să le coordoneze în vederea introducerii ulterioare de relele de radiocomunicatii coerente, în cazul când numărul de statii înmulţit cu numărul de f ecvenţe depăşeşte 36. '
5. 1.3.5 Frecvenţe utilizate conform planurilor de reţele geografice
  
  Frecvenţe utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru, de către ţările interesate, pe baza unui plan de reţea geografică stabilit şi adoptat în prealabil, ţinând cont de caracteristicile tehnice prevăzute în acel plan.
6. 1.3.6 Frecvente care folosesc coduri preferentiale
  
  ' '
  
  Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de acorduri bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
7. 1.3.7 Frecvenţe utilizate în cadrul unor acorduri între operatori
  
  Frecvenţele stipulate în aranjamentele între operatori pot fi folosite fără coordonare prealabilă în condiţiile în care există o înţelegere semnată de Administraţiile interesate în astfel de aranjamente. Aceste aranjamente între operatori pot include de asemenea utilizarea codurilor.
  
  Un exemplar din fiecare acord bilateral sau multilateral menţionat la Secţiunile 1.3.2, 1.3.3, 1.3.6 şi 1.3.7, dacă nu are caracter confidenţial, ar trebui trimis în formă electronică către Administraţia
  
  care coordonează programul, care va trimite o informare către toate celelalte administraţii că documentul a fost pus pe server.
1.4 Registrul de frecvenţe

Registrul de frecvenţe va fi întocmit pe baza listelor, stabilite de către fiecare Administraţie în parte, ce specifică frecvenţele coordonate, frecvenţele preferenţial asignate, frecvenţele partajate, frecvenţele coordonate pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate şi frecvenţele utilizate pe baza planurilor de reţele geografice şi frecvenţele care utilizează coduri preferenţiale. O listă a datelor ce trebuie să fie introduse în Registrul de Frecvenţe este dată în Anexa 2A şi Anexa 2B. Toate asignările de frecvenţe conţinute în Registru trebuie să fie protejate conform statutului lor de coordonare. Vor exista tot atâtea liste câte ţări sunt vizate.
1.5 Perturbaţii prejudiciabile

Este considerată ca perturbaţie prejudiciabilă orice em1s1e care cauzează degradări serioase în calitatea traficului unui serviciu de radiocomunicaţii, sau care în mod repetat perturbă sau întrerupe acel serviciu prin depăşirea nivelului maxim admisibil pentru câmpul perturbator, specificat pentru Serviciul Mobil Terestru în Anexa 1, sau în cazul Serviciului Fix, prin depăşirea pragului degradării maxime admisibile specificat în Anexa

–
1.6 Administraţie afectată

Prin Administraţie afectată se înţelege orice Administraţie ce deţine staţii radioelectrice susceptibile de a fi deranjate de perturbaţii prejudiciabile, cauzate de utilizarea planificată a unei frecvenţe, sau deţine staţii radioelectrice care pot cauza perturbaţii prejudiciabile unei staţii de recepţie planificate a Administraţiei care a făcut solicitarea.
1.7 Programul HCM
1. 1.7.1 Programul (pachetul software) HCM (Harmonised Calculation Method – Metoda de Calcul Armonizată) a fost dezvoltat pentru aplicarea armonizată a metodelor de calcul stipulate în anexele prezentului Acord.
  
  Programul pentru subgrupul de lucru din Grupul tehnic de lucru HCM a fost însărcinat de administraţii să pună la punct program.ul HCM pentru Serviciul Mobil şi Serviciul Fix
  
  Fiecare ăProgram HCM" se referă la codul sursă, la DLL, la programul de test şi la documentaţia corespunzătoare programului.
  
  Fiecare administraţie are libertatea să utilizeze codul sursă, DLL sau programul de test. În cazul în care apar neînţelegeri, programul de test va fi folosit ca referinţă.
2. 1.7.2 • Versiunile noi de soft HCM vor fi implementate de toate Administraţiile semnatare· în acelaşi timp pentru a evita deţinerea unor versiuni diferite pentru diferite ţări vecine. Deoarece softul HCM este numai o subrutină, aceasta va fi implementată în programe nationale. Procedura va fi următoarea:
  
  '
  1. 1.7.2.1 Administraţia care coordonează programul, anunţă noua versiune oficială a HCM.
    
    Softul şi descrierea vor fi disponibile pe serverul acestui Acord.
  2. 1.7.2.2 După anunţ, Administraţiile au două luni pentru testarea a acestei noi versiuni şr raportarea erorilor programului SWG.
  3. 1.7.2.3 Dacă se va raporta o eroare În timpul perioadei de test, programul SWG va corecta această eroare. Dacă această eroare conduce la rezultate greşite, Administraţia care coordonează programul informează Administraţiile semnatare asupra fazei testului şi asupra datei implementării noii versiuni în acord cu 1.7.2.7 care sunt amânate cu o lună.
  4. 1.7.2.4 Când faza de test s-a terminat, versiunea respectivă a programului HCM devine oficială.
  5. 1.7.2.5 Noua versiune trebuie să fie folosită după trei luni de la faza de test.
  6. 1.7.2.6 Dacă sunt făcute modificări la interfaţa programului de acoperire (sunt cerute modificări ale programului de acoperire), este garantată o perioadă de graţie de un an după anunţarea oficială a noii versiuni.
  7. 1.7.2.7 Împreună cu anunţarea noii versiuni sau a extinderii fazei de test, Administraţia care coordonează programul stabileşte data exactă a implementării acestei versiuni, în acord cu 1.7.2.5 sau 1.7.2.6
3. 1.7.3 Pentru aplicarea armonizată a metodei de calcul prezentată în Anexele la prezentul Acord vor fi realizate noi versiuni ale progamului HCM.
  
  Pentru perroada până la implementarea versiunii care urmează să fie realizată (în acord cu 1.7.2.5 sau 1.7.2.6) trebuie utilizată versiunea oficială curentă a programului HCM.
  
  Articolul 2

2 Generalităţi
1. 2.1 Prezentul Acord nu afectează cu nimic drepturile şi obligaţiile Administraţiilor ce decurg din Constituţia şi Convenţia Uniunii Internaţionale a telecomunicaţiilor (ITU), din Regulamentele şi din Acordurile administrative încheiate în cadrul Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii, precum şi din celelalte angajamente interguvernamentale în materie.
2. 2.2 Administraţiile vor asigna frecvenţe exclusiv prin respectarea diSP.(>ziţiilor prezentului Acord. Dacă o coordonare este necesară, aceasta trebuie să fie realizată înainte de punerea în funcţiune a staţiei radioelectrice în cauză.
3. 2.3 Dacă este necesar, Administraţiile pot să convină dispoziţii diferite sau suplimentare cu prevederile prezentului Acord, care În nici un caz nu trebuie să aibă repercusiuni negative asupra Administraţiilor ce nu sunt implicate.
4. 2.4 Serviciile Fix şi Mobil Terestru ce nu intră sub responsabilitatea Administraţiilor semnatare sau a căror utilizare este restricţionată din motive de apărare naţională sau pentru care informarea nu este drsponibilă din motive de securitate, nu vor fi puse sub incidenţa dispoziţiilor prezentului Acord, în afara cazului când acest lucru este în mod special stipulat.
5. 2.5 În cazul Serviciului Mobil Terestru, puterea aparent radiată şi înălţimea efectivă pentru antenă a statiilor vor trebui astfel alese încât zona lor de serviciu să fie limitată la zona de acoperit. Înăiţimi excesive pentru antene şi puteri de emisie prea mari vor trebui să fie evitate, prin utilizarea mai multor amplasamente şi a unor înălţimi efective mai mici pentru
  
  antenelor vor trebui să fie evitate pentru a se minimiza potenţialul de perturbare a ţării afectate.
  
  Articolul 3
3 Dispoziţii tehnice

Cererea de coordonare a unei staţii şi evaluarea acestei cereri se vor efectua în conformitate cu următoarele dispoziţii tehnice:
1. 3.1 în cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator este specificat în Anexa 1.
  
  în cazul Serviciului Fix, degradarea maximă admisibilă a pragului este specificată în Anexa 9.
2. 3.2 în cazul Serviciului Mobil Terestru, dacă frecvenţele nominale sunt diferite, nivelul admis pentru câmpul perturbator va fi mărit conform cu Anexa 3A.
  
  în cazul Serviciului Fix, dacă frecvenţele şi / sau lărgimea de bandă a canalului sunt diferite, nivelul de perturbaţie la intrarea receptorului va fi diminuat conform cu Anexa 9, prin utilizarea discriminării de mască (MD) şi a unei protecţii de filtraj nete (NFD – Net Filter 0iscrimination) descrisă în Anexa 3B.
3. 3.3 În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul pentru câmpul perturbator va fi determinat conform cu Anexa 5.
  
  în cazul Serviciului Fix, degradarea pragului va fi determinată aplicând Anexa 9, atenuarea de transmisie de referinţă fiind calculată în conformitate cu Anexa 1O.
4. 3.4 Administraţiile pot conveni să aplice parametrilor şi alte valori decât cele fixate.
  
  Articolul 4
4 Proceduri
1. 4.1 Frecvenţe ce necesită coordonare
  
  În cazul Serviciul Mobil Terestru, o frecvenţă de emisie va trebui să fie coordonată dacă emiţătorul produce, la frontiera ţării Administraţiei afectate, un nivel de câmp, care, la o înălţime de 1O m deasupra nivelului solului, depăşeşte nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator aşa cum este definit în Anexa 1. O frecvenţă de recepţie va trebui să fie coordonată, dacă receptorul necesită protecţie.
  
  Se recomandă ca legăturile de radioreleu din cadrul Serviciului Fix să fie coordonate, dacă distanţa cea mai scurtă de la graniţă la cel puţin o staţie este mai mică sau egală cu cea descrisă în Anexa 11. Toate staţiile care pot produce interferenţă perturbatoare
  
  staţiilor din alte ţări sau necesită protecţie vor fi coordonate, indiferent de distanţa la care se află.
  1. 4.1.1 Orice Administraţie care doreşte să pună în funcţiune o staţie va trebui să depună spre avizare o cerere de coordonare către toate Administraţiile afectate, pentru ca acestea să îşi exprime punctul de vedere. Această cerere va trebui să cuprindă caracteristicile necesare în conformitate cu Anexa 2A şi Anexa 2B.
  2. 4.1.2 Dacă, cu scopul evaluării tehnice a cererii de coordonare, Administraţia afectată solicită informaţii, care fie îi lipsesc, fie trebuie completate conform cu Anexa 2A şi Anexa 28, atunci va solicita aceste informaţii în termen de 30 de zile de la primirea cererii de coordonare. După aceasta, informaţia completă privind cererea de coordonare va fi trimisă administratiei care a solicitat-o în termen de 30 de zile, în caz contrar cererea de coordonare fiind considerată nulă şi f!eavenită.
  3. 4.1.3 După primirea tuturor informaţiilor cu privire la o cerere de coordonare, Administraţia afectată va evalua aceste informaţii în conformitate cu dispoziţiile prezentului Acord. Ea va comunica rezultatul evaluării, într-un termen de 45 de zile către Administraţia care a făcut solicitarea.
  4. 4.1.4 Dacă Administraţia care a iniţiat procedura de coordonare nu a primit răspuns în termen 45 de zile, ea poate să trimită o scrisoare de revenire. Administraţiile afectate vor răspunde în termen de 20 zile la scrisoarea de revenire.
  5. 4.1.5 Dacă Administraţia afectată nu răspunde nici în termenul indicat la Secţiunea 4.1.4, se consideră că şi-a dat acordul şi staţia este considerată ca şi coordonată.
  6. 4.1.6 Termenele indicate în paragrafele 4.1.3 şi 4.1.4 pot să fie schimbate prin înţelegeri reciproce.
  7. 4.1.7 Orice asignare coordonată de frecvenţe va fi notificată Administraţiilor afectate imediat după punerea în funcţiune a staţiei corespunzătoare, în termen de 180 de zile după obţinerea acordului. Această notificare de asignare va fi urmată de înscrierea frecvenţei în Registrul de frecvenţe.
    
    Dacă notificarea de asignare nu este dată în termen de 180 de zile, Administraţia afectată va trimite o adresă de revenire Administratiei care a solicitat coordonarea. Dacă notificarea de asignare nu este dată într-un nou termen de 30 de zile, cererea de coordonare va fi considerată nulă şi neavenită.
    
    Nici o notificare nu va fi cerută dacă Registrele de frecvente sunt comunicate prin schimb reciproc o dată pe semestru în conformitate cu Secţiunea 4.9.1.
  8. 4.1.8 Administraţiile care doresc să modifice caracteristicile tehnice ale unor staţii înscrise în Registrul de frecvenţe, vor trebui să anunţe Administraţiile afectate despre intenţiile lor. Coordonarea va fi cerută, dacă această modificare va duce la o creştere a probabilităţii de perturbare în ţara afectată. Dacă situaţia rămâne neschimbată sau se îmbunătăţeşte, în ce priveşte peArturbaţiile, Administraţiile afectate vor fi doar informate despre respectiva modificare. lnregistrarea din Registrul de frecvenţe va fi modificată în consecinţă.
  9. 4.1.9 În anumite cazuri, Administraţiile pot asigna frecvenţe pentru uz temporar (până la 45 de zile), fără coordonare, cu conditia să nu se producă perturbatii prejudiciabile asupra statiilor coordonate. În cel mal scurt timp, Administraţiile afectate vor trebui să fie notificate despre punerea planificată în funcţiune. Staţiile respective vor fi imediat oprite, dacă produc
    
    perturbaţii prejudiciabile staţiilor coordonate din ţara afectată. Aceste asignări vor fi făcute pentru frecvenţe preferenţiale, oricât de departe posibil.
    
    4.1.1O Dacă o frecvenţă nu mai este utilizată, Administraţia competentă va notifica Administraţia afectată În termen de trei luni şi înregistrarea corespunzătoare din Registrul de frecvenţe va fi ştearsă.
2. 4.2
  1. 4.2.1
  2. 4.2.2
    
    Frecvente preferentiale
    
    ' '
    
    Frecvenţele ce fac parte din benzile de frecvenţe specificate în paragraful 1.2 pot fi definite prin acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate în prealabil, în cadrul acestui acord, ca fiind frecvenţe preferenţiale pentru anumite Administraţii.
    
    Administraţiile care au obţinut un drept preferenţial pot, fără o coordonare prealabilă, să pună în funcţiune sta i ce utilizează frecvenţe preferenţiale în termenii specificaţi În acorduri bilaterale sau multilaterale relevante.
    
    În cazul în care condiţiile pentru protecţia receptorului la serviciul mobil nu sunt definite în acorduri bilaterale sau multilaterale, se va aplica paragraful 2.2 din Anexa 1.
  3. 4.2.3 Frecvenţele preferenţiale acordate unei Administraţii se bucură de drepturi prioritare în raport cu alte asignări ale altor Administraţii interesate.
  4. 4.2.4 Punerea în funcţiune a staţiilor ce utilizează frecvenţe preferenţiale va fi notificată Administraţiilor afectate, în afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau multilaterale. Notificarea va conţine caracteristicile lor tehnice, aşa cum sunt specificate în Anexa 2A şi Anexa 2B. Aceste frecvenţe şi caracterisiticile lor tehnice vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe cu statutul ăP”. Notificarea nu necesită răspuns.
  5. 4.2.5 Frecvenţele preferenţiale ce urmează a fi asignate în alt condiţii decât cele agreate prin acorduri bilaterale sau multilaterale menţionate în paragraful 1.3.2, se vor coordona conform paragrafului 4.1. •
  6. 4.2.6 La terminarea unei proceduri pozitive de coordonare, conform cu paragraful 4.1, Administraţiile vor putea utiliza frecvenţele preferenţiale ale unei .alte Administraţii. Aceste frecvenţe vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi frecvenţele coordonate conform paragrafului 4.1.
  7. 4.2.7 Dacă reţelele de radiocomunicaţii existente ale unei Administraţii provoacă perturbaţii prejudiciabile staţiilor unei alte Administraţii prin utilizarea de frecvenţe pentru care ea se bucură de un drept preferenţial, sau dacă în cazuri particulare, asignările de frecvenţe fără drepturi preferenţiale trebuie să fie modificate, Administraţiile interesate vor fixa de comun acord perioada necesară pentru realizarea modificărilor necesare.
3. 4.3 Frecvenţe pentru reţele de radiocomunicaţii planificifte·
  1. 4.3.1 înainte de coordonarea unei reţele de radiocomunicaţii planificate, Administraţiile pot organiza o procedură de consultări pentru a uşura punerea în funcţiune a noii reţele. Cererea de consultare va conţine atât criteriile de planificare cât şi datele următoare:
    
    frecvenţele planificate (frecvenţa de emisie şi de recepţie a staţiei); zona de serviciu a întregii reţele de radiocomunicaţii;
    
    clasa staţiei radioelectrice;
    
    raza zonei de serviciu a unei staţii; puterea aparent radiată;
    
    – înălţimea efectivă maximă a antenei; caracteristicile de emisie;
    
    planul de dezvoltare a reţelei;
    
    caracteristicile antenelor pentru staţiile ce aparţin reţelei de radiocomunicaţii.
    
    Administraţia afectată va confirma primirea cererii de consultare şi va transmite poziţia sa în termen de 60 de zile.
    
    În cazul chestiunilor dificile de planificare, această consultare poate necesita o reuniune cu consultări bilaterale sau multilaterale pentru a ajuta Administraţia care planifică reţeaua de radiocomunicaţii să ajungă la o soluţionare rapidă.
  2. 4.3.2 Pentru a coordona frecvenţele unei reţele de radiocomunicaţii planificate, Administraţiile afectate vor iniţia, nu mai devreme de trei ani înainte de punerea planificată în funcţiune a reţelei, procedura descrisă în paragraful 4.1, ţinând cont de următoarele modificări:
    1. 4.3.2.1 Primirea cererii de coordonare va trebui să fie confirmată.
    2. 4.3.2.2 Dacă o consultare prealabilă nu are loc, Administraţiile afectate îşi vor prezenta poziţiile în termen de 180 de zile de la data primirii cererii de coordonare. Orice cerere de coordonare, ce rezultă în urma unui proces de consultare, va face obiectul unui răspuns în termen de 120 de zile.
    3. 4.3.2.3 Administraţia care a solicitat coordonarea va informa Administraţa afectată cu privire la data punerii în funcţiune a reţelei de radiocomunicaţii.
  3. 4.3.3 Staţiile reţelei de radiocomunicaţii vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe cu indicarea datei încheierii procedurii de coordonare şi se vor bucura de aceleaşi drepturi ca şi staţiile coordonate conform paragrafului 4.1.
  4. 4.3.4 Coordonarea va fi considerată nulă şi neavenită pentru toate staţiile coordonate care nu au fost puse în funcţiune în termen de 30 de luni după încheierea procedurii de coordonare.
4. 4.4 Frecvenţe utilizate conform cu planurile de reţele geografice
  1. 4.4.1 Planurile pentru reţele geografice, acoperind anumite părţi ale benzilor de frecvenţe menţionate în paragraful 1.2, pot fi elaborate şi coordonate, fiind admisă o modificare în raport cu parametrii definiţi, cu condiţia încheierii unui acord între Administraţiile afectate. Aceste frecvenţe vor fi înscrise în Registrul de frecvenţe. Pe baza planurilor de reţele geografice astfel adoptate, Administraţiile vor fi autorizate să pună în funcţiune.staţii fără o coordonare prealabilă cu acele Administraţii cu care a fost convenit planul.
  2. 4.4.2 Frecvenţele utilizate conform planurilor de reţele geografice şi care se intenţionează să fie asignate în alte condiţii decât cele convenite între Administraţiile implicate, vor trebui coordonate conform paragrafului 4.1.
5. 4.5 Frecvente care utilizează coduri preferentiale
  
  ' '
  1. 4.5.1 Grupurile de coduri preferenţiale sau blocurile de grupuri de coduri preferenţiale pot fi acceptate între Administraţiile interesate dacă frecvenţele centrale sunt aliniate.
  2. 4.5.2 Administraţia căreia i s-au acordat drepturi preferenţiale îşi poate pune în funcţiune staţiile să opereze cu grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale, în acord cu acordurile bilaterale sau multilaterale relevante în vigoare, fără o coordonare anterioară.
  3. 4.5.3 Grupurile de coduri preferenţiale sau blocurile de grupuri de coduri preferenţiale acordate unei Administraţii pot fi asignate cu drepturi prioritare asupra asignărilor altor Administraţii implicate.
  4. 4.5.4 Începerea serviciului staţiilor care utilizează grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale trebuie să fie notificată Administraţiilor afectate, incluzând caracteristicile din Anexa2Aîn afara cazului când au stat la bază acorduri bilaterale sau
    
    multilaterale. Aceste frecvenţe şi caracteristicile tehnice vor fl înregistrate în Registrul de Frecvenţe, cu statutul ăP”.
    
    Notificarea nu necesită răspuns.
  5. 4.5.5 Frecvenţele care utilizează grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale care vor fi asignate în alte condiţii decât cele stipulate în acordurile bi-sau multilaterale menţionate în paragraful 1.3:6, vor fi coordonate cf. paragrafului 4.1.
  6. 4.5.6 Urmând o procedură „pozitivă” de coordonare, conform paragrafului 4.1, Administraţiile pot folosi grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale ale altor Administraţii. Acestea vor avea aceleaşi drepturi ca şi frecvenţele coordonate cf. paragrafului 4.1.
  7. 4.5.7 Dacă reţelele radio existente ale unei Administraţii provoacă interferenţe prejudiciabile unor staţii care operează într-o altă Administraţie pe frecvenţe utilizând grupuri de coduri preferenţiale sau blocuri de grupuri de coduri preferenţiale, sau dacă, în cazuri particulare, frecvenţele asignate nu au drepturi preferenţiale pentru grupuri de coduri sau drepturi preferenţiale pentru blocuri de grupuri de coduri, acestea vor fi modificate, iar Administraţiile implicate vor stabili o perioadă de tranziţie prin consens mutual.
6. 4.6 Frecvenţe utilizate pe baza aranjamentelor între operatori
  1. 4.6.1 Operatorii din ţări vecine pot încheia înţelegeri mutuale asupra condiţiilor în care Adm – istraţiile interesate pot semna un acord care să autorizeze astfel de aranjamente.
  2. 4.6.2 Aranjamentele între operatori se pot abate de la parametri tehnici sau de la alte condiţii prevăzute în anexele acestui Acord sau în acorduri relevante bi-sau multilaterale între Administraţiile interesate.
7. 4.7 Evaluarea cererilor de coordonare
  1. 4.7.1 În evaluarea cererilor de coordonare, Administraţiile afectate vor ţine cont de următoarele clase de frecvenţe:
    - – frecvenţe înscrise în Registrul de frecvenţe;
      
      """"_,,frecvenţe utilizate pe baza unor aranjamente bi-sau multilaterale;
    - – frecvenţe pentru care se aşteaptă un răspuns la o cerere de coordonare (în ordinea cronologică a cererilor).
  2. 4.7.2 O cerere de coordonare pentru o frecvenţă de emisie pentru Serviciul Mobil Terestru va putea fi respinsă numai dacă staţia respectivă:

Anexa 1:

Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare şi distanţele transfrontaliere maxime în cazul perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecventele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare

1 Valorile pentru nivelul maxim admisibil al câmpurilor perturbatoare

Nivelul câmpurilor perturbatoare nu poate depăşi valorile date în coloana 2 din tabel.

2. Distanţele transfrontaliere maxime ale perturbaţiilor prejudiciabile.

Administraţiile vor depune eforturi pentru reducerea distanţei transfrontaliere maxime ale perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de staţiile lor şi de minimizare a extinderii lor în teritoriul unei Administraţii afectate, aşa cum este indicat în paragraful 2.5 al acestui Acord.

2.1 Limitarea perturbat'iilor prejudiciabile cauzate de emi.tătoare.

Distanţele transfrontaliere ale perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare ce urmează a fi coordonate sunt dependente de gama de frecvenţă şi nu vor depăşi valorile date în coloana 3 a tabelului. Valorile date în coloana 2 a tabelului vor fi utilizate ca limite pentru nivelul maxim admisibil al câmpului perturhator la distanţele faţă de frontieră specificate în coloana 3 a tabelului. Valorile se aplică la o înălţime de 1O m deasupra nivelului solului.

Distanţa tranfrontalieră maximă în cazul perturbaţiilor prejudiciabile se defineşte prin punctele situate la distanţe conforme cu cele definite în coloana 3 a tabelului, începând cu linia de frontieră a Administraţiei solicitante pe direcţia Administraţiei afectate, urmând aceeaşi direcţie ce porneşte de la staţie către respectivele puncte de frontieră.

În cazul unor frecvenţe preferenţiale calculul va fi făcut pe o linie secundară. Fiecare punct al acestei linii secundare se află cel puţin la o distanţă, de fiecare punct al liniei de frontieră, conformă cu ce s-a definit în acordurile respective.

80km

Linia de frontieră

Frecvenţă preferenţială Linie secundară

de exemplu: 15 km

Emiţător ex. 80 km

ex. 80km Distanţa transfrontalieră

inia de frontieră

I

2.2 Limita de protectie a receptoarelor

Protecţia receptoarelor poate fi revendicată dacă un emiţător de referinţă, amplasat la locul şi înălţimea receptorului implicat, generează un câmp de un nivel ce nu depăşeşte valorile specificate în coloana 2 a tabelului la o înălţime de 1O m deasupra nivelului solului şi la o distanţă, de frontieră, specificată în coloana 3 a tabelului. Pentru acest calcul se vor utiliza curbele ce corespund la 1O % din timp.

Puterea aparent radiată a emiţătorului de referinţă este dependentă de gama de frecvenţă aşa cum este indicată în coloana 4 a tabelului şi va fi mărită cu câştigul antenei receptorului pe direcţia în cauză.

(1) Gama de frecvenţă (MHz)	(2) Nivelul admisibil al câmpului perturbator (raportat la 1 µV/m)	(3) Distanţa transfrontalieră maximă a perturbaţiilor prejudiciabile (km}	(4) PAR-ul emiţătorului de referintă (dBW')
29.7 – 47	O dB	100	3
68 – 74,8	+6 dB	100	9
75.2 – 87,5	+6dB	100	9
146 – 149,9	+12 dB	80	12
150;05 – 174	+12 dB	80	12
380 – 385 *	+18 dB	50	14
390 – 395 *	+18 dB	50	14
406,1 – 430	+20 dB	50	16
440 – 470	+20 dB	50	16
862 – 960	+26 dB	30	13
1710 – 1785 **	+35dB	15	13
1805 -1880 *'h	+35dB	15	13
1900 -1980	+21 dB	nu se aplică	nu se aplică
2020 – 2025	+21 dB	nu se aplică	nu se aplică
2110 – 2170 ••	+21 dB	nu se aplică	nu se aplică

Valorile din tabelul de mai sus fac referinţă la o lărgime de bandă S25 kHz, excepţând GSM şi UMTS/IMT2000.

Pentru toate celelalte aplicaţii digitale de bandă largă pentru serviciul mobil terestru sub 1GHz (lărgimea benzii de canal: >25 kHz) trebuie adăugată următoarea valoare:

6 x 10910 (lărgimea benzii de canal I 25 kHz} dB dacă perturbatorul este un sistem de bandă largă

• * numai pentru sistemele de securitate şi urgenţă
• ** numai pentru sistemele GSM 1800
• ••• numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
• …. această valoare este extrasă _din ERC/REC/(01 )01 pentru frecvente care utilizează coduri nepreferenţiale şi frecvenţe centrale aliniate. Această aloare poate fi reconsiderată în viitor sau poate fi anulată în urma unor înţelegeri bi-sau multilaterale.

2.2 Format de discuri uzuale

Când se utilizează dischete trebuie să se respecte următoarele specificaţii:

– formatul MS-DOS (extins la nume de fişiere lungi);

codul de caractere: IBM – PC, format: ASCII, lungimea caracterelor: 8 biţi; Pentru Serviciul Mobil: lungime fixă a înregistrării de date; poziţiile sau câmpurile omise se completează cu spaţii blank.

Detalii despre structura fişierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
2.3 Poşta electronică

Următoarele specificaţii se recomandă la folosirea poştei electronice:

Corespondenţa numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration .landcode.

Partea cea mai importantă a e-mailului este un fişier de date., aşa cum este definit în Anexă

La "subiect" se va trece numărul (numerele) de referinţă al ţării (câmpul 13X) Dacă fişierul de coordonare conţine mai multe numere de referinţă, aşa cum sunt precizate la ăsubiect”, poate fi utilizat mesajul din e-mail.

Pentru documentare şi identificarea erorilor, cererea {cererile) de referinţă pot fi anexate în txt, Word sau format PDF

Stabiliţi numele fişierului (fişierelor) de date pe bază bi sau multilaterală şi începeţi cu "M_"

Formulaţi în engleză textul adiţional, utilizarea altor limbi va face subiectul

unor acorduri bilaterale

Marcaţi cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări Confirmaţi prin e-mail primirea cererilor electronice de coordonare Daţi ăreply” la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele

Trimiteţi prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce priveşte aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poşta electronică.

Apendicele 1 conţine detaliile privind structura fişierului de date. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
2.4 FTP

Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două ţări:

Fiecare ţară afectată va pune în funcţiune un spaţiu FTP în care se defineşte un punct de intrare pentru ţările solicitante (printr-un cont). În acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă ţară şi una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea ţării afectate.

Folder-ul solicitat trebuie să permită operaţiuni de scriere (nu se permit modificările sau ştergerile} pentru ţara solicitantă şi de citire pentru ţara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operaţiuni de citire pentru ţara solicitantă şi de scriere pentru ţara afectată.
- – Ţara solicitantă îşi va înainta cererrle folosind fişiere care să indice data, ora şi administraţia (formatul M_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare şi clarificări, vor fi adăugate documente adltionale în format Word sau PDF, cu diferite extensii. ‘
- – Tara solicitantă poate trimite corecturile la fişierul original folosind acelaşi nume de fişier şi adăugând la numele acestuia _CORECTURĂ.
Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fişiere care conţin numele original al fişierului, la care se adaugă data, ora şi administraţia căreia i se răspunde, în acelaşi mod ca şi în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.

În cazul în care ţara afectată descoperă erori în formatul fişierului sau are alte probleme cu fişierele primite, ţara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fişier cu text în care să descrie problema şi care să conţină în format numele fişierului M_ AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).

Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
2.5 https

Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează https între două

ţărl:

Folosind această metodă sistemul poate schimba informaţii în cadrul unui canal de comunicatii criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât şi folosind sisteme automate.

Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administraţii. Schimbul de informaţii este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator şi serverul web.
1. 2.5.1 Interfaţa web (acces manual)
  
  Utilizatorii diferitelor administraţii accesează sistemul prin adresa paginii de Internet (URL) printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceştia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
  
  I
  - • înaintarea informatiilor de coordonare
    
    La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic şi semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conţinând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie şi certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O semnătură digitală reuşită va genera tranzacţia, care va fi procesată de sistem.
  - • Descărcarea informatiilor de coordonare
    
    În acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administraţii într-un singur fişier pe computer.
  - • Activitatea utilizatorului (propriu)
    
    În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica logările care privesc propria sa localitate.
    
    Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative, disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administraţii în sistem, poate defini utilizatorii administraţiei şi asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
2. 2.5.2 Interfaţa (automată) maşină-maşină bazată pe SOAP/XML (SOAP = Simple Object Access Protocol}

Apendicele 1 al Anexei 2

, ………….–···

.,,,,,……. .

/….-•"

,.,,,

………….

,/"/// 1–-

··•….

Pachet de date

……………..

··""·,.,……..

···•..,….. .."-…

……..

'••……., ,.,,,.

'––-..J.._ -::::::

I Fişier 1 J

Fişier2L

_:..:_: _ _I I

Fişier n

Antet de fişier (vezi Apendice 2)

Înregistrare 1

Înregistrare n

Înregistrare 2 Înregistrare n-1

._ …….,,.._…..,,.._,. …..

Nu se utilizează vreun separator de înregistrare de ex. CR/LF

Apendicele 2 al Anexei 2A

DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIŞIER

pentru Serviciul Mobil

TIPURI DE DATE	FORMATUL MEMORĂRII (bandă fixă)	POZITIA I-" NREG' ISTRAV RII	OBSERVAT, U
Numărul fişierului	99	001 – 002
Conţinutul fişierului	X(80)	003- 082
Codul continutului I fişierului 1)	X	083 – 083
Ţara	X(3)	084-086	Abrevieri conforme cu Apendicele 1, Secţiunea 1 din Dicţionarul de Date pentru Radiocomunicaţii
Numele persoanei responsabile	X(40)	087 – 126
Număr de telefon	X(20)	127 – 146
Număr de telefax	X(20)	147-166
Număr de telex	X(20)	167 – 186
Numărul înregistrări lor	9(6)	187-192
Data înregistrării	-ZZLLAAAA	193- 200
Tara de destinaţie	X(3)	201-203	Opţional
Rezervat pentru utilizări viitoare	X(16)	204- 219

1) O lista completă

N noi intrări

M modificări

D anulări

A răspunsuri

Există lungime fixă a înregistrării fără separatori.

I		2 3	4	5	6	7	8
IA	Frecvenţa de emisie Unităti de frecventă	9(5)V9(5) X	Unităti de frecventă k: kfu M: MHz_ G: GHz		001-011 012-012	li I	IA/1Y': cel puţin unul din cde două câmpuri vor fi completate

lZ	Categoria frecvenţei	X	vezi Apendicele 4		013– 013	1		IA completat: IZ este legat de I A .IA, blank": IZ este legat de IY

6A	Clasa staţiei	X(2)	vezi Apendicele 5		014-015	2		IA completat: 6A este legat de IA l A ăblank”: 6A este legat de l Y

6B	Natura serviciului	X(2)	vezi Apendicele 6		016-017	2		I A completat: 6B este legat de LA IA ăblank": 6B este J=at de I Y

62	Categoria utilizării	X(2)	vezi Apendicele 7		018 • 019	2		IA completat: 6Z este legat de IA IA ,blank”: 62 este legat de lY

IOZ	Ocuparea canalului	9 O: discontinuu			020 -020	1 ăblank" înseamnă O
IOZ	Ocuparea canalului		I: continuu vezi Anexa 5		020 -020

2C	Data punerii în funcţiune	ZZLLAAAA			021 – 028	8 ăblank" sau completat în		Legat de IZ, 22, 13Y
2C	Data punerii în funcţiune	ZZLLAAAA			021 – 028		conexiune cu IZ, 2Z, 13Y	Legat de IZ, 22, 13Y

4A	Numele staţiei	X(20)	Pentru abrevieri vezi Apendicele 8		029 • 048	20	In programul calculatorului 4A nu este verificat	IA completat: 4A este legat de l A IA ăblanlC: 4Aestelegatde lY

4B	Ţara	X(3)			049 – 051	3 Ţara în care este localizată
4B	Ţara	X(3)			049 – 051		staţia

Formatul inregistrării pentru schimbul de date in cazul Serviciului Mobil Terestru

1		2 3		4 5	6	7		8
4C	Coordonatele geografice ale staţiei sau centrul zonei de serviciu	9(3)X9(2 )9(2) 9(2)X9(2)9(2)	3 caractere : gradele longitudinii I caracter : E(Est) sau W(Vest) 2 caractere : minutele longitudinii 2 caractere : secundele longitudinii 2 caractere : gradele latitudinii I caracter : N(Nord) sau S(Sud) 2 caractere : minutele latitudinii 2 caractere : secundele latitudinii	Coordonatele vor fi indicate cu secunde şi sunt bazate pe WGS 84	052 – 066	15	Dacă 4C este omis, înseamnă că există o (cerere de) coordonare pentru toată ţara (INTR)	1A completat: 4C este legat de 1A lA ăblank" : 4C este legat de IY

40	Raza zonei de serviciu	9(5)	In kilometri nu este pennis .,balnk- ul"		067 – 071	5 Dacă 6A nu începe cu "M"		Legatcu 4C
40	Raza zonei de serviciu	9(5)	In kilometri nu este pennis .,balnk- ul"		067 – 071		4O este întotdeauna O	Legatcu 4C

4Z	!nălţimea amplasamentului staţiei deasupra nivelului mării	9(4) or S9(3)	1n metri		072-075	4 Este valabil numai dacă 6A		Legat cu 6A
4Z	!nălţimea amplasamentului staţiei deasupra nivelului mării	9(4) or S9(3)	1n metri		072-075		începe cu "F"	Legat cu 6A

7A	Desemnarea emisiunii	X(9)	Primele 4 caractere: lărgimea de bandă necesară următoarele 5 caractere: clasa de emisie (vezi Art.2 şi Aoendicele I al RR)		076- 084	9 Primele 7 caractere sunt		Pentru UMTS sau IMT 2000 toate cele 9 caractere sunt obligatorii
7A	Desemnarea emisiunii	X(9)			076- 084		obligatorii, unnătoarele 2 caractere sunt opţionale (sau ,,blank")

8B1	Puterea maximă radiată a statiei	S9(3)V9	In dBW, omitere doar pentru Rx		085 – 090	6 Dacă IA este omis, 8B1 va fi		Legat cu IA
8B1	Puterea maximă radiată a statiei	S9(3)V9	In dBW, omitere doar pentru Rx		085 – 090		de asemenea omis	Legat cu IA

8B2	Tipul antenei de referinţă	X	X=E pentru e.r..p., X=I pentru e.i.r.p. Nu se permite ăblank-ul"		091 – 091	I		Legat cu 8B1 dacă este prezent Legat cu 90 dacă este prezent

9A	Azimutul radiaţiei maxime	9(3)V9	In grade cu o zecimală de la OOO.O 359.9, sau ăblank"	– Pentru antene nedirective 9A este ăblank"	092 -096	5 Dacă 6A începe cu ''M", 9A		Legatcu6A
9A	Azimutul radiaţiei maxime	9(3)V9	In grade cu o zecimală de la OOO.O 359.9, sau ăblank"	– Pentru antene nedirective 9A este ăblank"	092 -096		este întotdeauna ăblank"	Legatcu6A

9B	Unghiul de elevaţie pe dire;:ţia de radiaţie principală	S99V9	ln grade cu o zecimală, intre -90.0- 90.0 sau ăblank"	Elevaţia negativă înseamnă orientare spre pământ Pentru antene nedirective verticale 9B este ăblank"	097 – 101	5		lA completat: 9B este legat de IA lAăblank"

Lungimea înregistrărilor este fixată la 219 octeţi, fără utilizarea vreunui separator de înregistrare.

(*l DDR: Dicţionarul de Date pentru Radiocomunicaţii

I	2	3	4		5			6	7	8
9D	Polarizarea	X(2}	Codurile prezentate în Apendicele 10			102	– 103		2		IA completat: 90 este legat de IA IA ăblank" : 90 este legat de IY
9G	Câştigul antenei de recepţie pe direcţia din 9Aşi 9B	99V9	lndB Omitere doar pentru Tx	',	Dacă l Y este completat, dar 9G este omis, este necesară o a doua înregistrare ce conţine infonnaţii semnificative (antena de recepţie a emiţătorului diferă de antena de emisie)	104 – 107			4		Legat cu IY, 8B2, 9A,9B 9XH,9XV

9Y	]nălţimea antenei deasupra solului	9(4)	Inmetri		108 – llJ				4		I A completat: 9Y este legat de 1A I A ăblank” : 9Y este legat de IY

9XH	Tipul antenei orizontale	9(3)X(2)9(2)	veziAnexa6		112-118				7 Dacă 9A este ăblank”, 9XH		Legat cu 9A
9XH	Tipul antenei orizontale	9(3)X(2)9(2)	veziAnexa6		112-118					este 000ND00	Legat cu 9A

9XV	Tipul antenei verticale	9(3)X(2)9(2)	vezi Anexa 6		119 • 125				7 Dacă 9B este ăblank”, 9XV		Legat cu 9B
9XV	Tipul antenei verticale	9(3)X(2)9(2)	vezi Anexa 6		119 • 125					este OO0ND00	Legat cu 9B

IY	Frecvenţa de emisie a staţiei de recepţie corespondente sau frecventa de receotie	9(5)V9(5) X	Unităţi de frecvenţă: K: kHz, M: MHz,G:GHz Omitere doar pentru Tx		126 – 136 137 – 137				11	Obligatoriu dacă IA este
									I	ăblank”


l3Z	Observaţii	X(S0)		Nu sunt permise date necesare pentru calcule	138 – 187				50		Pentru UMTS/IMT 2000 codul de grup se completează ăCODE GROUP = xxxx"

13Y	Statutul coordonării	X	Vezi Apendicele 9		188 – 188				I

2W	Data cererii de coordonare	ZZLLAAAA		în lista completă nu este necesar	189 -196				8

22	Data finală de obţinere a coordonării	ZZLLAAAA	Se poate omite		197 – 204				8

13X	Referinţa coordonării	cec Z2 pppppp FF R o	C: cod de ţară confo1m cu App.l Secţiunea 9 al DDR Z: anul coordonării iniţiale P: identificarea procesului F: numărul de ordine al. frecvenţei R: numărol de înregistrări asociate O: numărul de ordine al înregistr.	C: Tara care cere coordonare F: mai multe coordonări pentru un singur amplasament	205 – 219				15	Referinta coordonării este unică. F,O şi R sunt valori numerice mai mari ca O O este mai mic sau egal cu R

Apendicele 8 al Anexei 2A

CÂMP4A:

ABREVIERI ŞI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAŢIEI DEPĂŞEŞTE 20 DE CARACTERE

Abrevieri Explicare

B BRDG C

CL CP CY OPT E ET FT FIR GF GR HLL HR

I INTR JN

L LSTN MT MTN N

NO NTL PK

PMSTN PT

STN

TR V VLY

Plajă Pod Cap Central

Tabără (camping) Oraş Departament

Est Stat

Fort (bază militară) Turn de foc (foişor) Golf

Mare Deal Port lnsulă(e)

Utilizare pe întreg terltoriul ţării Joncţiune

Lac Far Munte

Munte(ţi) Nou Nord Naţional Vârf

Staţie de pompare Port (vezi HR) Râu

Sfânt Statie

sud

Turn

Oraş (vezi CY) Vale

Vest

Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Sectiuniî 9 din Dictionarului de Date de Radiocomunicatii.

' ' '

Apendicele 9 al Anexei 2A

CÂMP 13Y: STATUTUL COORDONĂRII

A Pentru informare : asignarea descrisă nu se supune unei proceduri de coordonare şi vreunei cerinţe de protecţie.
B Cerere de acord.
C Acord fără rezervă.
D Acord cu conditia ca teste de functionare să demonstreze dacă este posibilă

J '

coexistenta.

'
E Acord pe bază de non-perturbaţie (NIB- Non lnterference Basis); revocarea acordului şi orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbaţiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit şi care în mod normal ar trebui să fie descrise într-o înştiinţare asociată.
F Acord supus unor cerinţe identice sau echivalente cu cerinţele RR 4.4 (Protecţia serviciilor cu atribuire primară).
G Acord, fără nici o rezervă în ce priveşte perturbaţiile ce pot fi cauzate de asignarea în discuţie; solicitantul este, oricum, informat că există un risc de perturbaţie din cauza asignărilor al căror statut a fost deja stabilit şi responsabilitatea pentru orice astfel de risc îi revine; una sau mai multe înştiinţări asociate pot fi trimise;
H E+G

M Cerere de acord urmând unei modificări de coordonare după un răspuns cu cod E, G,

H, Y sau Z.

P Asignări conforme cu acordurile de frecvenţe preferenţiale (1.3.2 al Acordului), cu planurile de reţele geografice (1.3.5 al Acordului), cu acordurile de frecvenţe partajate (1.3.3 al Acordului), cu frecvenţe care utilizează coduri preferenţiale (1.3.6. al Acordului) sau frecvenţe folosite pe baza unor acorduri între operatori (1.3.7. al Acordului).

R Anularea coordonării.

W Retragerea cererii de coordonare.

Y Refuzarea cererii de acord, dar o sugestie alternativă este formulată în coloana 13Z.
Z Refuzarea cererii de acord.

CÂMP 9D: POLARIZAREA

Apendicele 1O al Anexei 2A

SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU A INDICA POLARIZAREA

Polarizarea	Simbol	Definitia
Liniar – orizontală	H	Vectorul intensitătii câmpului electric este în plan orizontal.
Liniar – verticală	V	Vectorul intensitătii câmpului magnetic este în plan orizontal.
Oblică pe partea dreaptă	SR	Vectorul intensităţii câmpului electric este într-un plan rotit cu 45 de grade în sensul acelor de ceas, pornind din poziţia verticală, asa cum se vede din punctul de emisie.
Oblică pe partea stângă	SL	Vectorul intensităţii câmpului electric este într-un plan rotit cu 45 grade în sensul invers acelor de ceas, pornind din poziţia verticală, aşa cum se vede din punctul de emisie.
Circulară pe partea dreaptă sau directă	CR	Vectorul intensităţii câmpului electric, observat în orice plan fix, perpendicular pe direcţia de propagare, privind pe direcţia de propagare, se roteşte în timp spre dreapta, sau în sensul acelor de ceasornic.
Circulară pe partea stângă sau directă	CL	Vectorul intensităţii câmpului electric, observat în orice plan fix, perpendicular pe direcţia de propagare, privind pe direcţia de propagare, se roteşte în timp spre stânga sau în sensul invers acelor de ceasornic.
Duală (dublă)	D	Când componentele polarizate vertical şi orizontal de amplitudini sensibil egale sunt radiate fără un control particular al relaţiei de fază dintre ele. Uzual, sursele polarizate vertical şi orizontal pot fi deplasate una faţă de cealaltă, astfel încât polarizarea rezultantă variază între circulară şi oblică în funcţie de unghiul de azimut.
Mixtă	M	Termen colectiv ce se aplică când sunt radiate ambele componente: verticală şi orizontală, inclusiv pentru cazurile cu polarizare oblică, circulară şi duală.

2.2 Formatele uzuale de discuri

Când se utilizează dischete sau poşta electronică, trebuie să se respecte următoarele specificaţii:

– formatul MS-DOS;

codul de caractere: IBM – PC, format: ASCII, lungimea caracterelor: 8 biţi; Pentru Serviciul Fix:

lungime variabilă a înregistrării de date câmpurile de date sunt separate cu semicoloane

sfârşitul fiecărei înregistrări este marcat cu un "carrîage return"

Detalii despre structura fişierului sunt date în Apendicele 1. Formatul înregistrărilor este descris în Apendicele 3.
2.3 Poşta electronică

Următoarele specificaţii se recomandă la folosirea poştei electronice:

Corespondenţa numai printr-o adresă de e-mail distinctă, de exemplu coordination@administration.landcode.

Partea cea mai importantă a e-mailului este un fişier de date, aşa cum este definit în Anexă

La ăsubiect" se va trece numărul (numerele) de referinţă al ţării (câmpul 13X) Dacă fişierul de coordonare conţine mai multe numere de referinţă, aşa cum sunt precizate la ăsubiect", poate fi utilizat mesajul din e-mail.

Pentru documentare şi identificarea erorilor, cererea (cererile) de referinţă pot fi anexate în txt, Word sau format PDF

Stabiliţi numele fişierului (fişierelor) de date pe bază bi sau multilaterală şi începeţi cu ăF_”

Formulaţi în engleză textul adiţional, utilizarea altor limbi va face subiectul unor acorduri bilaterale

Marcaţi cererile împreună cu persoana responsabilă pentru întrebări Confirmaţi prin mail primirea cererilor electronice de coordonare

Daţi ăreply" la mesajul original pentru a raporta erorile sau problemele

Trimiteţi prin fax răspunsul la cererile de coordonare (în ceea ce priveşte aspectele legale) sau, în cazul în care acestea au fost adoptate bi- sau multilateral, prin poşta electronică.

Apendicele 1 conţine detaliile privind structura fişierului de date. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
2.4 FTP

Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează FTP între două ţări:

Fiecare ţară afectată va pune în funcţiune un spaţiu FTPA în care se defineşte un punct de intrare pentru ţările solicitante (printr-un cont). ln acel punct de intrare, vor fi realizate două subdiviziuni, una pentru cererile sosite din altă ţară şi una pentru răspunsurile la cererile sosite din partea ţării afectate.

Folder-ul solicitat trebuie să permită operaţiuni de scriere (nu se permit modificările sau ştergerile) pentru ţara solicitantă şi de citire pentru ţara afectată. Folder-ul de răspuns trebuie să permită operaţiuni de citire pentru ţara solicitantă şi de scriere pentru ţara afectată.

Ţara solicitantă îşi va înainta cererile folosind fişiere care să indice data, ora şi administraţia (formatul F_AAAALLZZ-HHMM-ADM.TXT). Pentru documentare şi clarificări, vor fi adăugate documente adiţionale în format Word sau PDF, cu diferite extensii.

– Ţara solicitantă poate trimite corecturile la fişierul orig nal folosind acelaşi nume de fişier şi adăugând la numele acestuia _CORECTURA

Răspunsurile vor fi înaintate folosind nume de fişiere care conţin numele original al fişierului, la care se adaugă data, ora şi administraţia căreia i se răspunde, în acelaşi mod ca şi în cazul cererii. La o cerere complexă pot fi date răspunsuri multiple.

În cazul în care ţara afectată descoperă erori în formatul fişierului sau are alte probleme cu fişierele primite, ţara afectată va adăuga în folder-ul de răspuns un fişier cu text în care să descrie problema şi care să conţină în format numele fişierului F_ AAAALLZZ-HHMM-ADM_ERROR.TXT).

Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.
2.5 https

tări:

'

Următoarele specificaţii sunt recomandate atunci când se utilizează https între două

Folosind această metodă sistemul poate schimba informaţii în cadrul unui canal de

comunicaţii criptate, în timp ce autentificarea utilizatorilor se realizează prin certificate digitale. Sistemul poate fi accesat atât cu ajutorul unui simplu program de navigare pe Internet, cât şi folosind sisteme automate.

Această metodă are o arhitectură client-server, în care serverul central asigură serviciile pentru utilizatorii diferitelor administraţii. Schimbul de informaţii este realizat prin protocolul https, care asigură un canal criptat între utilizator şi serverul web.
1. 2.5.1 Interfaţa web (acces manual)
  
  Utilizatorii diferitelor administraţii accesează sistemul prin adresa paginii de Internet (URL) printr-o pagină web. După autentificarea cu succes a utilizatorului aceştia pot opta pentru unul din cele trei articole de meniu diferite:
  - • Înaintarea informatiilor de coordonare
    
    La acest articol de meniu, utilizatorul poate selecta pe computer Anexa 2A, pentru a încărca pe server. Pe parcursul procesului de încărcare, sistemul verifică datele din punct de vedere sintactic şi semantic. În cazul în care există vreo eroare (erori), utilizatorul va primi un mesaj de eroare, conţinând descrierea problemei. În cazul în care încărcarea se încheie cu succes, sistemul va cere semnătura digitală a utilizatorului, folosind perechea cheie şi certificatul asociat (emis de o autoritate de certificare), care sunt memorate în programul de navigare pe Internet sau în smart card. O semnătură digitală reuşită va genera tranzacţia, care va fi procesată de sîstem.
  - • Descărcarea informatiilor de coordonare
    
    în acest articol de meniu, utilizatorul poate descărca răspunsurile privind coordonarea primite de la diferite administraţii într-un singur fişier pe computer.
  - • Activitatea utilizatorului (propriu)
    
    În acest punct al meniului, utilizatorul poate verifica logările care privesc propria sa localitate.
    
    Administrarea utilizatorilor sistemului este realizată prin paginile de web administrative,
    
    disponibile doar pentru personalul din IT care operează sistemul. Prin aceste pagini web administratorul de sistem poate înregistra diferitele administraţii în sistem, poate defini utilizatorii administraţiei şi asocia cheia publică a utilizatorului numelui logare a acestuia.
2. 2.5.2 Interfaţa (automată) maşină-maşină bazată pe SOAP/XML (SOAP;;; Simple Object Access Protocol)

Acelaşi schimb de informaţii se poate realiza prin mesaj SOAP. Mesajele SOAP pot transporta toată informatia, inclusiv cea referitoare la semnătura digitală.

În cazul înaintării unui esaj SOAP lipsit de eroare, sistemul va genera un răspuns SOAP semnat digital care va conţine ID-ul tranzacţiei şi alţi parametri al mesajului SOAP transmis (de exemplu ID-ul tranzacţiei, numele staţiei).

Sistemul generează mesajele SOAP continând răspunsurile coordonării din baza de date în fiecare zi. Sistemul automat al membrilor administraţiilor va descărca mesajul, verifica sursa mesajului în timp ce sistemul central va jurnaliza descărcarea făcută cu succes.

Apendicele 1 conţine detalii privind structura fişierului. Apendicele 3 defineşte formatul înregistrării.

3. Descrierea formatului caracterelor prezentate în Apendice

X alfanumeric

9 numeric; se pot ignora şirurile de zerouri de la sfârşitul părţii zecimale

V punct de departajare a zecimalelor

S indicarea unei valori numerice cu semn; lipsa semnului înseamnă o valoare pozitivă; semnul va fi aliniat dreapta la valoarea numărului

DO ziua (numeric; gama de valori: 01 – 31) MM luna (numeric; gama de valori: 01 – 12) YYYY anul (numeric; gama de valori: >1900)

CCC cod de ţară, conform cu Secţiunea 9, Apendice 1, din Dicţionarul de Date de Radiocomunicatii

zz

pppppp

FF R

o

anul coordonării iniţiale (numeric; numai ultimele două cifre ale anului) identificarea procesului (alfanumeric)

numărul de ordine al frecvenţei (numeric) numărul de înregistrări asociate (numeric) numărul de ordine al înregistrării (numeric)
1. 3.1 Câmpurile alfanumerice
  
  Câmpurile text sunt aliniate stânga. Setul de caractere este ASCII. Sunt permise:
  
  – A … Z
  
  O … 9
  
  + , – , I , * , . şi „blank”.
2. 3.2 Câmpurile numerice

Câmpurile numerice sunt aliniate stânga. Lipsa semnului se întelege ca valoare pozitivă. Semnul este aliniat stânga în raport cu numărul. În câ purile numerice, zerourile de după punctul de departajare a zecimalelor pot fi omise.

Apendicele 2 al Anexei 2B Apendicele 2 al Anexei 2B

DESCRIEREA ÎNREGISTRĂRII DIN ANTETUL DE FIŞIER

TIPURI DE DATE	FORMATUL MEMORĂRII	OBSERVAT, U
Numărul fişierului	99
Conţinutul fişierului	X(80)
Codul continutului fişierului ' 1)	X
Ţara	X(3)	Abrevieri conforme cu Apendicele 1, Secţiunea 1 din Dicţionarul de Date de Radiocomunicatii
Numele persoanei responsabile	X(40)
Număr de telefon	X(20)
Număr de teletax	X(20)
"e-mail"	X(40)
Numărul înregistrărilor	9(6)
Data înregistrării	DDMMYYYY

O tista completă

N noi intrări

M modificări

D anulări

A răspunsuri

Sfârşitul unui fişier precum şi al unei înregistrări se face cu "carriage return" (CR sau CR/LF). Ca separator între câmpuri se va utiliza punctul şi virgula (;) atât în antet, cât şi în înregistrare.

Apendicele 3 al Anexei 2B

DESCRIEREA TABELULUI DE DATE PENTRU SERVICIUL FIX

numărul coloanei	numele coloanei
1	Identificarea câmpului
2	Numele câmpului (caracteristic)
3	Formatul înregistrării
4	Definiţii (valori posibile)
5	Observatii
6	LunQlmea elementului de date
7	Validare
8	lnformatii corespondente

Observaţie generală: Administraţia cu care se doreşte coordonarea nu îi este permis să schimbe conţinutul nici unui câmp, cu excepţia câmpului 13Y, care trebuie să fie schimbat şi a câmpului 132, care poate fi schimbat, de exemplu pentru a anunţa motivul(-ele) pentru dezacord (indicarea unei referinţe de coordonare etc.). Dacă pentru comentarii este nevoie de mai multe caractere decât cele disponibile în 132, atunci poate fi utilizată hârtia sau alte medii de transmitere a informatiei.

Formatul inregistrării pentru schimbul de date in cazul Serviciului Fix

I	2	3	4	5	6	7	8
OA	Tipul intrării	X(3)	Tx=emiţător Rx=receptor Ptx=emiţător pasiv Prx=re,:;eptor pasiv		3 Obligatoriu
OA	Tipul intrării	X(3)

IA	Frcrvenţa	9(5)V9(5)			li	Obligatoriu
!Al	Unitatea pentru frecvenţă	X	k:kHz, M:MHz, G:GHz		I

IZ	Categoria frecvenţei	X	Vezi Apendicele 4		I Obligatoriu

6A	Clasa staţiei	X(2)	Vezi Apendicele 5		2

6B	Natura serviciului	X(2)	Vezi Apendicele 6		2

6Z	Categoria utilizării	X(2)	Vezi Apendicele 7		2

2C	Data punerii în funcţiune	DDMMYYYY			8

4A	Numele staţiei	X(40)	Pentru abrevieri vezi Apendicele 8		40	4A nu este verificat de programele computerului.

I	2	3	4	5	6	7	8
4B	Ţara	X(3)		Ţara de amplasare a staţiei (4C)	3 Obligatoriu
4B	Ţara	X(3)		Ţara de amplasare a staţiei (4C)
4C	Coordonatele geografice	9(3)X9(2)9(2) 9(2)X9(2)9(2)	3 caractere : gradele longitudinii I caracter : E (Est) sau W (Vest) 2 caractere : minutele longitudinii 2 caractere : secundele longitudinii 2 caractere : gradele latitudinii I caracter: N(Nord) sau S (Sud) 2 caractere: minutele latitudinii 2 caractere : secundele latitudinii	Coordonatele vor fi indicate cu secunde şi sunt bazate pe WGS 84	15	Obligatoriu

42	!nălţimea amplasamentului staţiei deasupra nivelului mării	9(4) sau S9(3)	ln metri		4	Obligatoriu

7A	Desemnarea emisiunii	X(9)	Primele 4 caractere : banda necesara urmată de 5 caractere : clasa emisiunii (veri Art. S2 şi Apendicele l al RR)		9	Primele 7 caractere sunt obligatorii

7H	Numele producătorului echipamentului	X(20}			20	Obligatoriu *

71	Tipul echipamentului	X(20)			20	Obligatoriu "'

l	2	3	4	5	6	7	8
7K	Capacitatea maximă a legăturii	X(IO)		Vczi Apendicele 11 Dacă lipseşte, valoarea se va considera ăX"	lO	Obligatoriu
7G	Masca densităţii spectrale de emisie / masca selectivităţii receptorului Frecvenţa atenuarea frecvenţa atenuarea frecventa atenuarea frecventa atenuarea frecvenţa atenuarea frecvenţa atenuarea	9(5)V9(5) 9(2)V9 9(S)V9(5) 9(2)V9 9(5)V9(5) 9(2)V9 9(5)V9(5) 9(2)V9 9(5)V9(5) 9(2)V9 9(5)V9(5) 9(2)V9	Vezi Anexa 38 figura 7 toate frecven1ele sunt în MHz toate atenuările sunt în dB		11 4 11 4 li 4 11 4 11 4 11 4	cel puţin o frecvenţă şi o atenuare sunt obligatorii; atenuarea cea mai îndepărtată trebuie să fie min. 40 dB

7Gl	NFD 1	9(2)V9	în dB, vezi Anexa 3B		4

7G2	NFD2	9(2)V9	în dB, vezi Anexa 3B		4

7G3	ecartul intre canale	9(2)V9(3)	în MHz	Dacă nu se cunoaşte, administraţiile vor putea să-l derive din desemnarea emisiei, conform cu Apendicele 12	7 Obligatoriu
7G3	ecartul intre canale	9(2)V9(3)	în MHz

8B	Puterea maxim radiată de staţie	S9(3)V9	îndBW		6 Obligatoriu în cazul unui
8B	Puterea maxim radiată de staţie	S9(3)V9	îndBW			emitător

I	2	3	4	5	6	7	8
8B3	ATPC	9(2)	gama dinamică în d.B	Dacă lipseşte, valoarea implicită va fi O	2

9A	Azimutul	9(3)V9	ln grade cu o zecimală de la OOO.O– 360.0		5 Obligatoriu
9A	Azimutul	9(3)V9	ln grade cu o zecimală de la OOO.O– 360.0

9B	Elevaţia	S9(2)V9	1n grade cu o zecimală	Elevaţia negativă înseamnă orientare către pământ	5 Obligatoriu
9B	Elevaţia	S9(2)V9	1n grade cu o zecimală	Elevaţia negativă înseamnă orientare către pământ
90	Polarizarea	X(I)	este permis numai „H” sau „V”		I Obligatoriu

9H	Nivelul puterii de zgomot a receptorului FKTB	S9{3)	indBW		4 Obligatoriu pentru
9H	Nivelul puterii de zgomot a receptorului FKTB	S9{3)	indBW			receptoare

9L	Pierderi pe conexiuni şi linii	9(2)V9	îndB	Dacă lipseşte, valoarea imolicită va fi O	4

9Y	!nălţimea antenei deasupra nivelului solului	9(4) or S9(3)	în metri		4 Obligatoriu
9Y	!nălţimea antenei deasupra nivelului solului	9(4) or S9(3)	în metri

13Z	Observaţii	X(50)		Nu sunt paroise date necesare pc:ntru calcule	50

13Y	Statutul coordonării	X	Vezi Apendicele 9		I

2W	Data cererii de coordonare	DDMMYYYY	ăblank" sau completat în concordantă cu IZ, IJY	Nu este necesară în lista completă	8

22	Data finală de obţinere a coordonării	DDMMYYYY	ăblank" sau completat în concordanţă cu IZ, IJY		8

13X	Referinţa coordonării	cec yyyy ppppppp FF RR 00	C: cod de ţară conform cu Apendicele I, Secţiwiea 9 din RDD Y: anul coordonării iniţiale P: identificarea procesului F: numărul de ordine al frecvenţei R: numărul înregistrărilor asociate O: numărul de ordine al înregistrării	C: !,ara care cere coordonarea F: mai multe coordonări pentru un singur amplasament	20	Obligatoriu Referinţa coordonării este unică. F, O i R sunt valori numerice mai mari decât O O este mai mic sau egal cu R

1	2	3	4	5	6	7	8
9XM	Numele producătorului antenei	X(20)	Vezi Anexa 12		20	Oblieatoriu *

9XT	Tipul antenei	X(20)			20	Obligatoriu *

9XFL	Frecvenţa de lucru inferioară a antem:i	9(2)V9(3)	în GHz.		6

9XFU	Frecvenţa de lucru superioară a antenei	9(2)V9(3)	în GHz		6

9XI	Câştigul antenei	9(2)V9	îndB	Poate fi calculat din diametrul antenei **	4 Obligatoriu
9XI	Câştigul antenei	9(2)V9	îndB	Poate fi calculat din diametrul antenei **

9X	Date despre antenă Caracteristica de radiaţie copolar:ă Numărul de date pentru caracteristică Tabel cu unghiuri şi atenuări Caracteristica de radiaţie crospolară Numărul de date pentru caracteristică Tabel cu unghiuri şi atenuări	X(Z) 9(3) 9(3)V9;9(2)V9 X(2) 9(3) 9(3)V9;9(2)V9	Dacă 9D=''V":VV sau CP Dacă 9D=”H”:HH sau CP unghiurile în grade, atenuarea în dB Dacă 9D="V":VV sau CP Dacă 9D=”H”:HH sau CP unghiurile în grade, atenuarea în dB	Dacă lipseşte se va lua din Apendicele 13	2 3 9 2 3 9		in funqie de polarizare în9D incepând cu atenuarea de la 0°, vor fi furnizate toate valorile importante până la cel puţin 180° Dacă valorile între I80° şi 360° lipsesc, caracteristica este simetrică în funcţie de polarizare în9D Începând cu atenuarea de la 0°, vor fi fumizate toate valorile importante până la cel puţin 180° Dacă valorile intre 180° şi 360° (sau valori negative în grade) lipsesc, caracteristica este simetrică

* Manufacturer şi type have tobe unique identifier. Incase of default data, these data items are marked cu "DEFAULr’. It is not necessary that unique identifier have to be real names of manufacturer or type.

u Using formula:

G-10 • Io{<Def:;o.ss]D = diameter [m], f= frequency [Hz], c = speed oflight [3*10s m/s]

PTXR2 înregistrare 7 :

13X

cec

IYYYY

jPPPPPPP

jFF

jRR

100

!Rem.

PTX

14291.0

PtR

12005

10001251

I Ol

j 08

I 01

RXA înregistrare 8 :

OA	…	IA	..	4C	..	13X
OA	…	IA	..	4C	..	cec IYYYY	ppppppp	FF	RR	00	Rem.
RX		14291.0		PtA		F 12005	0001251	Ol	08	08

Acestă legătură bidirecţională cu repetor pasiv va fi identificată prin aceste 8 înregistrări.

Dacă administraţiile solicită mai multe frecvenţe pentru o legătură în acelaşi timp, se va utiliza FF pentru identificarea fiecărei frecvenţe, de exemplu:

Legătură între PtA şi PtB cu Fl / F' 1 :

F	20050001251010801	pentru TXA la FI
F	20050001251010802	pentru PRXR1 la FI
F	20050001251010803	pentru PTXRt la FI
F	20050001251010804	pentru RX8 la FI
F	20050001251010805	pentru TX8la F’l
F	20050001251O10806	pentru PRXR2 la F' 1
F	20050001251O10807	pentru PTXR2 la F' 1
F	20050001251010808	pentru RXA la F'l

Legătură între PtA şi PtB cu F2/ F'2 :

F	20050001251020801	pentru TXA la F2
F	20050001251020802	pentru PRXR1la F2
F	20050001251020803	pentru PTXR1 la F2
F	20050001251020804	pentru RXs la F2
F	20050001251020805	pentru TXs la F'2
F	20050001251020806	pentru PRXR2 la F'2
F	20050001251020807	pentru PTXR2 la F'2
F	20050001251020808	pentru RXA la F'2

Legătură între PtA şi PtB cu F3/ F'3 :

F	20050001251030801	pentru TXA la F3
F	20050001251030802	pentru PRXR1la F3
F	20050001251030803	pentru PTXR1 la F3
F	20050001251030804	pentru RX8la F3
F	20050001251030805	pentru TX8 la F’3
F	20050001251030806	pentru PRXR2 la F'3
F	20050001251030807	pentru PTXR2 la F'3
F	20050001251030808	pentru RXA la F'3

Apendicele 8 al Anexei 2B

CÂMP4A:

ABREVIERI ŞI CODURI UTILIZATE CÂND NUMELE STAŢIEI DEPĂŞEŞTE 20 DE CARACTERE

Abrevieri B

BRDG C

CP CY OPT E ET FT FIR GF GR HLL HR

I INTR JN

L LSTN MT MTN N

NO NTL PK PMSTN PT

STN

TR V VLY

Explicare Plajă Pod

Cap

Central

Tabără (camping) Oraş Departament

Est Stat

Fort (bază militară) Turn de foc (foişor) Golf

Mare Deal Port lnsulă(e)

Utilizare pe întreg teritoriul ţării Jonct,iune

Lac

Far Munte Munte(ţi) Nou Nord Naţional Vârf

Staţie de pompare Port (vezi HR) Râu

Sfânt Statie

sud

Turn

Oraş (vezi CY) Vale

Vest

Dacă sunt necesare abrevieri suplimentare, se vor utiliza cele listate în Apendicele 7 al Secţiunii 9 din Dicţionarului de Date de Radiocomunicaţii.

Apendicele 13 al Anexei 2B

CÂMPUL 9X: TABELUL VALORILOR IMPLICTE PENTRU DIAGRAMELE DE RADIATIE COPOLARE

·i I I-,: I I 1J1 r ffll t 11111 I-

. :'zo ·-o.o

				41.7	15.0	48.0	26.5	180.0	26.5
!lffil			E	41.2	15.0	48.0	26.6	180.0	26.6
		ffli		41.0	15.1	48.0	26.8	180.0	26.8
===	"" m:I;!	""'	15.0	41.0	15.2	48.0	26.9	180.0	26.9
lffl g-			15.0	41.0	15.4	48.0	27.1	180.0	27.1
			15.0	41.0	15.5	48.0	27.2	180.0	27.2
			15.0	41.0	15.7	48.0	27.4	180.0	27.4
			15.0	41.0	15.8	48.0	27.5	180.0	27.5
			15.0	41.0	16.0	48.0	27.7	180.0	27.7
– ii ––			15.0	41.0	16.1	48.0	27.8	180.0	27.8
;l – – mm:!i!lii!i,ii,;			15.0	41.0	16.3	48.0	28.0	180.0	28.0
= m t-.,1'l;c1;C/'1flf,			15.0	41.0	16.4	48.0	28.1	180.0	28.1

2d.1 O.O .o:p. : 2;1;ff !:{.

ţ•.

;::fo,2: o.oO,Q• -::'2f6:

··''.Ji -: ,, :·· .. •? •· ..,- r –1 ,..

·2Q.3. O.O, Ciiff:: .f,2I6lf' ,

• • O.O,:j;f!p;;:)2f – t'

I••:•”.:,_-:•-P,<. •z-;'.•

O.O ·.''.Oc.0:..,:J–:2;5'.·,ft{, ,

1_5!'-2:0:,."6··· .

O.O .: O·, ·.·O. ;=2–.Ş,.·,

.•/:0..

–'- rţ

:,r J;-l'

20. ·7:'–. • O.O0:0' . ··•2•–..s,- ii;;0,s.–.;'o.i;;;1 ::S:··–

. :,,, •”>,”•• !: • ;{,,-

–20.8 o.oo.o2:5' '1•0;a'':'t;5;,

0.9O.O .. !;);O2A't/i;Q/3;,t':ţt '

.,21… o.oi O:_O:'.2° 4t ,,,.,–,. -,..,

.'•• ·/ – (.. ‘ . )- '";"'i_.;,,;;,

;2t.t. O.O ••;01(),...,": 2, ;:f

21–.2'.' O.O'.:Q '{;:'2Pit'f

Iiti

llffl)li'fflm';(			15.0	41.0	16.6		48.0		28.3		180.0		28.3
			15.0	41.0	16.7		48.0		28.4		180.0		28.4
			15.0	40.0	16.6		48.0		28.6		180.0		28.6
			15.0	40.0	16.8		48.0		28.7		180.0		28.7
			15.o	4o.o	16.9		48.o		28.9		180.0		28.9
			15.0	40.0	17.1		48.0		29.0		180.0		29.0
			15.1	40.0	17.2		48.0		29.2		180.0		29.2
	15.0	33.0	15.3	40.0	17.4		48.0		29.3		180.0		29.3
	15.0	33.0	15.4	40.0	17.5		48.0		29.5		180.0		29.5
	15.o	33.o	1s.6	4o.o	17.7		48.o		29.6		180.0		29.6
	15.o	32.0	15.4	4o.o	17.8		48.o		29.8		180.0		29.8
	15.o	32.0	15.6	4o.o	18.0		48.o		29.9		180.0		29.9
	15.0	32.0	15.7	40.0	18.1		48.0		30.1		180.0		30.1
	15.0	32.0	15.9	40.0	18.3		48.0		30.2		180.0		30.2
15.0		32.0	16.0	4o.o 18.4		48.o		30.4		180.0		30.4

·, , ,r,. • r_. ,;;…lJ' •

O.O• '!'>:Oi(it.2$Z:

• .,

21:. ) o.o,ro.;-0P,;:4 1r !flmBliflm

. ' . . .;::;.;_••- ‘ ·!··!-'oy. ,Jl:

.:‘2,,' , O.O (;)70:i-;•: f,3:_:.,

:2,1 f o.oă 0iso‘.,'·_,J}3J

·2t7 • o.ob.o• "·fî,1:, /ll:.1· p11J:r.iî'a

21. a,: O.O , o;o· . î:î.{ m I

c2U1 O.O _; O,,o ··,t i) – -Bi

/O Oo

·- – – '

'. .– _,· – <..; •1:· 1,1:)'

-·22·: O.O '•,2;,2'1':. mim

·;;t:

;.o,

.:_;·:-i '·-:·· r· "'…r ţ -;? ?J,

', :..· •,,

"" "i:'

]{I

22. _1·: O.O , Q;O, :i ;

._-

' :,''-';. -•· •..-.is. *'- 'Ş" ‘

,;22.2;– o.o :,·,mo tttB/t

' –––-;.-...-:‘ :·, · –>-.::-,l·::-::;:e::· .

:;n,3;: o.o'..oj,o.. ';;'2 '(;t-1:: imăâm

·: –– ,_! o.o ••·Ofrf:( i'.i6-¾ ,o

– –• •, • • ::- •• ‘–;ir t : ·- ik· l

2 ..5;: O.O ,.Q)O ,2,:::'f;,isd; 😉·

'22;6O.Oo.:·o

: )(• ;-·/;f'i g;,’;’j

• •' I -·

,2,0-'1';'':'ll[

77
1. 22.1 o.o o.o• • ifcr '.Ii:.. ,, "'"''-'<1d'l'll11'?•11';

sIII .·I••

(/), z. . I-,-

– – . =>•-· [‘–

18.7	48.0	30.7	180.0	30.7
20.0	48.0	30.8	180.0	30.8

,0}0.'c, Z:O:,::–Q)t ';,fRQ:J';t.t4iift If> iJ; ;, 1 JS.f$Jl:'l(JA l;,r9,- , 'î§;7f: 2iî12J.O ':t3.U 28.315.032.016.340.0

·:

f. o.o. 00> ·,2.0 .2, :[0;4,, .;,,,unr }(ii,_.) $fE,;Qţ:."._ctrs>:3.: … 8.J l'l'5,9;,'t Q.O,,,9.;3-:l'i5–

,: .<Q.3's : 4.cr:¼ 3la,,, E32;0,: 6:!î.. [':4.Q;Q;i;, 1.$,-9,,, 44.3

.:-: 2•3 •• ' :• Scq: .- –';ţf ,:t ? ':i-· ,"; , -r- fi. ;, :"" w, – – *LţS ip I ;i : , ; ,·:• 14..,,· ·–-;".i0>':' · , :f :rlr t 4 !,Jc;';f Ff►s:;!

·' • •. • <•. • .·• , •,'-"·{ •-t;)/.•;c ''"u1'-il'"" îl•'.>"•,,• • ,,,.. ,–c·'IJ :l','°•'"1"/i,>J 1-t'',/ iil!.i s;>:,•·-·. << ,,;, • •.• •f!f '?'"'.)l',1/, 'C'.';:l_ţl.. • •·0 • ""-,t;'-j, ·••. 9'''"c,,i- il-,'"

. 2 .1 : o.oo:o· • ··1.9 . .,0_3·. >:3}9 Lfil;,1;;_ifitlits::si!f1i 'ia:_n; qte ; it!5Jf, >A'9(9."'il> JJ e 'g9; rt:2 .o'l-:·f; $}{r,3_12'to-tw:1ti aJ t!illil t1;9ăif1143.720.048.o31.0180.031.0

23.2o.oo,oJ':9, .•cfa:"x:l ji :f 9#r%::Jl.ttLlt,îiăit:lit, : J-Oi:'31ZtsAi1tţ9 l!i- 'il :?îijl>J'iî8i -i t$i: to:i;11sţ}43.120.048.o31.1180.031.1

.oţ4

23_3· o.oo o· Y.9•i .''-

23.4o.oo.o : 1Jg:1y { r–

:ş @f'i!.;f' l,ff %l1li/8 ţ ::î'f :Pf .lcrr.t.cffl 1 8H1ă .-O i ft.9. t.f 1> ;3i; 42.520.048.o31.3180.031.3

.i a,â

–H rs ,;;i1i:fmî ,tJ: ii A lirsll 1riv ' 2s?otittirtt1toil f,J ŢJ.gH i -;;_ 41.920.048.o31.4180.031.4

23._s o.o-'o o".·:L:1.:t;.Ji:,sr'3:·sţ 1fî? 1t }âîdl itl!tî,ţ .:ff llls:l l" t ;!î il 'Jf.i 1t:b'Uti'.M l'ii' f!.t :41• 41.320.048.o31.6180.031.6

iii;o.o•. o o;,1,ai1'kt ci t i–Hffl lt!eiJ t'i1;i1ti i t îwIJiiiliîl r t:J:- ?dlî1'.lşJH'Z ' t1â11 tr $.(.t19rst40.820.048.o31.7180.031.1

–2lt:

· ; O.O >–ofO·"''ii(i f6; '111?h{t5'i"i i[ ;i)t{7-fl?t s1lft] t i2fţţţ<:{!o';.,}:r.;*iTIH5 1tfâfilo -1(1 :1140.220.048.031.9180.031.9

··,23.6;. o.o ·:ofu'._.t.8'1;o I:it }i1Jllţş_i l1f J1} 1:iHl·lilt l Ufgf5 :-S:îs:i'Hli . QÎ?i ::ZJă1" ].·t;,%ltâr 39.720.048.032.0180.032.0

–o

:..b,,,:e·:> o oo t :-–1·.8.._.•• "'o>·r.. 1– j; :r:11:f, w w m::J f¼ta o ij. "ă J i g ţ -?4:S+ 9–: J, 'i 3·i i 1'.l;Jtţ:r.i : i ?1··:; , 9 ;0.tt"2· ·n:; 391 20 o 48 o 322 180 o 322

,'ll

,9. . . ". . ., , ,-.,,. '.<1,u·x:.t:'!!l'!";.>;sc,'l',',(',)"'+'1nr;.,-,.;-'."' ,",tăo,,.>· , ., .'"'l",;isi-Z .,,J1 .'!!l;h11?t,'dft••…l-"'·''"'-' •.!a! s'lt- ]ftcv,;,:,1.JWil,;,.:I‘"'-·;,..,'..•. ·• ,"'·"'; . . , . . .

I' r.,

,••· .,,:., .,.'.c i ""' r"l:;,, ""'""-"'fj',- 'll!,;',f)Nfl ">•'«'"'.. 'fo.""'!f-lt·· '••;ii! 'fi "),:,),'!e,ţ"•; li "'r•1•· 'ti,; c,,-• .o'"- • )>" 'i="''1l>, '·· ,,,,.,, .-:.. c ;- •

24o.oo:o· 1.8–ăţ o,4 .î 3/3':s1lit; 'tfS? ti t/f3!1:4'{,rv. ",.,0.)'6:.0:t;tif ;,q9ffifî!,-gmi r;-:i,2;3:01 'f' •.4JHa j1li{:eJ; aa:·15. 1c10.01l39.o 20.148.o32.3180.032.3

' ‘i!i i ~','"'ml'-."Ji .,..•,:.>.;:;tî -:.

i- ; r,P ,– >’'il'4i4f ·ff-Q;p

1.1 • .o)f >'. ţt a:5·B; {!1ltl5"z.W':5iiti J.1<3 :;;i,, 'lii.::n 1

"221 !âf11: l/Z1tiJ>.f.t]l.ij. •H$.$:Z:p••:rao,o– 39.o 20.448.o32.6180.032.6

24.1o.oo.o1..7 :·o:–3j;f];sHwiiil tir14 lf.{?j;'s/;: iIDielt is.1mil 9! t;:o1h – ţ if',.:.ăt Jft20: i 39.0 20.348.o32.5180.032.5

24,.2 o.o o.o

••,–" ·:,," .•• '· · t v;,11; ,•· "'"!·'i/!>;Wi,,•, '•''·'"''#5''" "°– i1f"':

,.,.-,t.,;-,", """l':j_,""'"'.; /<1 !i',,_·;,, .0 4''''-"l ''· • ,Z-A<

ir -,-. –

.·,–•"<•

24.3 O.O · O.O 1'.

' -lilf ""-'i,ru.i'"T<'Bi,v

.(‘=.>:t,,e‘1f.•”1.!’r‘1>a1 ” fâf

<'ţ . n(s, """'i'J J.,f,’ă„oi.‘Of::Jl.‘”H„”” V,• ·""'"',,1,,- "}f;,, ,,,..,••,,_,,.

••…,.. – ,

– 'r i-

7-;:' /i);:•L :/3 ţj}6..$-' 'ii } J;,f: fifj,;

;'6,_2;-1l;59;6:

:to;Vit }f(, 3_i7;1,h.,,2p;r:iii 39.020.648.032.8180.032.8

24.4o.oo.o1.i-'/of;;f:1135}1H1 Ji:g:.i1 :3f4t e1t trif1fili3 « nili9{s*- i 1 1iti1: r51it r® r: ii1 39.o20.148.o32.9180.032.9

–i1,

.-ţ '-f:' -0-:t ··”J:-··’yf’lă4-..f 1.- „-J -.ft: ” -· t J-„-i– – – – -:1: .,_'S',;; • – . – ! f ' g·.Vt? 7,(- •….. ..:-::<;•,:;.:- …–v«-W'· 1:,;-:•.·% -n: · "-(·,• ):,.-r.-,,W:·{' – ,.,

24.5o.oo.o:iret.i;;:!$i4'.if' !ri i Ts.tţ l i 6.sR;:IH3 lllf.cl Sti ii:lifffif9ţ_ ,9f[,r,i2zo:Ht 1 t•(3.1t s·;oc· :0):20:01. 39.o20.948.o33.1180.033.1

.''

.K: l!

'll

24.s– o.o·o.o 1.1, _,;orirnttlli , Jlâ. J.Jts{ât , ;-ţţj i:Ailtlt '.fî$;t22t iJ.mJ ]r6i!-i-a -:'3°s: 'tit:iiio'.o 39.o21.048.o33.21so.o33.2

24.7 o.o 0:0. · ·r.e:,o:i '"-"•'h<'Y ,'·/r"3-1$<:>6' .<,..J‘2o':'6'

""•'l;'!fJ, <'•'"'·'• –·'MrY •··,,c,," " li •""'''<#"" -, tV -, ·•-"' 'I'··. .. i··•'=•.'

,J 3 i Ş. s'E1 ': "@t6:W 6 1':,,.fflf,4fll"l f i { t . :if-h’kiifciiliffi.t);.3P O! l)1

, – .-•·.. '.ţ·1,, -,..·.::•". ,.- …,- –'.14. tt-;,n.ti–– • !ţ:1 ;…..”1,t ,-:-,1<(,,d. kt'- -.zm . . . -P •._.–,M…. – "::'t- ·•.f,i-, ..:o,.·, ·;f,t'T, !-. :–t!. -:!"t .,–. 't•. – ,f -1'

39.0 21.2 48.0 33.4 180.0 33.4

; ;,

.:i

•

39.O

21.3

48.O

33.5

180.0

•

33.5.

39.o

21.5

48.o

33.1

180.0

33.1

24.8o.oo:o1.6,: •,~Q'i4!$ţ / IIŞW:fi;i;· 5.R.6 ¾,ţ61,1 7–e•,m ţ ,,lJ9 2'i2l,.to]Htw ll,'l3.Q;O) 4,· !––2b1lf.f

24.9o.oo:o….. 'iă6b..'.: f!e:Ja:lfîM: Wmt Jt i i Llfe1t l!fi fllJîHf1"'miitle1i:?ff 1if Jlfooi'f;tLfatâ ;1M:;:t îf

' . • :-·. ' .• ''''""' -"';i/ .,,,. r-•>1j;:'ci ;e::,,lî·’•”‘ · •-··. • •tirF ""'"$.Jffl ,;.; :'"'' 'ir:::ilil!f'' ;,.-, . ·•<<'IJ!•" ,,.. ,.,• .,. • , ..,.. •

•·

25o.oo.o ,1,6.'; t::0Ar1·s3.;2J,n , 1 41 { '3;::i :;t6,-'5t ;,(e 'liî, sfa iff'9-Jl.tlh ;(l,li,; 1ai1f,Z(1tfJ.ll :.wJ)t 1 f1:ş;8'.· J,3 0·1..r.20:® 39.0 21.648.033.8180.033.8

.. 1(. :4,,; ,_. -…;,,-…·”i,’t-:;,.!’J..j,s•·:–;,-;.,,:,:;w,-,:t..,tif’··•T• t}” ""'f,:, -ţ,-‘g– n:i,;._ !Ji1t-l:f.· „‘” _._,;:-; l -•.ir,-=-tţ·" .'"·: – ·-;.t·.’.” -, – · v_…. _.,,…,.,.–:,., ·'¼·'"),'.· – •

25.1 O.Oo.ot6. :;0.4'. • – 3.ii ?-tAf ¼':AiatCf.:iă; '.<dl'6:4,i.-. .6t:tii% ă:ti1 k, l3fi o9! 1@2: Qţ!!f lli1 '$,a6 .o.'n1:f8[9;c 3ă}r, '.2-0Hl:f'. 39.O 21.848.o34.0180.O34.0

">; '.

:'.3 5iH: :4îr<:,til's j9:@!f,tlm1t:1 ;1ţi ă'::O.t:r 1s:111,#12_’.il!

39.o

21.9

48.o

34.1

180.0

34.1

39.o

22.1

48.0

34.3

180.0

34.3

··: .-. ,;.,.:_ :T. ·"' ·:-,;.,, -· :;'.: ·« ":'- v,» •·,- ; "w,..,J:..':""i i· ::f.i,,i.',,. ,…_;;,1 i': :tf-h – '- f ::-;.,. :» "' :-t::,:,,-:<,).- – :,.,.• .:::,i 3·(· ,,,-;.i,, -;;, ;,_:f · – J:i-i<; .:;,.>–.;.:r-,· r.-,_ -:-., ,; ,,_ ,,, • p.-c ‘iţ·ht-:ilc ;••
25.2 o.o o.o ,,1ţ5.:6:4:t;,'l;3':2';:i Yal<t?4[ă·>i> f;:5/2}Hf{i .s · .io:o·i

f' I A -1- • · y,-,.:• ,,-•r..:;• •ţ,,•,; !– -i.'f-' -‘:’f. „•*•’ ·• :/ .'-t,:.-::r ®t ; •fi-.; ;- ..;) ••••; ;- ţ-1 $ _-<,,•,,t;._• :.,:.Y_”:nvr:a.;:: -…c-• ! Y,;o. „f’ : •t.1.;,:,j;_;";cS-'. •"(."•':J't. '. · :-y;• :-f .•.,..;.. )/,
25.3 o.o o.o. /1..5– · .0!4:Ht6'.1;,}·:a" i'!?.1r:ef'6l:·1,îr:l;t:4:i·1e'.-a He' ţf 9.î! ;onţj #J;"4 'i:2-tifHl1:S;5,:1Jl>l3,o:drl d9,i"J;'32:t 2.1110:t

• •

"' "'

s·i

:17

1;:1

"••;c

43f

,'''"

tâ

;,'" "'2

"''"'"

tf.f>} 39.o

22.2

48.o

34.4

180.0

•

34.4_

:;:,

ff<;7

1:;,

,,,.,

•

b•2(

_•;Q;l'J:'_Qţ 'c1 39.o

22.4

48.0

34.6

180.o

34.6_

[ . ,,

––_,

-:i

. '19

7,,{

40:Uti 39.0

22.5

48.0

34.7

180.0

34.7

,• ...,. · ''""'•.-· '"'""K•-,,, ._,..,,,,,,..,…..,, 'li-,.,;r..'il'i • • ;•"lÎi'i' ' •.,..,·, ,,,,,.,., ., – •'"ŞJ! • – – ,- t ,.,; -arl:'.i ""l""" 'Y:.· ,.,,.:. i "'""' "

25.o.o,.o:o·… :;c111s"' 1bw,w: :itf ţţ,t o/fţ_$ t3:o,trl .a1·6:4R1– w. J !-;1,2.5,i .d9ib,2îttNif.ts: .,'IB.Q!O J

.. ., ' 's- <- ,· ,,–'" ,; t r}/).1·"°R.·"'W2"·1.Cî,"!;'J1!:'i: ;;– w<.c ,. ..'><:=·"'" g;'lîi' ,., .,', K"( ;g-.;, -i'' :". 11;:--.s, •,

25.5 : O.O • O:Q, ” '.ts;rt:OA·t.) '.11';g-i }4 ;;i,.'>;2, t•:rf a,1l't,7., f ;9 :ţ,1;2s43'iif.'.9! ·'" i2 vl:1:t .J.soi

41,

– ""v;, I· • ,; ,-;l U ; i'i :!{;.:,_iv

:CSlt-i5.: – :f !”3'.5' ”1′..6'i1îf…..; iAft tZ – ‘!”‘9Jm ,;;,12; , ;'>,j:.9:9,¾,F' '!Q‘î;,;:J-5;:Ql •,!301

O.O o ?:. .;1/to ţ/,i ;$f ?¼:t , :J ;–6vţ' i"":it ).Sf-:·- <, ! .',• li i· :;v'! . ,..pr ţ ! ;r- J'- -7"'0 ·1

9– :

'.rl'f-Jk

;

–…..-. ' 22.8

48.0

35.3

23.0

23.1

38.0

i6.1	' O.O	; ci)(	tr:t[
26.2	O.O	o:o··-	· .1)i'>	:'j	:o:,1
26.3 ·	O.O	o.o	1Jf

. Iî;.ţ f

lJf!l;ăt

180.0 35.5

35.5

35.6

48.0

180.0 35.6

f'. ·_ţi i: ;; •.• "'-_:, '-·'' •• – · ,>.;1; . ' – .-ii 38,0 23.3 48.0 35.8 180.0 35.8

;

·ir

% i i –I. }:I:.J.·;;;ili::Zl;ttiil ill}1: 1::.it,:.i. – };,: :<+ t l:·.5-::;:

·S4 .,

· '-

Mf ,

A .. 'of ·:.,2;e::

,.. >" ,. N'- ·,dt ·-··,,,

2e.4 o.o o.o 1

'•·,"' ••,,. ::ilf jţW1:,;,fl.';A""'-"""'·•·'l''-'•·"'"'';·%( "1"' · ·1 _l',•; ,,s;,i "%<"·"•'''· •""'l'"'

tfii(ţ3Jf :<(4:i;;ni'f::tsit'ri !:>":iiQi ţlJilit'l.to:k1t 1:t. "%1:'.ij :1;1Q!flli1: is@ 21.120.029.o20.538.o23.448.o35.9180.035.9

26,5 O.O o;o 1.< ;d:Jf.;fat}tftt.îă itJf!lit1 f6il 1 iUl111i1lf'1ii !1i1: 27.3 20.0 29.0 20.6 38.0 23.6 48.0 36.1 180.0 36.1

2e.a o.o o.o

.. " • 'o, ‘f’C• ” ,;>>• ,,,,.·’..<<''',(''•f.i .•J;.'t,.");;,><c'ei>t !.fie1!,r);îil .,,..,' • ·_ '. fj,"1-' 'e'I illl 'J.."l);; #.ffi i"oi·

26.9 20.0 29.o 20.8 38.o 23.7 48.o 36.2 100.0 36.2

1:3 •.• 0;4.r.,::;,;2:Z:11t,.$;G:c– • i!!Jt;,i,ia:t t 11,f!tm • i- r,Jmt 11dRlfflLl1 ;, :i;r;1ct :;.:1Q;i} f.

j:jţ

t f

ij,:

26.7 o.o 0,0 1·.3. .Q;,,C;':2:1.,: Jst;.11i t;. ,r:;: ţ Jlrir;1H f:.jio fJL ];t!Î!'W.}25:il: Jo lti 26.6 20.0 29.0 20.9 38.0 23.9 48.0 36.4 180.0 36.4

26.8 o.o o.o 1.3 o',.4,·· .2:i;:fr.::ert·-ri ::'(-§:g•:;ij1.fi t:rr.1rc 1i: 0 ,:E1 ?t re :oriit;? 26.2 20.0 29.o 21.1 38.o 24.o 48.o 36.5 100.0 36.5

; ·-·•

• ),;

f)ti'f].4<;.Qj;;fsie:<t/.i3'iB>{fjt 11JJ n: ,.g';0:#

,. • •. ,. p.:.q,••J;' •• ., -,•.; (.?" '.' .•.v – – (' – jt:-'.' -"'.Al : :-s !<‘:'<' l, r i (,.'".-""·"'"''. -.,.-: V:•:…"' • ::N'; :k"I ·L.::t ‘.'”. -•) ;.;'-i -f-vq,•
26.8 O.OO.O1.3·0.4 :. ,,;2f6,·i: }, ·ffits11{fl1Jf -gi !;!)fiiTt?):6:): 25.8 20.0 29.0 21.238.0 24.248.036.7 180.036.7

27 O• O O• O 1 • ,3••

·-,

''o'i'4,',,,.,r-i'1·d".' 1l.:;J_ s *;;,;;;t[c'>ti3, W,,l'f.;5et' 'l'·fţ'.6, t J i!,t1)iŞi1-(, Rt}ll:l;/;m-:ii;f; f ij1l Q, .i '?,f,_ţli·f 9''gţ,ţ,'f" •• J.;,8 0,i,,;,-'::.,°f':'fll 404 25O 48O 368 180O 368

'4‘

;!"6r ,,,,. ,,· .!1

•• • '•J Y.!";",,,;/ •i-: 'S J.v;H = f;ţ'jJ ·.1, } -t .-! "i,;: ;:{/ t.Q. l'WJ iiUJ;w '-f; _}1; Ur:P%–( f-,;,:i-,––JJ' 1:''P' _1:: : – '. . . – – – .

i,3

27 1 O O O O 1 3:. ·•7oi4•·;,…;,...,•J./ ;,;WJ.i.sfi•,%(M9'9•11,;;.',";l:f..:,–,,ţ.,..,;-g.,;:;.,g,,iiJf g if l"'i/o':ţ:',; rui:J ·Jl:i 1'1:,_'ft ':'o-î'1l1:.ripţ;fţ;,;,,t;?f tt-i!#".J":

–1;;c–o,f ;;;-4:.:..;., 398 25o 48o 37o 180o 37o

.tr

. . • . ., • '{•', • : v,. .{{:l4uJ.,·$¾ • ,)}ţ. -' ylfo1,·,}Q,r .:tt;;, ţ·µ K ;: t fitf·, 'i':î iti.: ,u – t,:,,. :rar.P·t 1-fk 6l9.7. ,,::–i.m ., •.• .. .-C?t ,:i ·:4'!. ·ii..!f; . . • • . •

,.,,.: •

• '

f;;.ţ

-.,;il,;

27:2" o.o O.O , ·_;,..-, ..J, ,, ,;, ":! filt.::.'¾.¼.i' –0,,-;; „;i}I <·•f, " '';<"• '!…li – W)"il' .i.s; ..lf,1!1f;." '· m •.,·i'tJ,"tWl'W. ({ ţ,,·,.ws;, .,,_,,-·'""••-••··••• h",I

48.0 37.1 180.0 37.1

1.3,.<·10i4.!:•"–.2'i§..;-,t6§i! N1 :;l-:'i:G 7i>J.2Jl. "'-Wij;e, 1".Îtl.'6fJL;,ţ:Rl :rti!:.!Jl!E t(!)r: ,_,J;l:!tQJi ?l1r1:Bh?1:1;!P1 ,; "' "ofOJ/,J2 , t 39.3 25.0

.'-> <•

•' ,, •, ,-.., •.·,•: J.·• ,-_• iVc •·•i .-..t (" (f.,ţ " • •:''''-•rt_.<: J -:¾? i : :.,;ll•· y };,, . . . Y.t )..7•' l: ţ- ·n•,:,s;<ţ'.·,;,•,y_., I i ,t • ,-'.•'«Jo:;"_ , … x_

s;:i'

27.3 o.oo;o1.2 ' . 0 4 ;"1;:2·:si,;iEir.1 ;!, ;:i ;f )' :'li;h f,!:Q} ;r:';1:ol"1:er – li, iîit ,i,j! (:;" H $:Pl{ ),Z.1j'! f13:sJp':ţ2 ra:f38.825.048,037.3 180.o37.3

J$:t fi q– J, (ot itJ 'itc $2- J€i'h!2-2?i 2{

'•, .•. ,,,,, ·•- ·,,,,•.• .• "'·1.;i!.>">J• ·,!'.,c.;,,•;,, ' f-lli: Fi " ,,. > •: ,,, ··"';] 'i . ''•,9,5 .,. ",-,,,.b'::l" i}""'l);' j ;,,, ,1/,·,,'J/>i'' , ··'-;,,' ,-;;·,,,,…,.,"
27.4 O.Oo.o • 01..2 .: :0. :1:.ti %½.)16'.li!)Jij;1f: i j-'(Af:' rtdtZHtilit f î§'ifo. ';(;j)'7 1: sâr D:tÎifiÎ 38.2 25.O48.O37.4 180.O37.4

•"i'

. • " ,·,· . ,, – ,•.,,(·,o;i J->·'•;-;";,<_,;;::;,;,-.-,,-,;,:;• l;'!f(ot•:,,,.,..- r, ilt'jfil', ' ' ,'t1,11'"°';",l • :rmJ /1!1 '11!1lî '.iîl>1U, "''"''· w.-);,;;,/.'. i'lQ) ;,;:'

,0'(4:L •’2,;.q,'>,'w/ţ;:fr; ţ '!';;3:.cl.'•,t'>!-)J.6', i-i,,;::>: +-;

i!:il!01l;1:;.

,t!fl, :, r

2.7_5· o.o0:0 t,,;2 •. :0;4::,, •12:5,fjf,V1§ ,f.:f.:3:!7.€tW t . :c– ).SiOik , tifl!!{i'. )!1i; if1!F :m: 1 ;,Şî;;;:ilJ ,i ;.,m:ij f½ţJ}U/;;;1;;11 QtPţv-;a,t ;• 37.7 25.038.0 25.148.037,6 180,037.6

i.r

2-7..6 • O.O o.o. .'L2,•',,,,.

• >-· '",' ţ; ,,·:ti,,'w:'..l"'" ,;.ei J–/(;'.{'•e'iJ–!î:i""""iJ·.,.f"i.,K;:•Jl.tfl.:ilt}'a!k::iţ .,, m; • • ?-;Y;!f;;"ţ'.7J,:it,.,,,§g.',;'t°:'14'{• "r':[;;r!oţf•9½;,i ;'4•ţ ,.,,} Ţi,,:4g8::Q,'J, ;;,:w4,,=,91,·"1t 37.2 25.0 38.0 25.2 48.0 37.7 180.0 37.7

·>••

'•·

• '

'l@II

ciA<·:”.2:40:ff,t-S i:0 Jt.;·.k:tf:’ , l:!!-t;îf i ; 1,2:f!H P:4:‘.ti $:1 it4la; rit,111 M 1'?4 11')_hZl ; :

"'' ·• ' ' · <,,•;•v ·,1<•,a !'• • ';JJ.'lli!!.R ': '1;J#i" x' '''•s'i,1,."'' '''" !,' t' .ţ•Il:'i.l'. •·•j@";if'% i/'"'ri '·,;> f;f:,;,.,., ;(O>'?

o; ‘ :: 2.4,, .’:f.!6_:s ,']'(3;Ş.,.ţ ,;,3,;Q§ !t’. ‘,Sl d;,,$l]i,·’CZJ1';. ,,i, !f { :/i;· :ais§:;,;,:,;itGi,ţ }1,R(}f ;ţ;.iJ:W:,0ta:,Q; ,:22:4'‘.’ 36.2

27.7 : o.oo:o>L2 • 36.7 25.o38.025.448.o37.9 180.037.9
27.8 O.O O.O. 1'.2

'–- •• ·,_·-•:.:.: '":'".-:-:::-;.:. .,-;,-<:.:.· :·. ··=<-: .:.•• -' -::;/,·;;·· t/{.i:-:ţ·- – "t .;…f; k..: 3""ţ.:,.:;. ,n A· : …1='t,,::ifr y_;'• :,;.a;f '. ;;-:.t"-·-':R' – :r .::.;.;. ,.., ·n·-: ,::.. t.:: ..,_:: . .,.,

25.0 38.0 25.5 48.0 38.0 180.0 38.0

;,:jff; .…

.••,…– •_-•. •11 _,9″”: /.-_– ·:J:,f·'ri'Jt .),¼- .–•;"il."f'' –…!' ; ,:tf’-‘!….i- -w- „”a:– i.?l -=ţ' l t: ;.,,>; } "- i 1s;,/ ––wt·yţp1, ,'" : :f'- 1. -:-·- ·tf; r––"' :./t;;,: 1

27,9 o.o 0,0 j",2.,0::4; '2;4;,::;.:,';1$}.lif-fJ J:t,:rţ:3i1.t::C8 :mt 1frt(,er.1tfi!1,;1lilt "ii il!-':aj(;_sf;i'!l iO?H:J"li!H 1 (8;0/!Z J:ilţ. 35.7 25.0 38.0 25.7 48.0 38.2 180.0 38.2

_,… . ,•.i,-: •.,î' ·.,., •·- ·:-.i: ;;.•· ::t_,;:.J y i ‘l ‘i•-r.: i o,,:·':"':"'Î'l.'J,' :.ţs.•· ,:"tk: L""!-, – – !!'l;:n;_,t_;:. ,r…. ·,:l,ţ?if.: kJ: ,;:7:::;…:<;–::_ :t• i . :;;, ·;. :,,;,i:1-.,,

28o.o–o,o1:2–e;.ţ:'°?2;tf'.M iA ,'.':l fp' tţ:s’.:a ! J.f. ,¾ 1;z; r ht [l) @}f,il6. ,;.¾ :0- ":" F?.Q$rt;i, {9. .w2: :i' ,â:t.{S. 35.2 25.o38.o25.848.o38.3 180.0 38.3

,Ji:– ..-;*””.l

4":

– •. , – .',•·•-_, -.,.. ·-·· -; ‘l:l-.t; – •-ţ’.·.:f: – -:r::;-:.,,· t ••:,:t1.,,, .::–t•v.:1 –•-.,, . – ::- i-'.! T- w, · .• – '1'l:?¼ _ ".6- …-…:::· ?- :5 .t.-·'iJ. '('t"-'mvvs

tî:

28.1 O.Oo:o1.f .'d'.41;·' ; .y.r'j:f ;i':tS:ir/'316.i?_Hl 7J?JJf::e; Ui'fm.v.dti!â1stJ!âî[ti¾i1;0 ·'.Z; ;mot 1"–,g'/[ft sta, ,2tzf 34.7 25.038.026.048.038.5 180.0 38.5

_ţ{

:ţ

• "

;28.2, o.oo.•o ;- 1•.. :.1:–J... ·,,to:.–.•.t,t,i'2.f$t;(;i:;W.I;.!ff,itr:–f,'f–Aâi$<1

}?:,>.ţ‘1S:,•f,:,·; ',1:%@1_f,,.YM.Jf1"P>+– ilf:.J6ii;!.f,.î ,; i ,,:t;tl!i!,” I ;t/i.tll ft: :jpji l l !t SŞ'_}@)h:t ..ţS'jf iţc:ţ2g2:;JtL 34.2 25.038.026.148.038.6 180,0 38.6

;;,2 âir.11}2:/i.(Oif;

2a:i o.o ;o.;b.<t:r:_,,Jc"f"4'',t,–rf·r–z.. ,;.-ih:·f·,lă'.'J• 'm:.:,;l;;@;•·•- â"['·'•'.1ii.'M'''))!'.i?'/ i!i.';l,j·,f~J'-lf7fJ.oFt,tsl .Mri·,i;0;•-;·1–!·0'!I'.1.'ff– m–l..1.,,1‘. ?/!âiW't„l‘”i‘il„i‘•”î„1!;l§@llltO11:"'" "s,.,.; li."'"-''"

33.8 25.o 38.o 26.3 48.o 38.8 180.0 38.8

=2.:8A··•'·

o.o

, ••,.,•.,. ,,·,•,:, ';J;;c ''t :’•.,1·!”-„‘t:t:m l Jf;;;'f!$i· î!!"·-;<,,,1·11''1·1··,–•.·•..,,;. Aiâl.i! it' 1ili!l'" – "',wi/î:fi,li'jj;W, +'f'lilt:!J

33.3 25.0 38.0 26.4 48.0 38.9 180.0 38.9

'..:·. ''

1.

:fi.- –

,:1-:1: fd'-x,·:ttj1E si: 'a– tisţ l 1;l,•Q,;,:iill’o 11l:t it lţ)'Hlă â:1t a l

,.(};O • !1 ; .::.u(4'.,.ţ1';2{3,Jm;li 7.{ li: .)) ,c; f3',;-tilii,J/ .,4i'-!. 1 . · ·.: ;iJ1.!)l!!i"/ 8,ţ/!f :0},:..-;-;’ li"i .Jf1Şl1d'tJiZ:0.i -'Jil/2e_ !

'··_:•,.•:;:r:;

-, , , .. -.- •” .-;_•:•·– i-·;.•,,;..- ··· !J ,: – ,;.',, :.. ' .– fi, }"Şt :C" "; :;.-/ {:'i;N-.: _ ''''·' .r; • – -;-, -.-, ?i# … – •l.:

28'/5 o.o _o;o·.. 32.8 25.o 38.o 26.6 48.o 39.1 180.0 39.1

._f,,.f

. r , . • .,_; ::!:· -1Y:j1"•· ·" ·_ • .,,,:i:t– r:tţ f;}"'i! 1A• ).J"!> ,;_ '. :m: ' ' ,,.:., A:S:, …,;.,;,,-:, ,,-,,: . :, ;.:,'i'.;;'•'· t'ti-Ji ,:?.f6:.':..:..;..i:.,:.., ' –·:y ,:- .c :–t:ttt ; S1;,. ţ4.tR:·Y,

·-2a:6 o.o o,o•·

•· •n"': (0:4;1 ;:r. .2/:;tt ;ff:t):a_:31i,’ 5,jl.51=d1{‘ s-;t l.S:tt'lrf i.)i!jf w.i, ffl1f ţ,./i,Îi [t1,S::62% .:! '='.tf2'! 3:fif

'., ‘.,_·-‘: : =-_ ·? :- :.:–,-.-.-.: , ·_Jf;· • j – fA 1t,:. ·-,-:; v,7; – ';.-r:·,'(J:'.f )·l 1';; ….1,. V X..'. ';;(:'•) – ':h'b. t/:: f ? -, r- -,t *":: fli·/ il ,: i• :'( } 1-1·2aj,

32.4 25.o 38.o 26.7 48.o 39.2 180.0 39.2

28.7o.oo.o. u ··o,4_}. -'.:'W-2 i!- 1 i.J. fW;i'3'f'3-J :,i11S ,fti§; J:i $.s1$lJm: it.!l ¼:ii!9Yti,.,.J:'.8.ilillimtJ.SiŞ'fl 2J3,QJ:.;2:3, ;, 31.9 2s.o38.o26.948.o39.4 1ao.o 39.4

·1-.n t: 'l'l, ,t ;1 ‘lH 1rs.$'u lfro:.: 3'istt

. , … ·· ..”,;,: •,•-· ‘- ,•.; ¼•’4-;tf.,,•.r. -,_ H' r, , vir /;1;-;f- :ţ,- f)-J’,6l. :f{ . _d-5f!_ : : f_:p::·.,- f."· ; 1.4ţ . j!: ff(.:: (t' !l"!;)<'"'–:«

';,t.Q/' :m4.'f;'j.2fti{·ţ :,6¾t ;i.:. •'!'03:7#;1..;f,4';"$,J:/;J!6t$'fJţ2-g,•Hfl'i}/l 8_(.4'.:l'.:1'.(t7 .Sr:0}'. ţt,?.I28';,-0ei23f9,î 31.1

2a:8 o.o,o;o, '2'.o'?4 .;•;,{2 2,ff1f t4;;::âias l'¾}a ::: if 8! J;l'_ ,J;,1;wm, 31.5 25.o38.o21.048.o39.5 180.0 39.5

28..9 o.o o.o

.. ·,, ·.’ ‘.:’:” ,: ':· ·,..’M-,c, :"1'k«' ,îj "- S,:,11î:<;;•li!q_,;.,0 '"", ' ::Wi!';;f'.,.. ,,.,, ..,;fif ""'%*''';; ;o,,ţ 'f<(.,,:ţ,-,C '»;;.cw-·'i!l '!.' !M·!;, hi' i1',,. ' ''"''•l

25.0 38.0 27.2 48.0 39.7 180.0 39.7

tţ

•, ._.. •. …. • „‘” 0"' , ,.., .. Ji 'i''·,; ,,,,v:i,-; ;.,;,(,,;1iî. .·-•·· – – ..–.. ·"t .,.,- R' .r··" ,,,,…. • t•,"l?-#ffi".Ai ..,.,.•;;;.; '"-" ,;;;.,);.,•.,, •-

• •··'"‘

-,,.,,

• 29o.o"·-r0,o,·,,1i:d:it6f4!it-F-ţ îl;lM; ţ,t5i.: ; f : Ji'·i1! UJ,:ttff ..â dttAtii"ât.! ,–.i11W1,f;,11;1;?. î:9: 1 '8!'!:if• Q'.1 30.6 25.o38.o21.348.o39.8 180.0 39.8

–

._,,

,j':f

jJ;;':1[

i!

/

'.o•:h• 1_'. ,

·,;1

2, ..tu

· ; ·,',,, ,.,.,_;/S

1 i1 ,,;,,,, ,,,.:J i{ffl%J:dJL,·,;.,_ ·:'!Ei. 29.s25.038.o21.648.o 40.1 180.040.1

..- :: o.o,o.f),.,· 2.·1iili1·1 ,Mo·–i,„‘?”id‘Mi,,tl1‘iţ.,W –.tf',.l,l;t;'f.Wi"!,irr.eG;)llt'l·,ftJ ţ•r •.t·§•i,. :t.11,..,_", 'i-•' ',tff',:lF',dli'· 1– '.•b_îs'ă'.f : ",,,l,:;W,w'·4:JiiH;';?+•I·.·Qll:t,,,4.,,fi,, 30.2 25.o38.o27.548.o40.o180.040.o

-;· • ‘,<

;2s.4·;- o.o

-:.::.,

'", 1''-:'i'.dt;¼J;h..f.,b'»o' .•l#>l,1•i'':(,$fr.lw!i:'li'-,'','ll(' lf'W" •. • j ,l,' ._._., • … ''J'. i ■-m1 . fild. i,;s,.!;;w• •>–:'1 ţr1•.f.T.iff.,i.o!i, .,l"f>!',f

,:,. -.ţ,;':,..,_;·,… ".;'11 ..-rf-:-..;t,:. 1.:· .u, ·· ·- ;z, • :..• •• r _. – … • , ·s .., , .. : ftfl – 'f ;_… . i- "" ,J:0 .m,

79

·2 ,3 o.o ·,.o;o ..– ;h0'.•)_ fi;;, 1F1 l l •’W Mi lil61 11. .,. ,©1â J .!ill-ma-} 0:ifc : :i.aafiiî lJ'!5Ji 29.4 25.o 38.o 21.8 48.o 40.3 180.0 40.3

·c,

–I=

. ..C,Ic)·,

·.,o

:i:

.Cz,·

:;i.

z

Ci -:,

.:a

:'·X

– J..

–32,-;8:'

o.or: ·o;Oif ::',;:::

: 32-;gt

O.O :.•Q!Q': ·: –i?r:· s·

28.3

30.0

37.0

32.9

48.0

45.7

180.0

45.7

',.· ··-·.I' – ·

,,:::a'.$''·

o.o

{o}o

;.·( {:.C,/'

;·-0.;7·'

27.9

30.0

37.0

33.0

48.0

45.8

180.0

45.8

"ii,;

O.O

i,o,{!)-<·>iiX…

27.6

30.0

37.0

33.2

48.0

46.0

180.0

46.0

·3_3.2 O.O

O.O". o),r>':/. ""

• 27.2

30.0

37.0

33.3

48.0

46.1

180.0

46.1

33·_3_ O.O

O.O··o,e·– :,) .;-_"ii( {ţ

.i 26.8

30.0

37.0

33.5

48.0

46.3

180.0

46.3

33.4

. 33.5

o.o

O.O

o.o

O.O

M.:·o;;f.:;;

Q;6–; . ,.pt:{ţ

; 26.4

' 26.1

30.0

30.0

37.0

37.0

33.6

33.8

48.0

48.0

46.4

46.6

180.0

180.0

46.4

46.6

33;6

o.o

o.o : 0!.6../ tO§i!f/.

26.0

30.1

37.0

33.9

48.0

46.7

180.0

46.7

,13':t:

O.O

o.o'' :la: ;,–,::,f,50;,ţ4–,–Ll,–,,ţţ,

30.0

26.0

30.3

37.0

34.1

48.0

46.9

180.0

46.9

– 33,8

o.o

'Ci:rr-

te:«:1i:Bt· •:·

30.0

26.0

30.4

37.0

34.2

48.0

47.0

180.0

47.0

–3319:–

-,3:4

O.O

O.O

• o;oo;;·:âit,;t-'",,(

–

'. j

" .–·

' oia:::,o{ it :..,,

30.0

30.0

26.0

26.0

30.6

30.7

37.0

37.0

34.4

34.5

48.0

48.0

47.2

47.3

180.0

180.0

47.2

47.3

. 34..1-·.

o.o

o.o.

qj{".·:

,;,

. ·-·

30.0

26.0

30.9

37.0

34.7

48.0

47.5

180.0

47.5

34.2 •

34.3

34.4

O.O

O.O

o.o

O_.O O.O

o.o

o::6L "ii¼f 1:_,,141–,"-;' _

Q;6'; (Q;_,J{ : {.jI

0:'6'1.iiJ;®:;:it

30.0

30.0

30.0

26.0

31.5

37.0

35.3

48.0

48.1

180.0

48.1

30.0

26.0

31.6

·37.0

35.4

48.0

48.2

180.0

48.2

30.0

26.0

31.8

37.0

35.6

48.0

48.4

180.0

48.4

• 22.7

' 30.0

26.0

26.0

26.0

31.0

31.2

31.3

37.0

37.0

37.0

34.8

35.0

35.1

48.0

48.0

48.0

47.6

47.8

47.9

180.0

180.0

180.0

47.6

47.8

47.9

3{5

o.o

0::0-:: – i !t1fr_

0 6•,j

·eto)…

. ' 7'8.

34,if

..,;:-.,

O.O

. . . .,.·:;.;,.,-,:<-:._:;.:«: -.:ir· • g,

–•0 6::;:;'– i(jj_

,;o:q··:c' – Af::Y • -.,c;-.th}

3_4;,T': O.O

,,341'.a·-: o.o

'._of:

+o "*iJW.·

)b.:;s':•'.:.to:;

30.0

26.0

31.9

37.0

35.7

48.0

48.5

180.0

48.5

'.3"4:g; O.O . o: ·!·?iff!}? O .'iu-C:•:,

30.0

26.0

32.1

37.0

35.9

48.0

48.7

180.0

48.7

• 35 :,·

o.o

'ifo/ :..s3.i·._}(i J:i .

30.0

26.0

32.2

37.0

36.0

48.0

48.8

180.0

48.8

–35'.1

o.o

o.o•:•·_.btt"/'.âf!t17 X

30.0

26.0

32.4

37.0

36.2

48.0

49.0

180.0

49,0

<?oJJ

t!:;;tl:.;:t{i.t

3_5'._2

O.O

o:o

·:o-.5·'f

,:o,·4,–ik{:1, t1;{{

30.0

26.0

32.5

37.0

36.3

48.0

49.1

180.0

49.1

. 1 ',;, · ‘

35.3

o.o o,o· • Q:5: j: ii I fl i- %11,

30.0

26.0

32.7

37.0

36.5

48.0

49.3

180.0

49.3

35.4

O.O

0:0· ··0.:5, · .r. –" tr";- :•

30.0

26.0

32.8

37.0

36.6

48.0

49.4

180.0

49.4

35;5 o.o

o.o 6;5''.f – Otf)·½J::1;ţf}(_

30.0

26.0

33,0

37.0

36.8

48.0

49.6

180.0

49.6

35.6•' O.O

·o.o. o– .s:··"'·r 0:0 4.'t '.tH;âs:r-;•

30.0

25.0

32.7

37.0

36.9

48.0

49.7

180.0

49.7

81

•

. 35.7– O.O

·o.o ··o·•ş : :h:-·· lţt.fJi:. tf;t'. / ;/ ., .:w..

… . .

30.0

25.0

32.8

37.0

37.1

48.0

49.9

180.0

49.9

24.0 I

51.2 I

36.0 I

55.6 I

48.0 I

68.7

68.7

30.0

I

12.0

I

43.8

I

24.o

51.3 I

36.0 I

55.7 I

48.0 I

68.8

I 180.0

68.8

30.0

12.0

43.9

24.0

51.4

36.0

55.8

48.0

68.9

180.0

68.9

30.0

12.0

44.0

24.0

51.5

36.0

55.9

48.0

69.0

180.0

69.0

30.0

12.0

44.1

24.0

51.6

36.0

56.0

48.0

69.1

180.0

69.1

30.0

12.0

44.2

24.0

51.7

36.0

56.1

48.0

69.2

180.0

69.2

30.0

12.0

44.3

24.0

51.8

36.0

56.2

48.0

69.3

180.0

69.3

30.0

12.0

44.4

24.0

51.9

36.0

56.3

48.0

69.4

180.0

69.4

30.0

12.0

44.5

24.0

52.0

36.0

56.4

48.0

69.5

180.0

69.5

30.0

12.0

44.6

24.0

52.1

36.0

56.5

48.0

69.6

180.0

69.6

30.0

12.0

44.7

24.0

52.2

36.0

56.6

48.0

69.7

180.0

69.7

30.0

I

12.0

I

44.8

I

24.0

I

52.3

36.0

56.7

48.0

69.8

I 180.o

69.8

30.o

I

12.0

I

44.9

I

24.0

I

52.4

36.o

56.8

48.0

69.9

I 180.0

69.9

30.o

I

12.0

I

45.0

I

24.0

I

52.5 I

36.0

56.9 I

48.0 I

10.0

I 180.0 I

70.0

1-

'5· – . –

48.9'1 o.o

48.7 I o.o I. P,P

CI>

I

C!)

j;Iz•I

.

r

: t···1,...:,;.,

–·

(!),…._. : ,-..w :;!.of:' 1} •

.•

1·, ..

z,,.-.

48.8 1 o.o 1 ·o.o :

48.9 J O.O

49 I O.O

·4'9:t1 o.o

i49:2.il O.O 1/'·(j)_

.l.9.'1tJ O.O 1 •• o:

–49.5] o.o

49.6 I O.O

49.7 ·1 o.o I o.o I o

49.8 I o.o I O.O 1 • O

, 4!P-:I o.o I– o..

.:. l

3.3

3.3

3.2

3.2 •

3.2

3.1

3.1

3.1

'48,·9',I o.o I O.O' I ';O

. 50' –o.o0 ..0 h:;0–.,1::i'v, ,,.–

: ;,, ,

•••

– _'}.:.

86

CP: diagrama de radiaţie copolară pentru toate unghiurile şi toate atenuările vor fi luate dintr-un singur rând (corespunzător câştigului maxima al antenei).

XP: diagrama de radiaţie crosspolară, valorile din câmpurile umbrite vor fi ignorate (numai câmpurile necompletate vor fi luate în considerare). Atenuarea pe axa principală (O grade) pentru diagrama crosspolară este dată prin următorul tabel (care depinde de câştigul maxim al antenei):

Câştigul maxim al antenei [dBi]

Atenaurea pentru unghiul de·O grade din XPD [dB]

De la:

La:

20

22.9

15

23

26.9

20

27

29.9

25

30

50

30

Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoare analogice perturbate de semnale TETRA

Ecartul între canalele receptorului

ffkHz]

lOkHz

12.5 kHz

20kHz

2SkHz

o

O.O

O.O

O.O

o.o

s

0.3

0.6

0.9

1.4

6.25

0.6

1.0

1.4

2.0

7.5

1.2

1.5

1.8

2.4

8.75

2.4

2.4

2.4

2.7

10

4.0

3.4

3.1

3.0

12.5

8.0

6.6

4.7

4.3

15

16.2

12.8

7.7

6.4

17.5

38.3

26.9

13.7

10.3

20

58.5

53.7

25.2

17.6

22.S

60.6

59.6

41.8

28.7

25

62.3

61.8

59.7

43.4

27.5

63.0

62.5

61.3

58.8

30

64.8

63.6

62.2

60.9

Tabelul 4

J–+-1O kH –-12.5 kHz•·.it·· 20–kHz     25 kHzI

65.0 ··–··–-·····–-....--·- ...- –· – –– – . – -. –––––-–-... .·––-–-….–.. – –––.– _. . ––––_._.,.

60,0

55,0

50,0

I

45,0 ••• • ••• •••••••••••••••••••••••••••• • ••••••••••••••-••••••••• ••• ••••••c••••••••••/

ij 40,0 ········–––––

m……

….

3sto –––––––––––-.–. ––

$ 30,0

(I),

f 25 O,

(.) '

20,0 -.· ..· – ...........······.........…….….…....…

1s.o l ............…...…….......... .

0,0 –

1: 1••····•·•··•••:•·•·························································:••·················

O 5 10 15 20 25 30

"Offset-ul" de frecvenţă dintre Tx sl Rx (kHz)

(fig. 4)

Creşterea nivelului admisibil al câmpului perturbator pentru receptoarele TETRA perturbate de semnale analogice

Ecartul între canale al semnalului de interferenţă analogic

llf [kHz]

5kHz

6.25 kHz

IO kHz

12.5 kHz

20kHz

25kHz

o

o.o

O.O

O.O

O.O

o.o

O.O

5

0.1

0.1

0.1

0.1

0.4

0.1

6.25

o.o

0.2

0.2

0.2

0.8

0.7

7.5

1.3

1.4

1.4

1.3

1.4

1.4

8.75

3.7

3.7

3.7

3.2

2.5

2.1

10

8.5

8.4

7.4

6.3

4.7

4.2

12.5

34.8

32.0

25.8

22.6

15.6

12.1

15

62.6

62.6

58.2

53.9

43.0

34.8

17.5

67.4

67.5

67.1

66.4

64.8

58.9

20

69.9

69.9

69.8

70.0

69.5

69.2

22.5

71.5

71.5

71.5

71.8

71.7

71.2

25

73.0

73.0

72.9

73.0

72.9

72.4

27.5

73.9

73.9

73.8

73.9

73.8

73.5

30

75.0

75.0

75.0

75.l

75.0

74.7

Tabelul 5

[-+–5 kHz –11-6.25 kHz ·'i-h–10 kHz– .5kHz -,iE-20 kHz kHzi

75,0· ······•··…....……………..….....……,... .., ..·

70,0· · –•·....………………….…….

65,0 · ….. · ....

60,0 l

55,0 ! ·

,… 50,0 j

!g 45 Oi··

…., ' I

– –. . . .. .. . – .. –––––…..– – – – –– – –. – –. – – – – –. – –...– –. – –

. . . . –..…....….––-– ….– –...–

•••0'00'0000000000 •·••••·• ••••••• 0<0• 0 0 O" •••••L••••–•••••••••••••••••••••••-·••••••••••••••••ooo•

..·.··········–·––·-·–·-·–·-·····–-·· ·····-· ···–· ––-·--·––··–···–·····–···

40,0 ( ...…..........….…...,. .. · ·· –

$ 35,0+–·– .. ……………..………………… ….–……..–….

!t.J!>!,

30,01 '

….·..

…..……………………..

o 25,0 ·ţ ·– .......... ·······.·..·... ·...

20,0 .: ···········. ·-

15,0 ţ i

....• · ...... .

10011 –– ..· …….…….....…….……… …· .. ·

s:o ……...…....…..........….....

o 5 10 15 20 25 30

"Offset-ul" de frecvenţă dintre Tx si Rx (kHz)

(fig. 5)

Pentru benzile 380 – 385 MHz şi 390 – 395 MHz şi între sistemele mobile digitale, factorul de

corecţie (8corr) pentru diferite „offset-uri11 de frecvenţă dintre Tx si Rx (kHz) (Lif) este dat de următoarele formule:

8con·= O dB acorr = 45 dB acorr = nedefinit

pentru Lif <(B1 + B2) I 2,

pentru (Bi+ B2) / 2 s Ms (B1 + 2 * B2) / 2, pentru Lif> (Bi+ 2 * B2)12

unde BIeste ecartul dintre canale pentru sisteme de bandă largă şi B2 pentru sisteme de bandă îngustă.

Pentru GSM 1800, se aplică următorul grafic.

1 ,

"Ofl'••t-ul" de (kHz)

frecvenţi (kliz) – –-+-–-1

2Q

.i.–.–"–+–-+--+– –+-–tl""…_,,,_-+–t +--+–

'

o

o

'

10

JO .+ !-

t–+–+––+-–+--t–‘…..–„‘-

–t-–t–t–1

I

I

400

50

50 -+–-l–+–+–+--t–-t–:–-+–t–-t–+–+-„‘-M--+

-+–-+–l+–! +–+

""

60D 59

40 -l–-l–+–+–+–+-–t–-+–t t–f’.,

..-""-t–t–+––i,––,…-,–….––:–.–+–! l-

–·-l–t–+–-+–+-–t–t–t–-+-+–+-+–t–lr–.f–·–===,-.-=-1–+--+–

60 +–+–+–i–-+�+-–t––t–––,,––t–t–+–t–-t–+–f–1–+––––‘.P…�; -!–i–,,–-L.-+-– –

-

I

I

rI ––

I

I

70 J––+–+-–J–+–+–+--+-·–'f–+–+–+–+–+–+–�f–+-+-·- –––··–�-.–-�.– ! !

!

I

–

·–

–

�–t-

–+-–

• ––

––

t--t

-t––

() 200 300 400 500

Euri d lrecvcnţt

(kH•)

Domeniul frecvenţelor comune pe acelaşi canal

I I I I I I

l 1 I

o Punct de calculare

o

r1, ti :

s

t

Atenua e RX

I I 1

l

I

l I I I

S I

Frecv.

Frecv.

Aria de suprapunere pentru acelaşi canal

Atenuare

o Punct de calculare ai= ţ + ri

·''".":i4i:·J;;l:lfild-]il];tl:ll•rir]iJillt:l••._.

Frecvenţă

fo f1 f2 f3 f4

fs

Un exemplu de aria de suprapunere, în acelaşi canal, între masca densităţii spectrale a emiţătorului şi masca selectivitătii rece torului este dată în fi ra 2.

Figura 2

Domeniul comun de frecvenţe în acelaşi canal a fost separat în secţiuni parţiale plate şi în pantă. Secţiunea plată (F) este secţiunea parţială în cazul în care ambele măşti sunt plate. Secţiunea în pantă (S) este secţiunea parţială în cazul în care cel puţin o secţiune parţială este reperată ca fiind în pantă.

Secţiunile plate trebuie să fie calculate utilizând formula 2.1; secţiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.

Aria de suprapunere este suma tuturor secţiunilor parţiale calculate prin formulele 2.1 şi 2.2 pentru domeniul frecvenţelor comune relativ la acelaşi canal.

2. DISCRIMINAREA DE FILTRAJ NETĂ (NET FILTER DISCRIMINATION – NFD) ÎN CAZUL SERVICIULUI FIX

Definitic:

Discriminarea de filtraj netă (Net Filter Discrimination – NFD) exprimă reducerea (în dB) a puterii perturbatoare, dacă frecvenţele emiţătorului şi receptorului sunt diferite.

Valoarea NFD poate fi determinată prin măsurare sau prin calculare.

2.1 Metodă bazată pe măsurare

Principiul metodei de măsurare este de a reprezenta grafic nivelul la intrarea receptorului, pe canalul de test, necesar pentru un BER dat, de exemplu 10-3, ca funcţie de raportul semnal (purtătoare) – perturbaţie (C/I). Schema bloc de măsurare este dată în figura 3.

t-

PRBS

Gen.

Watt-metru

– 1

Emitator

I

t 1

PRBS Emitator rv1a.sur.

1––1

Gen. C

t–1

n.

Figura 3

Cuplor directional

Recepton–-1 BER

PRBS: Semnal pseudoaleator cu rată binară

Prin trasarea a două curbe, una pentru perturbaţia pe acelaşi canal şi cealaltă pentru perturbaţia pe canal adiacent, NFD va fi determinat ca ecart pe orizontală dintre ele, la un nivel specificat de intrare în receptor (vezi figura 4).

C (dBm)

-70

         _,_,,FE}·-•––––– –

măsurat pentru BER = 10-3

,v

'I

•

I

1

Canal adiacent I

····–

Vl

Acelaşi canal

Parametrii echipamentului:

– – –-

-•–

Nivelul de prag pentru 8ER 10·> = -83,0 dBm

–

Nlvelul de zgomot al receptorului= -98,0 dBm

.75

– ..

.'.

'.I

CIN pentru BER 10·3= 15,0 dB

NFD (20 dB)

– '""

,_

–– •–·•-·- ·–·–· –·····~·-··

– r-· ~·-·

-80

I

– .. –

'

r

degradare de J_dBI

" '

..

– 7

'■..

degradare de 1 dB –

––– –…

"

– –.

.

–

!Nivel de prag fără perturbaţie

1-/

•

-85

-v

V

..

,.

w

..

V

w

–

=

C/1 (dB}

Figura 4

Utilizând curbele, valoarea NFD poate fi determinată între două puncte, câte unul pe fiecare din cele două curbe, corespunzând unui nivel dat al purtătoarei, de exemplu pentru punctele de degradare cu 3 dB.

Dacă valorile măsurate sunt disponibile, valorile NFD 1, pentru o distanţă de ± 1 între canale (canale adiacente), şi NFD 2, pentru distanţe de ± 2 între canale, vor fi comunicate mutual între

Administraţii. Aceste valori pot fi utilizate pentru calcularea nivelului perturbaţiilor, dacă ambele echipamente (emiţătorul şi receptorul) sunt de acelaşi tip şi de la acelaşi producător.

2.2 Metoda bazată pe calcul

NFD se defineşte conform cu ETSI TR 101 854 după cum urmează: NFD = 1O log (Pc/Pa),

unde:

Pc este puterea totală recepţionată, în cazul aceluiaşi canal, după filtrarea în RF, în IF şi în banda de bază.

Pa este puterea totală recepţionată; în cazul canalelor offset, după filtrarea în RF, în IF şi în banda de bază.

Pentru calcularea raportului de putere (Pc/Pa) în cazul frecvenţei comune, se consideră numai aria de suprapunere.

Pentru calcularea puterilor Pc şi Pa se utilizează aceiaşi putere de emisie şi, prin urmare, formula pentru NFD devine:

NFD = 1O log (arie suprapunere pentru acelaşi canal/ arie de suprapunere pentru offset-ul de frecvenţă)

Pc se calculează considerând aria de suprapunere a măştii densităţii spectrale TX şi a selectivităţii de recepţie RX pentru aceeaşi frecvenţă de lucru.

Domeniul comun de frecvenţă pe acelaşi canal

o Punct de calculate

I I I I

I

I I I I

r- +.

h 4

It

s

I

Atenuate RX

1

I

l 1 I I I 1

l

Frecv enţă

fo

Frecv

lllil ' Aria de suprapunere pentru acelaşi canal

enţă

Atenuare

o Punctde calculare

ai= ti + r;

Frecvenţă

Un exemplu de arie de suprapunere pentru acelaşi canal între masca densităţii spectrale a emiţătorului şi masca selectivită ii rec torului este dată în fi a 5.

Figura 5

Atenuare Tx tî

Domeniul comun de frecvente cu ofset de frecvenţă '

• Punctde calculare

Atenuare Rx ri

4,5,6,7

to,1,11,12 F

I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I I I I

F = secţiune plată

S = secţiune în pantă

rs, s,1

r9,10.11.12

fo Frecvenţă

f

Arie de suprapunere cu ofset de frecvenţă

•

Punct de calculare

a,= ti + n

Figura 6

Metoda de calculare se bazează pe integrarea densităţii spectrale a măştii emiţătorului şt a măştii selectivităţii receptorului pentru domeniul comun de frecvenţe.

Domeniul comun de frecvenţe a fost separat în secţiuni parţiale plate şi în pantă. Secţiunea plată (F) este secţiunea parţială în cazul în care ambele măşti sunt plate. Secţiunea în pantă (S) este secţiunea parţială în cazul în care cel puţin o secţiune parţială este reperată ca fiind în pantă.

Secţiunile plate trebuie să fie calculate utilizând fonnula 2.1; secţiunile în pantă trebuie să fie calculate prin formula 2.2.

Aria de suprapunere este suma tuturor secţiunilor parţiale calculate prin formulele 2.1 şi 2.2 pentru domeniul frecvenţelor comune pentru ambele măşti.

Ariile secţiunilor plate (F) pot fi calculate prin intennediul formulei:

(2.1)

unde:

pentm elementul F

fc = fi ·[ – t

cu i+1 > fi

unde:

b Suma atenuării măştilor emiţătorului (t;) şi receptomlui ( r,.) la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (dB),

Frecvenţa la sfârşitul secţiunii (MHz), Frecvenţa la începutul secţiunii (MHz), Lărgimea de bandă a secţiunii (MHz),

Ariile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.

Ariile secţiunilor în pantă (S) pot fi calculate folosind formula:

(2.2)*

* numai dacă a este diferit de O.

Pentru secţiunea S a= (ti + fi – b)/fc fc = +I – fi b = ti+1 + ri+J

cu l+1 >

Dacă două secţiuni corespondente ale măştilor prezintă înclinări inversate, parametrul a poate fi zero. Dacă a=O, se va aplica formula (2.1).

cu:

b Suma atenuărilor măştilor de emiţătorului (t;) şi receptorului (ri) la sfârşitul unei secţiuni (dB),

Atenuarea rnăştiiemiţătorului la începutul unei secţiuni (dB),

Atenuarea măştiide selectivitate a receptorului la începutul unei secţiuni (dB),

Frecvenţa la începutul unei secţiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),

Aria secţiunilor parţiale delimitată de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.

ti+I Atenuarea măştii emiţătorului la sflîrşitul unei secţiuni (dB),

Ti+t Atenuarea măştii de selectivitate a receptorului la sf'arşitul unei secţiuni (dB),

fi+t Frecvenţa la sfârşitul unei secţiuni (MHz),

Unde:

Pentru secţiunea F

Unde:

b Suma atenuărilor măştilor emiţătorului (ti) şi receptorului (ri) la începutul unei secţiuni (dB),

Frecvenţa la începutul şi Ia sfârşitul unei secţiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),

Ariiile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul

comun al frecventelor.

'

Ariile secţiunilor în pantă (S) pot fi calculate utilizând formula:

(2.2)

• Pentru secţiunea S

Unde:

b Suma atenuării măştilor emiţătorului ( t;) şi receptorului ( r1) la începutul unei secţiuni (dB),

Atenuarea măştiiemiţătorului la începutul şi la sflîrşitul unei secţiuni (dB),

Atenuarea măştii de selectivitate a receptorului la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (dB),

Frecvenţa la începutul şi la sfârşitul unei secţiuni (MHz), Lărgimea de bandă a unei secţiuni (MHz),

Ariile secţiunilor parţiale delimitate de măştile spectrale pentru domeniul comun al frecvenţelor.

FIGURA4

100 MHz, traseu maritim (mare rece), 50% din timp

Maximum (spaţiu libe )

/

'I

i"'IPrnile,,tci

""'''"'

bază, hi

–t-t–t-lf––1––+–-+–+–l–+-lf––-+-i-i–WM i

ij

–1200m

600m

,

–

–

–

––

–

300m

150m

75m

37.5 ro

20m 10 m

….                     .    .    ._._

   ._    .

. ��––‘–-‘–‘-��

1:Jl

110

100

90

80

70

60

50

d 40

,:,.;

.;, 30

g

20

!:i

o.

,.-_

E

$:

::t 10

._,

.§

o. o

u o

',:l

::§ -10

o

z>

-Jl

-lJ

–41

-50

-6)

-70

-8)

1 10 100 1 OOO

50% dintre amplasamente hz = lO m

FIGURA9

llJ 110

100

90

80

Maximum (spa1iu liber)

70

....

…….…..

…………

60

…… …..

.

50

·

40

–

c,..;

;$

s

30

I': 20

,.-.

o..

(!.)

"._‘O,

a:!

:::1. 10

Înălţimile antenei staţiei de

-3J bază, hi

–4)

–

-.;O

-dl

-70

1200rn

600:m

300m

150m

75m 37.5m

20m

10m

600 MHz, traseu terestru, SO'% din timp

10

Distanţa (km)

100 1 OOO

50% dintre amplasamente

hz= 10 m

FIGURA 12

600 MHz, traseu maritim, 50% din timp

110 1––-+––+–+-++–+–+–+-t-+-t-+––+–+–+-+-+–t

1� �-�––r–….,….,…––,–-.–-.–�,-,–––.–,––. r–,

–

–

–

–

–

–

–

–

–

1200m

600m

300m

150 m

75m

37.5 m

20m

10m

–l–1-1-4–+

–+––l-++++–-+–1–-

11

11 �

��

–4]
-.'.:O

–6)

-70

-ffi

1

10 100 1 OOO

Distanţa (km)

50% dintre amplasamente h2 =!Om

Factorul de corecţie datorat unghiului de degajare calculat pentru distanţa dintre emiţător şi receptor

Factorul de corecţie datorită unghiului de degajare Distanţa dintre emiţător şi receptor

3.2 Înălţimea eficientă a antenei

Înălţimea eficientă a unei antene hett este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pe o distanţă cuprinsă între 1 şi 15 km din punctul de pornire pe direcţia punctului final:

Unde hett =

Hn =

Hm=

Ţ

.J I

-==== =-:::::=. 'T

t

t

'

O 1

'

""

I

.4ă

Înăltimea eficientă a antenei în metri

Înălţimea fizică a antenei deasupra nivelului mării în metri Înălţimea medie a terenului în metri

d/15 d>=15

d<15

Înălţimea medie a terenului hm este calculată prin intermediul următoarei formule:

:::c:

140

I

h;

       î=O

141

Pentru hi, înălţimea la (1000 + i * 100) metri din punctul de plecare pe direcţia punctului final luat în considerare.

Dacă lungimea traseului dintre punctul de plecare şi punctul final este mai mică de 15 km, atunci se vor lua în considerare numai eşantioanele de înălţime de la d/15.

3.2.1 Înălţimea eficientă a antenei de emisie

Înălţimea eficientă a antenei de emisie (h ett Tx) este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.

Înălţimea eficientă a antenei de emisie trebuie luată în considerare pentru calculul luii h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).

3.2.2 Înălţimea eficientă a antenei de recepţie

Înălţimea eficientă a antenei de recepţie (h ett Rx) este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcţia punctului de emisie.

Înălţimea echivalentă a antenei de recepţie trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).

3.3 Denivelarea terenului ll.h

Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanţa d dintre emiţător şi receptor. Factorii de corecţie pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicaţi pentru căile de propagare maritimă.

Pentru d <1O

km:

Pentru distanţe mai mici de 1O km nu se va lua în considerare denivelarea terenului Pentru 10 km;::; d;::; 50 km:

Neregularităţi ale terenului ti.h pentru 10 km d 50 km

.-00; – –

:,.,<,,<;,.,,,..,,. –––-: ––e,r i 1O %

,-·.. · –

!Ah

–-W79'!1-.;;;,,197": –––- '?- 7'7' L !190 %

I

I

I I I

L .. ,…-,.,…………..,…………………. .. •···························;w·"······"······_.-,.,…..,_.v·············r,;,;;.,;·,;;;,wv····i-"·····" …………………………………………._,_….._._._,.……..._,._._._._…………….._, ……….,.,           .               …,..,..-…,,i..-.v.1-.,._._._._.111,,….,liliil1M1-1,111- 111.:-••N••·••N•N..,,,N,., ,••N,Nl

o

d

d1;::; 4,5 km

d4;::; d – 4,5 km

Pentru d > 50 km:

Denivelarea terenului Llh este definită ca diferenţa dintre înălţimile ce depăşesc cu 1O

% şi respectiv 90 o/o înălţimile terenului măsurate pe o distanţă cuprinsă între 4,5 km şi 25 km precum şi între d – 25 km şi d – 4,5 km de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.

Apendicele 1 la Anexa 5

Fresnel 2

Fresnel 3

.

ihM1

:

'

: hM2

–- 7":"-:-7–. •

'

.

ho(x)

–

R

d

–––•-•• –~– •-•~• -•-•••-•-••1••••–• ••••••••–••-••••-••••- –,––-••-•h"T"~• •~•~••–-

a

''

b

C

X

Figura 1: Zona Fresnel

Calcularea primei zone Fresnel:

Zona Fresnel r (x)= -x *

(a-x)*1 = -1, 73* 104*

* a-x

1 a f*a

"A, reprezintă lungimea de undă. Alte simboluri sunt descrise în Figura 1. Toate valorile trebuie să fie completate în formule în unităţi de bază (traseele în metri, frecvenţa f în Hertz-i).

Calcularea nivelului de câmp pentru spaţiul liber

Uncie: F',-pă1;,, liber (1kWerp)= 107 dBµV/m-20 * log10d (d în km)

o

-5

,,…._ -10

–ioii' Q) -15

,

]
·.o.

'€•

lo!l

-20

t) -25

-30 r-1––= -E:;:::: ;_ îf –==-===:.=::.-::=;.:=:,:f : 100 I'vIHz

-35

-40

o

10 20 30 40

Unghi de degajare (grade)

600 r.i'I.Hz

om

-.•· 2 Iv!Hz

50

Figura 2: Corecţia pentru unghiul de degajare a terenului

Figura 2 este dată numai cu titlu informativ. Corecţia în conformitate cu unghiul de degajare a terenului se calculează după cum următoarea formulă:

Pentru distanţe mai mari sau egale cu 16 km

Pentru 100 MHz ecuaţia este:

V= 37,2 *0 0 (rad),

unde:

Valori limită: O dB pentru unghiuri mici şi -32 dB la 40°.

Pentru 600 MHz ecuatia este:

Corectia =13,l-[6,9+2010,,}(v-0,1)2 +1 +v–0,1)]
unde:

v=91,2*0 O (rad),

Valori limită : O dB pentru unghiuri mici şi -35 dB la 40°.

Pentru 2000 MHz ecuaţia este:

câmp). Exemplu: 030 pentru un unghi de 30 de grade.

Caracterele 4 – 5: Aceste caractere descriu grupul de diagrame de antene, de exemplu: EA, EB, etc. Pentru antene omnidirecţionale va fi utilizat ND.

Caracterele 6 – 7: Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt continuti în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot fi deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulţită cu 100. Dacă este dat numai raportul faţă spate (f : b), atuncî aceste cifre vor putea fi calculate prin formula:

doua cifre "" l O

raport f:b

2–

20

(raport f : b în dB)

2.2 Pentru diagramele de antenă din grupele CA, CB, CC şi KA (Apendicele 2) următoarele date vor fi codate în şirul de caractere:

Caracterele 1 – 3: Aceste caractere nu descriu un unghi, ca la punctul 2.1 pentru diagramele de antenă mai sus menţionate. Aceste cifre descriu factorul de "notch". Ele pot fi deduse din valorile atenuării din diagrama antenei, înmulţite cu 100.

Caracterele 4 – 5: Aceste caractere descriu grupul diagramei de antenă, de exemplu: CA, CB, etc.

Caracterele 6 – 7: Pentru tipurile de antene fără sau cu lobi laterali neglijabili, aceste cifre vor avea valoarea 00. Dacă lobii laterali depăşesc liniile diagramei descrise prin caracterele 1-3, atunci se va lua în considerare cel mai mare lob lateral. În acest caz caracterele 6

-7 vor fi calculate în aceeaşi manieră descrisă la punctul 2.1 pentru caracterele 6 -7.

2.3 Pentru diagramele grupei TA, următoarele date vor fi codate în şirul de caractere:

Caracterele 1 – 3: Aceste caractere descriu domeniul unghiului multiplicat cu 1O al unei diagrame direcţionale pentru care puterea radiată a fost diminuată cu 50% din valoarea sa maximă. Acest unghi trebuie să fie determinat între direcţia de câştig maxim şi direcţia care reprezintă 50 % din puterea radiată (în diagramă 1/ 2 = 0,707 din nivelul de câmp). Exemplu: 300 pentru un unghi de 30 de grade.

Caracterele 4 – 5: Aceste caractere descrîu grupul de diagrame de antene, de exemplu: TA.

Caracterele 6 – 7: Aceste caractere descriu anvelopa circulară a lobilor laterali ce nu sunt conţinuţî în interiorul modelului de bază definit prin intermediul primelor cinci caractere. Aceste două caractere pot fi deduse din atenuarea, indicată prin acest cerc, din diagrama antenei, înmulţită cu 100. Dacă numai raportul faţă-spate {f : b) este dat, atunci aceste cifre vor putea fi calculate prin formula:

doua cifre= IO

raport f:b

2-·-·-·-

20

(raport f: b în dB)

Apendicele 3 al Anexei 6

a

CA CB cc

= •I-'–––‘–-

(1 – a )cos(2q,)+

2

(1-a rcos (2q,)+ 4a

2

2

2

2

=-I               –

(1-a2)cos(3(f))+ J(i-a2)2 cos2 (3q,)+ 4a2

2

a

(1- 2 )cos(4q,)+ J(1- a2 J cos2(4q,)+ 4a2

=·'-–––

2

I

Domeniul de definitie:

o a 1

-180° (/)'$ 180°

Domeniul de definiţie:

o:;;;a:;;; 1

-180°:;;; (!)'5.180°

Domeniul de definit,ie:

O o:;;; 1

147

-180°:;;; (fJ 180°

148

EA EB EC

4b2cos cp

r;= (4b2 -l)cos2 cp+l

2

2

– –� �� –

c=1,6b2–co–sc–p–+2–,4–-Jb2(b2 -0�,2)cos2cp�+0,2b2

J ( 4b -1,44) cos cp +1,44

l,2b2coscp+2,8.,/b2(b2-0,4)cos2cp+0,4b2

r;:;;;;(4b2-1,96) cos2q,, +1,96

2

b2= * 1-cosa

2 1- (2 cos a – l) 2

Domeniul de definit,ie:

0°:,; a:S 65°

-90° :,;
90°

b =2

O,77* 1- cosa2

1,44-(2 cosa-0,8)2

Domeniul de definit,ie:

0°::;; a$ 79°

-180:,; rp :,; 180

b2= O 98* 1- cos2a

' 1,96-( 2 cosa-0,6)2

Domeniul de definit,ie:

0° sa:,; 96°

-180° :,'; :,'; 180°

DE KA LA

; = Abs( 4b2 cos tp)

(4b2-l)cos2 tp+l

b2= l-cos2a

1

I

2-(2cosa- 2)2

{l-a)cosq,+.J(l-a)2 cos2tp+4a

;= 2

r; =

60

cos((l-cos(-*tp))*90)

a

.9= ± 3a

2

149

Domeniul de definiţie:

Domeniul de definitie:

Domeniul de definitie:

0° a

65°

O::;;o::;1

0° a 120°

-180° (p

180°

a=0 a>0

-90° ::;; cp

-180° :S: cp

90°

180°

-1,Sa cp 1,5a

Apendicele 4 la Anexa 6

Diagrame pentru antene de tipul V

(VA, VB, … VH, VI}

Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiaţie simetrică, compus din doi lobi principali, sub formă de elipse decalate. Aceste componente sub formă de elipse pot fi decalate, iar semi-unghiul de radiaţie poate fi exprimat ca un parametru caracteristic. Valoarea ecartului acestei decalări este exprimat prin intermediul celei de-a doua litere a codului de tip. Parametrii specifici nu vor putea fi exprimaţi în mod convenţional, din cauza formatului dat al codului de tip, precum şi din cauza numărului stabilit pentru caracterele ce pot fi conţinute într-un şir de caractere pentru codul de tip. Astfel, primul grup de cifre trebuie să fie divizat în două părţi, încât codul să poată reprezenta mai multe elemente de date independente. Această soluţie implică o eşantionare mai aproximativă a parametrilor astfel descrişi.

Jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii poate fi variat în paşi de cinci grade, minimum fiind la 15 grade, iar maximul la 60 de grade.

Unghiul de decalaj dintre elipse poate fi specificat în cadrul unui interval de la 0,00 la 0,40 în 9 paşi de 0,05 fiecare.

Notarea tipului este: mnnVArr mnnV I rr

Unde M =

N =

n

rr =

un caracter numeric ce descrie jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii

două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre cei doi lobi principali

două caractere numerice, date de valoarea calculată ca o sută de ori raza cercului anvelopei celor doi lobi laterali.

Interpretarea şi domeniul de definiţie al parametrilor:

a = m* 5 + 15 este jumătate din valoarea unghiului de înjumătăţire a puterii

0<<650 este în mod automat îndeplinită deoarece a este cuprins

.. -a – între 15 şi 60 de grade datorită domeniului de definiţie al

lui"m"

13 = nn este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi lobi principali

O ::S 13 Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului de deschidere. Oricum, este rezonabil să se limiteze jumătatea unghiului de deschidere sub 90 de grade.

Apendicele 5 la Anexa 6

Diagrame pentru antene de tipul W (WA, WB, … WH, WI)

Acest tip de diagrame de antenă este caracterizat printr-un mod de radiaţie simetrică, compus din doi lobi principali. Curba de bază este aceeaşi ca în cazul tipului V, diferenţa constând în raza anvelopei, ce are o valoare pe direcţia "faţă" şi alta pe direcţia "spate". Domeniul de definiţie al razei anvelopei este

0,35 la 0,80 pe direcţia "faţă"

0,00 la 0,45 pe direcţia "spate"

Notarea tipului este: MnnWArr mnnW I rr

– > ,.

Unde m =

nn =

r =

p =

un caracter numeric ce descrie jumătate din valoare unghiului de înjumătăţire a puterii

două caractere numerice ce reprezintă jumătatea valorii unghiului dintre cei doi lobi principali

un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor

laterali pe direcţia "spate"

un caracter numeric caracterizând raza cercului de anvelopă a lobilor laterali pe direcţia "faţă".

Interpretarea şi domeniul de definiţie al parametrilor:

este jumătate din valoarea pentru unghiul de înjumătăţire a puterii

0<< 650 este în mod automat îndeplinită deoarece a este cuprins

– a – între 15 şi 60 grade datorită domeniului de definiţie al lui

"m"

= nn este jumătate din unghiul de deschidere dintre cei doi lobi principali

O :::: Nu există vreo limitare pentru maximul unghiului de deschidere. Oricum, este rezonabil să se limiteze jumătatea unghiului de deschidere sub 90 de grade.

r0= r/20 este raza anvelopei lobilor laterali pe direcţia „spate”

O :::: rO <1,0 este în mod automat îndeplinită

p0= p/20 + 0.35 este raza anvelopei lobilor laterali pe direcţia „faţă”

O:::: p0<1,0 este în mod automat îndeplinită

e este ecartul extremităţilor elipselor

O:::: e.::: 11 2 este în mod automat îndeplinită

e

Caracterele 4 şi 5 ale şirului de caractere

0,00

WA

0,05

0,10

WB

wc

0,15

WD

0,20

WE

0,25

WF

0,30

WG

0,35

WH

0,40

Wl

Formulele de bază sunt următoarele:

Dacă e;;;:Q atunci e ;;;: 1 E-5

b2= !5_* 1- cos2 (a)

2

2 k -(cos(a).!..= :_)

5 2 2

3 . 5

k =b2 *e*k

k )+

* cos(x)+.Jk* cos2 (x k

r. = 123

k

4

5

1 *cos2(x)+k

Câştigul relativ al lobului i

(i=1,2)

În formulele anterioare x reprezintă unghiul în coordonate polare ale lobilor.

r1=fnct( ) r2;;;:fnct(ip-2*13)

4'

este câştigul relativ al lobului 1 este câştigul relativ al lobului 2 este unghiul curent

Diagrama rezultată este formată prin preluarea maximului dintre valorile r1, r2 şi rO calculate pentru orice direcţie dată, în interiorul domeniului unghiular de definiţie mai mic de 180 grade între cei doi lobi principali şi preluând cea mai mare valoare pentru valorile lui r1, r2 şi rO pentru orice direcţie dată.

Câmpul 9A al bazei de date trebuie să conţină azimutul axei lobului principal, în raport cu care celălalt lob poate fi atins printr-o rotaţie unghiulară pozitivă de mai puţin de 180 grade.

DATELE MĂSURĂRII (continuare)

Localizare:                                         Coordonate geografice (grade/min/sec):                                  Altitudinea amplasamentului de măsură:                 m deasupra nivelului mării

Înălţimea antenei de măsură:

–-m deasupra nivelului mării

Polarizarea antenei de măsură :

Antena clientului: [ ] da [ ] nu

Descrierea căii de transmisiune1:

Condiţii de propagare:

Observaţii:

REZULTATELE MĂSURĂRII

În cazul măsurărilor pe perioade lungi de timp:

Valoarea cvasi-maximă (10 %): –

dBµV/m

Valoarea cvasi-minimă (90 %):     dBµV/m

VALOAREA MĂSURATĂ2:     dBµV/m

1Va fi indicată pe o hartă ataşată acestui raport în cazul măsurărilor mobile ale nivelului de câmp.

2 În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile, va fi indicată valoarea medie.

nu afectează în mod semnificativ rezultatele calculului. Domeniul real al diagramei verticale reglată electronic nu va depăşi prea des valoarea de ±20°, iar domeniul unghiului de elevaţie rareori depăşeşte valorile de ± 45°, datorită căii de propagare pentru care atenuarea tridimensională a fost calculată.

1.2 Calculul pentru antene reglate mecanic

Acest mod de calcul este destinat în principal pentru structurile de antene directive care pot fi ridicate mecanic în propriul amplasament, de exemplu pentru antene Yagi dispuse în pantă. Calculul atenuării rezultante se efectuează în două etape. Prima etapă constă în transformarea coordonatelor sferice pentru a sc simplifica în continuare calculul. În a doua etapă se calculează antena pentru o antenă în poziţia ei de bază. Metoda de calcul utilizată pentru combinarea diagramelor de radiaţie orizontale şi verticale de asemenea rezolvă situaţia în care aceste diagrame parţiale de radiaţie nu sunt matematic compatibile, de exemplu în cazul în care atenuările în spate nu sunt egale.

1.2.1 Transformarea coordonatelor sferice

plasarea unei antene într-un amplasament este dată în Figura. 1

xl

t,.y=y2-yl

Punctul I reprezintă direcţia maximului de radiaţie al antenei şi punctul 2 reprezintă direcţia pe care se va calcul atenuarea radiaţiei. Punctul [xl,yl] descrie modul în care este orientată în amplasament. Orientarea este descrisă pentrn azimutul geografic y I şi unghiul de elevaţie xi al maximului de radiaţie al antenei (direcţia de referinţă a fiecărei antene), de exemplu prin intermediul parametrilor 9A şi 9B. Pentru descrierea proprietăţilor de radiaţie ale antenei se va utiliza un sistem de coordonate sferice modificat, similar celui utilizat pentru

coordonatele geografice ale globului pământesc (azimut y = Longitudine, elevaţie x Latitudine).

Geometria complexă a poziţionării antenei este dată în Fig. 1 şi poate fi simplificată prin determinarea distanţei unghiulare d şi a azimutului corespunzător a pentru punctul 2 pe direcţia poziţiei punctului 1. acest lucru se realizează prin rotirea sistemului de coordonate sferice corespunzător poziţionării de bază a antenei. Proprietăţile de radiaţie ale antenei vor fi ulterior descrise prin intermediul unnătoarelor coordonate: unghiul de diferenţă orizontală had şi unghiul de diferent,ă verticală vda, în loc, ul celor patru date de intrare precedente.

Recalcularea transformării poate fi realizată în mod simplu prin intermediul teoremelor cosinusului şi sinusului care sunt valabile pentru triunghiul sferic Euler şi care sunt în mod obişnuit utilizate în calculul geodezic.

Transformarea din punctul 1 şi punctul 2 în distanţa d şi azimut a este.- cos d = sin x1 * sin x2 + cos x1 * cos x2 * cos !!,.y

sin a= (cos xl * cos y) / sin d

[1]
[2]

Transformarea din punctul l, distanţa d şi azimut a în punctul 2:

sin x2 = sin x1 * cos d + cos x1 * sin d * cos a sin /iy = (sin d * sin a)/ cos x2

[3]
[4]

Primul pas al transformării este de a calcula distanţa unghiulară d .între punctele 1 şi 2 prin intermediul formulei [1] (utilizând parametrii de intrare xl,yl, x2,y2) şi după aceea unghiul de azimut a din punctul 1 la punctul 2 prin intermediul rearanjării formulei [3]:

cos a= (sin x2 – sin xl * cos d) / (cos xl * SQR(l – cos2 d)) unde: SQR este rădăcina pătrată

Valorile necesare d şi a pot fi calculate prin implementarea software a formulei: arccos(x) = 90 – arctg (x / (1 – x2) ) …… [

Într-o implementare software este necesar să se ţină cont de singularităţile pentru /iy = O, 180 grade.

Al doilea pas este de calculare a valorilor prin transformarea noilor coordonate had şi vda din parametrii precalculaţi d şi a. Antena este acum rotită în poziţia ei de bază, adică vom aveaxl = O şiyl =O.Aceasta simplifică formula [3] după cum urmează:

sin vda = sin d * cos a.

A doua coordonată transformată hda este calculată prin formula [4] şi se va rescrie astfel:

sin hda = sin d * sin a / cos vda

Funcţia arcsin din ultimele două formule a fost calculată prin implementare software ş1 avem:

arcsin(x) = arctg (x / (1 – x2)) ABS(x) <1

Într-o implementare software din cadrul celei de-a doua transformări, este necesar să se ţină cont de singularităţi similare celor descrise mai sus.

1.2.2 Combinarea diagramelor parţiale de radiaţie orizontală şi verticală într-o diagramă de radiaţie tridimensională

Acest calcul evaluează atenuarea rezultantă a diagramei de radiaţie tridimensională din următoarele date de intrare: hCode, vCode, hda, vda, unde primii doi parametrii sunt codurile parţiale ale antenelor descrise în Anexa 6 şi ultimii doi parametrii sunt noile coordonate sferice ale diagramei tridimensionale de radiaţie sunt descrişi la punctul 1.2.1, pe directia în care atenuarea antenei trebuie să fie calculată.

'

Diagrama tridimensională de radiaţie rezultată este pe deplin definită numai prin intermediul planurilor orizontale şi verticale prin două eşantioane denumite hCode şi vCode. Atenuarea în altă direcţie poate fi estimată fie printr-o aproximare simplă, fie printr-o aproximare complexă. Cele două eşantioane hCode şi vCode reprezintă două secţiuni ortogonale în partea superioară ale diagramei tridimensionale de radiaţie şi de aceea atenuările lobilor din spate trebuie să fie egale, aşa cum se remarcă în Fig.2.

DIAGRAMA VERTICALĂ A At-TTEl-11:1: 0451:A20

_,,.,,/

//

I

/ .•'.

-/4'°k7"– – ......,/    – ...– • ·:bt:7'

-..'.?c?'

Fig. 2.

În realitate anumite cerinţe pentru coordonate pot conţine din punct de vedere matematic coduri parţiale de antenă care să nu fie compatibile, aşa cum se observă în Fig.3.

Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emiţătorul X asupra receptorului U.

Statia U

I       Statia    Y

Receptor

u

A

Filtru de receptie

B

Circuit de conectare

aRx

GR

Semnal perturbator

Semnal

util

C

Ghid de unda D

Ghid de unda

C'

Circuit de conectare

B'

Statia X

Emitator

X

Gr

Statia V

Figura 1

3 Pasul 1 al procedurii de predicţie: Pregătirea datelor de intrare

Datele de bază de intrare necesare pentru procedură sunt date în Tabelul 1. Toate celelalte informaţii necesare sunt deduse din aceste date de bază de-a lungul parcurgerii procedurii.

TABELUL1

Datele de bază de intrare

Parametrul

Rezoluţia preferată

Descriere

f

0,00001

Frecvenţa (GHz)

'Pt,

1

Latitudinea staţiei {secunde)

jft, llfr

1

Longitudinea staţiei (secunde)

htg, hrg

1

Înăltimea centrului antenei '

deasupra nivelului solului (m)

hts, hrs

1

Înălţimea centrului antenei

deasupra nivelului mediu al mării (m)

Gt, Gr

O,1

Câştigul antenei pe directia orizontului {ce traseul de perturbaţie de-a lungul 'cercului mare dBi)

NOTA 1 Pentru staţiile perturbatoare şi perturbate: t: staţie perturbatoare

r: staţie perturbată

4 Pasul 2 al procedurii de predicţie: datele radio-meteorologice

Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinati în mod comun pentru toate ţările din vestul, sudul şi centrul Europei, sunt date în paragraful 2. În procedura de predicţie trebuie evaluat procentajul de timp pentru care gradientul vertical al indicelui de refracţie 00 (%) depăşeşte 100 de unităţi N / km în primii 100 metri ai atmosferei joase.

Acest parametru este utilizat pentru a estima incidenţa relativă a unei propagări anormale dezvoltate pe deplin la latitudinea luată în considerare. Valoarea lui f30 utilizată este cea corespunzătoare latitudinii centrale a traseului de propagare. Punctul de incidenţă a

propagării anormale, 130 (%), pentru centrul căii de propagare se va determina prin formula:

(%) (1)

Unde

Latitudinea, în grade, a centrului traseului de propagare, care este mai mică de 70° şi mai mare de -70°

Parametrul µ1 depinde de măsura în care traseul de propagare este deasupra solului (din interiorul uscatului şi/ sau al regiunilor de coastă) şi deasupra apei, fiind dat de:

unde valoarea lui µ1 va fi limitată la µ1 1,

cu:

(2)

(3)

unde:

dtm Cea mai lungă secţiune continuă a traseului (în interiorul uscatului şi în regiunile de coastă) pe calea de pe cercul mare (km)

dim Cea mai lungă secţiune continuă în interiorul uscatului pe traseul de pe cercul mare (km)

Zonele radio-climatice utilizate pentru derivatele dtm şi dim sunt definite în Tabelul 2.

4-

µ _10(-0,935+0,0l76lţ01)1ogµ1

(4)

TABELUL 2

Zonele radio-climatice

Tipul zonei

Cod

Definitie

Regiune de coastă

A1

Zonele regiunilor de coastă şi ale litoralului, acestea reprezentând uscatul din vecinătatea mării până la o altitudine de 100 m relativ la nivelul mării sau al apei, dar limitat la o

distanţă de 50 km de ce mai apropiată zonă maritimă. Dacă nu

sunt disponibile date precise pentru 100 m se vor utiliza valori

aproximative

în interiorul uscatului

A2

Toată re iunea terestră, cu exceptia regiunilor de coastă şi a zonelor e litoral definite mai sus sub numele de "regiune de coastă"

Mare

B

Mări, oceane şi alte acumulări mari de ape (cum ar fi cele care acoperă un cerc cu cel puţin 100 km diametru).

Acumulările mari de ape în interiorul uscatului

O acumulare ămare" de ape în interiorul uscatului se consideră a fi în zona B, fiind definită

ca având o suprafaţă de cel puţin 7 800 km2, dar excluzând suprafaţa râurilor. Insulele din interiorul unor astfel de acumulări de ape vor fi considerate in calcul ca fiind apă, dacă au înălţimi mai mici de 100 m deasupra nivelului mediu al apei pentru mai mult de 90 % din suprafaţa lor. Insulele care nu corespund acestui criteriu vor fi considerate uscat in procesul de calculare a suprafetei de apă.

Marile lacuri sau zonele umede (mlăştinoase)

Suprafeţele mari din interiorul uscatului, mai mari de 7 800 km2 şi care conţin multe lacuri mici sau o reţea fluvială (de râuri), vor fi declarate ca fiind de ăcoastă", considerate ca zonă A1 de către Administraţii, dacă suprafaţa cuprinde mai mult de 50% apă, sau dacă mai mult de 90% din uscat este situat sub 100 m deasupra nivelului mediu al apei.

Regiunile climatice ce aparţin zonei A1, acumulările mari de ape din interiorul uscatului şi marile lacuri şi regiuni mlăştinoase din interiorul uscatului sunt dificil să fie determinate într un mod fără echivoc. De aceea se solicită Administraţiilor să comunice către TWG HCM, regiunile teritoriului lor national pe care ele doresc să le identifice ca apartinând uneia dintre aceste categorii. în absenţa unei informaţii înregistrate, toate zonei de uscat vor fi considerate ca fiind în cadrul zonei climatice A2.

Raza efectivă a pământului

Factorul razei medii efective a pământului k50 pentru calea de propagare este determinat astfel:

kso =

157 (5)

157 – /J.N

Presupunînd că raza reală a pământului este de 6 371 km şi indicele mediu de refracţie. radio N (unităţi N / km) pentru vestul, sudul şi centrul Europei este 45, valoarea medie a razei pământului poate fi determinată din:

ae = 6 371* k50 8930,8 km (6)

5 Pasul 3 al procedurii de predicţie: Analiza profilului topografic al căii

Valorile pentru numărul de parametri ai traseului necesari pentru calcule sunt indicate în Tabelele 3 şi 4; ele vor fi calculate cu ajutorul unei analize iniţiale a profilului topografic al traseului bazat pe valoarea lui ae dată prin formula (6). Pentru analiza profilului căii este

necesar un profil al înălţimilor deasupra nivelului mării de-a lungul traseului. O dată analizat profilul în cauză, traseul va fi clasificat în una dintre cele trei categorii geometrice indicate în Tabelul 5.

TABELUL 3

Valorile parametrilor deduşi din analiza profilului traseului

)

Tipul căii

Parametru

Descriere

Trans-orizont

D

Distanţa traseului de-a lungul cercului mare (km)

Trans-orizont

dit, dIr

Distanta dintre antena de emisie şi orizontul ei, respectiv de recepţie şi orizontul ei (km)

Trans-orizont

0t, 0r

Unghiul de elevatie a orizontului pentru emisie, respectiv pentru recepţie (mfad)

Trans-orizont

0

Distanţa unghiulară a traseului (mrad)

Toate

hts, hrs

Înăltimea centrului antenei deasupra nivelului mediu al mării (m),

Toate

db(1)

Lungimea totală a secţiunilor traseului deasupra apei (km)

Toate

w(1)

Fracţiunea din traseul total deasupra apei:

ro= db /d (7)

unde d este distanţa pe cercul mare (km)

Pentru traseele de propagare situate în întregime deasupra uscatulw: ro= O

Trans-orizont

dct(1}

Distanţa de la primul terminal (sursa de perturbatiilla coastă de-a lungul traseului de perturbaţie pe cercul mare' ( m)

Trans-orizont

dcr<1

Distanţa corespondentă pentru a doua staţie (cea perturoată) (km)

(1) Aceşti parametri sunt necesari numai când traseul are una sau mai multe secţiuni deasupra apei.

Valorile exacte ale lui dct şi dcr sunt importante numai dacă dct şi dcr 5 km. Dacă în unul sau în ambele cazuri distantele depăşesc în mod evident 5 km, este suficient să se înregistreze situaţia pentru condiţia de > 5 km.

Puţine trasee.de perturbaţie vor avea, de fapt, nevoie de o evaluare detaliată a acestor doi parametri.

TABELUL 4

Definiţia parametrilor profilului căii

Parametru

Descriere

ae

Raza efectivă a pământului (km}

d

Distanţa pe cercul mare (km)

di

Distanţa pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren faţă de perturbator (km)

dii

Distanţa incrementală pentru datele regulate de profil al căii(km)

f

Frecvenţa (GHz)

?,,,

Lungimea de undă (m)

hts

Înălţimea antenei perturbatoare (m) deasupra nivelului mediu al mării (amsl)

hrs

înălţimea antenei perturbate (m) deasupra nivelului mediu al mării(amsl)

0t

Unghiul de elevaţie fată de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbatoare

0r

Unghiul de elevatie faţă de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbată

0

Distanţa unghiulară a căii (mrad)

hst

Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul staţiei perturbatoare (m)

hsr

Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul staţiei perturbate (m)

hi

Înălţimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m)

NOTA 1 – ho : înăl{imea terenului sta{iei perturbatoare hn : înăl imea terenului sta iei perturbate

hm

Denivelarea terenului (m)

hte

Înălţimea efectivă a antenei perturbatoare (m)

hre

înălţimea efectivă a antenei perturbate (m)

TABELUL 5

Clasificarea căilor de perturbaţie şi modelele de propagare necesare

Clasificare

Modele necesare

Vizibilitate directă, cu degajarea primei zone Fresnel

cu vizibilitate (§ 6.1.1)

Vizibilitate directă, cu difractie fte sub- cale, adieă patrunderea rufilu ui terenului în primai zonă resnel

cu vizibilitate ( 6.1.1) cu difracţie (§ .1.2}

Trans-orizont

cu difractie (§ 6.1.2 pentru d 200 km) cu difuzie troposferică (§ 6.1.3)

5.1 Construirea profilului traseului

Fiind date coordonatele geografice ale staţiei perturbatoare (q>t, jlf) şi ale staţiei perturbate (cpr, jlr), vor fi deduse înălţimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informaţiei extrase dintr-o bază de date topografice sau de

pe o hartă corespunzătoare la scară mare. Rezoluţia distanţei preferate a profilului este cea

dată printr-un număr întreg de paşi de O,1 km. Profilul va include înălţimile terenului având ca punct de start staţia perturbatoare şi ca punct final staţia perturbată. La valorile înălţimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui ae dată prin ecuatia (6).

În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde staţiei perturbatoare se consideră a fi punctul 1 şi punctul ce corespunde staţiei perturbate se consideră a fi punctul

n. Astfel profilul traseului este compus din n puncte. Figura 1 oferă exemplul unui profil de traseu de propagare cu înălţimi ale terenului deasupra nivelului mediu al mării şi prezentând diferiţi parametri legaţi de terenul real.

Tabelul 4 defineşte parametrii utilizaţi sau calculaţi in cursul analizei profilului topografic.

Lungimea traseului, d (km), trebuie să fie calculată conform cu formulele pentru distanţa de pe cercul mare.

FIGURA I

Staţie perturbată

(R)

h

rg

Exemplu de profil de cale cu trans-orizont

Nota I – Valoarea lui 01aşa cum apare în figură va fi negativă

5.2 Clasificarea traseului

Profilul traseului va fi utilizat în continuare pentru a clasifica traseul în una dintre cele trei categorii geometrice bazate pe raza efectivă a pământului, ae, Categoriile de trasee de perturbaţie sunt date în Tabelul 5.

5.2.1 Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont

Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevaţiei cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al staţiei perturbatoare) subîntins de antena perturbată.

Testul pentru condiţia de traseu trans-orizont este:

(mrad) (8)

unde:

=

11-t

0max max(0,)

i=l

(mrad) (9)

0i : unghiul de elevaţie pentru al i iea punct al terenului

(mrad) (10)

unde:

hi: înălţimea pentru al i iea punct al terenului (m) amsl hts: înălţimea antenei perturbatoare (m) amsl

di : distanţa de la perturbator până la al i rea element al terenului (km)

0,d

hrs – h,–s

= –

l 03d

(mrad) ( 11)

d 2ae

unde:

hrs : înălţimea antenei perturbate (m) amsl

d : distanţa totală pe cercul mare al căii (km)

a0: raza medie efectivă a pământului corespunzătoare căii de propagare (ecuaţia (6)).

Dacă este îndeplinită conditia din formula (8) atunci va fi luat în considerare şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru traseele trans-orizont. În aceste conditii va fi necesară parcurgerea pasului 2 de clasificare a traseului. ‘

Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (8), atunci traseul este cu vizibilitate, cu sau fără atingerea de către teren a primei zone Fresnel.

Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont

Parametrii ce trebuie determinaţi din profilul traseului sunt cei enumeraţi în Tabelul 4.

Unghiul de elevaţie a orizontulului pentru antena perturbatoare, 0t

Unghiul de elevaţie a orizontulului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuaţia (9) pentru a n – 1 înălţime a profilului terenului.

01 = emax

cu 0max determinat conform cu ecuaţia {9).

Distanţa orizontului antenei perturbatoare, dit

(mrad) (12)

Distanţa orizontului este distanţa minimă de la emiţător la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin ecuaţia (9).

(km) pentru max(0;)

Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena perturbată, 0r

Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena de recepţie este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică formula (9) pentru a n – 1 înălţime a profilului terenului.

(13)

J

n-1

Br = max(Bj)

j=l

d-d.

103(d-dj)

2ae

(mrad)

(mrad)

(14)

(15)

Distanţa unghiulară (mrad)

Distanţa unghiulară 6 se calculează cu formula :

Distanţa orizontului antenei perturbate, dlr

(mrad)

(15a)

Distanţa orizontului este distanţa minimă de la receptorpînă la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin formula (9).

(km) pentru max(01)

5.2.2 Pasul 2 al clasificării: Test pentru vizibilitatea cu difractie de sub-cale (cazul în care prima zonă Fresnel nu este complet liberă de obsta' cole)

(16)

Un traseu care nu este cu trans-orizont este cu vizibilitate şi cu difracţie de sub-cale, dacă unghiul de elevaţie deasupra orizontului fizic, aşa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) şi care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată.

Traseul este cu difracţie de sub-cale dacă:

unde:

Br, =

11-I ( )

maxB1,

(mrad)

(mrad)

(17)

(18)

• max i–1 ‘

Pentru a finaliza această analiză, este necesar un element suplimentar în ecuaţia (1O) care ia în considerare primul elipsoid Fresnel. Raza acestui elipsoid, Ri (m) este dată pentru orice punct de-a lungul traseului, de formula:

(m) (19)

undef este frecvenţa (GHz).

Raza corespunzătoare, Ri (m), este adăugată la fiecare înălţime a terenului, hi (m), în ecuaţia (10) şi se obţine ecuaţia (20). Dacă se presupune absenţa obstacolelor în prima zonă Fresnel, qfi , unghiul de elevaţie a antenei terminale (rad) către al i-lea punct, va fi

obţinut din următoarea ecuaţie:

(mrad) (20)

Dacă este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci se poate efectua şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru cazurile cu difracţie de sub-cale.

Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci traseul este cu vizibilitate şi nu mai este necesară vreo analiză de profil ulterioară.

6 Pasul 4 al procedurii de predicţie: Calculul predicţiilor de propagare

Tabelul 5 indică modelele de propagare corespunzătoare pentru fiecare tip de traseu. Ecuaţiile necesare pentru aceste predicţii individuale, utilizând diferite mecanisme de propagare, sunt date în secţiunile de text prezentate în Tabel. Predicţiile individuale pentru diferitele mecanisme de propagare trebuie calculate şi combinate în conformitate cu Tabelul 6, pentru a rezulta o predicţie globală. O dată această etapă finalizată, predicţia este completă.

TABELUL 6

Metode pentru calculul predicţiei globale aprop

Tipul căii

Actiune necesară

'

Propagare cu vizibilitate

Predicţia este obţinută utilizând formula:

aprop = Lb = Lb0 ( 20%) dB (21a)

unde:

Lb0 ( 20%) : predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii care nu este depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu vizibilitate

Pro agare cu vizibilitate şi cu ifracţie de sub-cale

Predictia este obtinută utilizând formula:

' ' Lb = Lbd ( 20%) dB (21b)

aprop=

unde:

Lbd ( 20%): predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii, care nu este depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu difracţie

Propagare cu trans-orizont

Pre9Jctia globală poate fi obţinută prin aplicare următorului algoritm auxiliar:

aprop= Lb = -5 log(10-0,2Lb,(20"/4)+ 10-0,2Lt,,1(20%)) dB (21c)

unde Lbs (20%), Lbd (20%): predictiile individuale pentru atenuarea de baza a transmisiunii, care nu sin't depăşite pentru mai mult de 20

% din timp, dată de modelul de propagare cu difuzie troposferică, respectiv cel cu difracţie

NOTA 1 – Dacă nu a fost pro us un model fentru o cale (deoarece conditiile date în Tabelul nu au fos îndeplinite), termenul corespondent din ecuaţia (21c) va fi omis.

Procedura descrisă mai sus implică unul sau mai multe modele separate de propagare pentru a furniza elementele de calcul al predicţiei globale_ Modelele de propagare descrise în această secţiune sunt calculate pe baza ipotezelor enunţate în paragraful 2.

6.1 Propagarea cu vizibilitate (cu includerea efectelor pe termen scurt)

Atenuarea transmisiei de referinţă Lbo (20%) care nu este depăşită pentru un procentaj de timp mai mare de 20 %, se obţine pe baza următoarei formule:

Lb() ( 20%) = 92,5 + 20log/ + 201ogd + Es (20%) + Ag

(22)

unde:

Es ( 20%): corecţia pentru efectele de trasee multiple şi de focalizare:

E, ( 20%) = 1,03(e-d110 -1)

Ag : absorbţia totală datorită gazului atmosferic (dB):

unde:

(23)

(24)

î'o, rw(P) : atenuarea specifică datorită aerului uscat şi respectiv vaporilor de apă, sunt date în ecuaţiile (24a) + (24c)

p : densitatea vaporilor de apă:

p = 7,5+ 2,5m

ro : porţiunea din traseul total situat deasupra apei.

(24a)

Pentru aerul uscat, atenuarea ro (dB/km) este dată prin Recomandarea ITU-R P.676 astfel:

Y – –7,–27–r,-‘–+––7–,5–- ]/2r2r 2X 10-3

–

0 [ 2 1

]l

– f +0,351r:r/ (l-57)2+2,44r;r/ P –

7,27+ 7,5x2 l0_3

[ 12 +0,351 (l-57)2 +2,44

unde:

f: frecvenţa (GHz) rp =p / 1013

rt = 288/(273 + t)

p : presiunea (hPa) – vezi§ 2

t : temperatura (°C) vezi § 2.

(24b)

{J-325,153)2+10,44rJ r,

Pentru vapori de apă, atenuarea Yw (dB/km) este dată prin:

3,27xl0-2+1,67xl0-3 p+7,7xl0-4 f0•5 + 3,79

(/-22,235)2 +9,81

=

11,73 4,01

+· +

(J-183,31)2 +l 1,85 (/-325,153)2 +10,44

12 px10–4

6.2 Propagarea cu difracţie

Atenuarea de bază a transmisiunii nedepăşită pentru 20% timp, pentru un traseu cu difracţie, este dată prin formula:

Lbd (20%) = 92,5 + 20logf + 20logd + Ld (20%) + E,d(20%) + Ag (dB) (25)

unde:

Esd ( p) : corecţia pentru efectele de propagare pe trasee multiple dintre antene şi obstacolele de la orizont.

E =

(203/c) -103(1-e·<d1:

+d,,J;io)

,o '

(dB) (25a)

Ag : absorbţia datorită gazelor atmosferice este calculată prin ecuaţiile (24) şi (24a) dit', d1r: vezi§ 5.2.

Atenuarea suplimentară de difracţie Ld (20%) este calculată astfel:

Ld (20%)=Ld (5O%)-F; (2O%)[Ld (5O%)–Ld(/J0}],

unde:

Ld (50%): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae = a {50%) km

Ld (130): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae = a(l30) km

(26)

a{p) = 6371 k (p)

k (50%) se calculează cu ecuaţia (5) k Wo) = 3

Fi :factorul de interpolare este dat de:

Fi = I (0,2) / 1{130 /100). (27)

unde l{x) este inversa funcţiei normale cumulative, iar 130 se calculează cu ecuaţia (1).

Aproximarea următoare pentru inversa funcţiei de distribuţie normală cumulativă este valabilă pentru 0,000001 ::;; x 0,5 şi prezintă o eroare de maximum 0,00054. Ea poate fi utilizată fără restricţii pentru funcţia de interpolare din formula (27). Dacă x <0,

000001, fapt ce implică 130 <0,

0001%, atunci x va fi 0,000001. Funcţia l(x) este dată, atunci, de:

l(x) = :;(x) – T(x) (28)

unde:

T(x) = .J[-2 ln(x)] (28a)

[(c2• T(x) + C1) • T(x)] + C0 (28b)

ţ(x) [(D T(x) + Di) T(x) + Dl) T(x) + 1

3 •

Co = 2,515516698 (28c)

C1 = 0,802853 (28d)

C2 = 0,010328 {28e)

D1 = 1,432788 (28f)

D2 = O,189269 (28g)

D3 = 0,001308 (28h)

Următoarea metodă este recomandată pentru evaluarea atenuărilor de difracţie (Ld (50%) şi Ld (130) ) peste un teren denivelat care prezintă unul sau mai multe obstacole pentru propagarea cu vizibilitate.

Metoda este bazată pe modelul lui Deygout, limitat la maximum trei margini, având în plus o corecţie empirică dată prin Recomandarea ITU-R P.526.

Trebuie să fie disponibil profilul căii radio, constînd dintr-un set de esantioane de înălţimi diferite ale terenului deasupra nivelului mării, localizate în intervale de-a lungul traseului, prima şi ultima dintre înălţimi fiind cea a emiţătorului şi cea a receptorului, deasupra nivelului mării, şi un set corespondent de distanţe orizontale pornind de la emiţător. Fiecare pereche înălţime – distanţă este considerată ca un punct al profilului şi are un indice, care indică valoarea de incrementare de la un capăt al traseului către celălalt capăt. Trebuie să fie luate puncte din 100 metri în 100 metri pornind de la emiţător.

Modelul lui Deygout se aplică pentru tot profilul traseului sau doar pentru o parte, fiind definit de la punctul cu indicele a la punctul cu indicele b (a= b atunci nu există vreun punct intermediar şi atenuarea de difracţie este zero. Altfel, modelul se aplică pentru evaluarea lui vn (a <n
Valoarea lui v pentru al n-lea punct al profilului este dată de:

vn = h 2dab I Âdandnb

(29)

unde:

h = hn + { dan dnb / 2 ae ] – [ ( ha dnb + hb dan ) / dab ]

(29a)

ha, hb, hn : înălţimi verticale conform cu figura 2

dan, dnb, dab : distanţele orizontale conform cu figura 2

= 8930,8 km pentru Ld(50%) ae : raza efectivă a pământului sau

= 19113 km pentru Ld ( o)

/… : lungimea de undă

Toate h, d, ae şi A sunt date în unităţi coerente.

Atenuarea de difracţie este dată prin atenuarea „knife-edge” J(v) conform cu ecuaţia:

J(v) = 6,9 + 20log(J(11 – 0,1)2+ 1 + 11 – 0,1) (dB) (30)

pentru v > – 0,78, altfel ea este zero.

Geometria ecuaţiei (29a) este ilustrată în Figura 2. Al doilea termen al ecuaţiei (29a) reprezintă o bună aproximare a înălţimii suplimentare a punctului n, datorită curburii pământului.

Modelul lui Deygout este aplicat mai întâi pentru întregul profil de la emiţător la receptor. Punctul cu cea mai mare valoare a lui v este definit ca margine principală, p, iar atenuarea corespondentă este J(vp ).

Dacă vp > – O,78 modelul se aplică încă de două ori:

– de la emiţător către punctul p pentru obţinerea lui vt şi de aici a lui J(vt );

– de la punctul p către receptor pentru obţinerea lui vr şi de aici a lui J(vr ). Atenuarea suplimentară de difracţie pentru traseu este dată de:

= J(vp) + T [ J(vt) + J(vr) + C] pentru

pentru

Vp > -0,78

Vp S – 0,78

(31a)

(31b)

unde:

C :corecţia empirică

D : lungimea totală a traseului (km)

C = 8,0 + 0,04 D (32)

şi:

T

=

J(vp) / 6

pentru

J(vp)

$

6

{33a)

T

=

1

pentru

J(vp)

>

6

(33b)

FIGURA2

Geometria pentru un singur obstacol

Punctul n

Punctul b

h

Nivelul mării

t

Curbura pământului

h

6.3 Propagarea cu difuzie troposferică

Atenuarea de bază a transmisiunii datorită difuziei troposferice Lbs ( 20%) (dB) nu va depăşi pentru un procentaj de timp mai mare de 20%, valoarea dată prin formula:

8

L1,s ( 20%) = 135,95 + Lr + 20 log d + 0,573 0 + Le + A (dB) (34)

unde:

Lt : atenuarea dependentă de frecvenţă:

Lr = 25logf – 2,S[log(f / 2))2 (dB) (35a) Le: atenuarea de cuplaj al aperturii antenei cu mediul (dB):

(dB) (35b)

Ag: Absorbţia datorită gazului atmosferic este calculată prin ecuaţia (24) având

p = 3 g/m3 pentru întreaga lungime a traseului.

Redacția Lex24
Drept la Sursa!
Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 23/11/2024