ACORD DE FINANŢARE din 16 iulie 2007

pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Ungaria 2006



Comisia Europeană, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunităţii Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmează Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:Măsurile la care se face referire în art. 1 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunităţii în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor măsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu completările aduse de prezentul acord de finanţare şi de Prevederile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1Natura şi subiectulCa parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:    Numărul programului: RO/2006/018-446.01    Denumirea: Program de cooperare trans-                          frontalieră între România                          şi Ungaria    Durata contractării: până la 30 noiembrie 2008 + 
Articolul 2Angajamentele ComunităţiiContribuţia financiară din partea Comunităţii este stabilită la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumită finanţarea nerambursabilă a CE. + 
Articolul 3Durata şi finalizareaPentru măsura descrisă, finanţarea nerambursabilă a CE este valabilă pentru contractare până la 30 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate până la această dată. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilă a CE care nu au fost contractate până la această dată va fi anulat.Termenul de execuţie a contractelor finanţării nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2009. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale să acorde o prelungire corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca această prelungire să fie solicitată în timp util şi justificată corespunzător de către Beneficiar. Plata fondurilor poate continua până la 12 luni după data limită a perioadei de execuţie a contractelor pentru achitarea completă a plăţilor rezultate din executarea contractelor acestui program.Prezentul acord de finanţare va expira numai după încheierea contractelor sub acest program. Toate fondurile care nu au fost plătite (folosite, cheltuite) până la această dată vor fi returnate Comisiei. + 
Articolul 4AdreseCorespondenţa aferentă executării măsurii de mai sus, cu specificarea numărului şi a denumirii acesteia, va fi adresată următorilor:Comunitatea:Dl Donato ChiariniŞeful Delegaţiei Comisiei Europene la BucureştiStr. Jules Michelet nr. 18, sectorul 11000, BucureştiRomâniaTelefon: (4021) 203.54.00Fax: (4021) 212.88.08Beneficiar:Dl Sebastian Teodor Gheorghe VlădescuSecretar de stat, Ministerul Economiei şi FinanţelorStr. Apolodor nr. 17, sectorul 3, BucureştiRomâniaTelefon: (4021) 319.97.39Fax: (4021) 312.20.11 + 
Articolul 5Numărul de exemplare originalePrezentul acord de finanţare este întocmit în două exemplare în limba engleză. + 
Articolul 6Intrarea în vigoarePrezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de către ambele părţi. Nicio cheltuială înainte de această dată nu va fi eligibilă pentru finanţarea nerambursabilă a CE.Anexele constituie parte integrantă din prezentul acord de finanţare.Întocmit la Bucureşti, la 16 iulie 2007.

Anexe:1. Acord-cadru (inclusiv anexele A şi B)2. Prevederi speciale (anexa C)3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D) + 
Anexa Cla Acordul de finanţare pentru Programul PHARE CBC dintre România şi Ungaria 2006PREVEDERI SPECIALE1. Obiective şi descriere1.1. Obiectivul global al programului:* apropierea oamenilor, comunităţilor şi actorilor economici din zona de graniţă, în scopul de a crea o bază solidă pentru o dezvoltare economică şi socială echilibrată, asigurând oportunităţi de dezvoltare optimă pentru ambele ţări1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:* obiectivul specific nr. 1.1: Înfiinţarea şi dezvoltarea sistemelor de infrastructură şi fizice care să susţină cooperarea;* obiectivul specific nr. 1.2: Înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem comun care să protejeze şi să capitalizeze resursele naturale prin promovarea unei dezvoltări sustenabile;* obiectivul specific nr. 2.1: Întărirea legăturilor economice dintre zonele de graniţă, în scopul de a impulsiona dezvoltarea economică sustenabilă a valorilor comune;* obiectivul specific nr. 2.3: Dezvoltarea coerenţei sociale şi culturale printre oameni şi comunităţi.1.3. Descrierea programuluiÎn lumina obiectivelor mai sus menţionate, partenerii au căzut de acord cu privire la priorităţile şi măsurile care constituie baza dezvoltării strategiei de cooperare transfrontalieră pentru anii 2004 – 2006.Măsura 1.1: Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere (prioritatea 1)Rezultatul scontat al măsurii 1.1 este îmbunătăţirea infrastructurii din zona de graniţă, care să conducă la o accesibilitate şi mobilitate mai mare a persoanelor şi bunurilor în zona de graniţă şi la reducerea timpului de transport.Dată fiind limitarea disponibilului de fonduri, această prioritate este destinată finanţării proiectelor la scară mică sau a studiilor pregătitoare pentru investiţii subsecvente mai mari finanţate din alte surse.Măsura 1.2: Se adresează provocărilor din domeniul protecţiei mediului şi al prevenirii inundaţiilor (prioritatea 1)În cadrul măsurii 1.2, fondurile vor fi folosite pentru susţinerea protecţiei comune a mediului şi a valorilor naturale din zona de graniţă, cu o atenţie deosebită protecţiei întinderilor comune de apă şi a apelor de suprafaţă, precum şi activităţi comune de prevenire a inundaţiilor.Măsura 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de afaceri comune (prioritatea 2)Regiunea de graniţă este caracterizată în principal de diferenţe mari în nivelurile de dezvoltare. Aceste diferenţe sunt prezente mai ales în zona de infrastructură şi dezvoltare economică. În acelaşi timp, regiunea dispune de importante resurse umane şi fizice care ar putea fi folosite în scopul de a impulsiona creşterea economică şi de a nivela diferenţele existente dintre regiunile de graniţă româneşti şi ungare.Măsura 2.2: Cooperare de susţinere a iniţiativelor de afaceri (prioritatea 2)Cooperarea iniţiativelor de afaceri este singurul aspect de cooperare, de altfel foarte important; implicarea altor actori diferiţi este, de asemenea, necesară pentru atingerea unei dezvoltări reciproce sustenabile şi echilibrate în zona de graniţă.Măsura 2.3: Fondul comun al proiectelor mici – încurajarea cooperării dintre instituţii şi comunităţi – acţiuni people to people (prioritatea 2)Analiza zonei de graniţă a identificat tradiţii multiculturale ale zonei eligibile ca fiind un punct forte. Aceasta a evidenţiat iniţiative de cooperare transfrontalieră puternice sub forma unor acţiuni comune ale instituţiilor, comunităţilor şi ONG-urilor, care constituie rezultate ale programelor de cooperare transfrontalieră anterioare.Măsura 2.4: Promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologiei şi dezvoltării resurselor umane (prioritatea 2)Cele mai bune exemple de iniţiative locale în aria cooperării transfrontaliere pot fi găsite în domeniul educaţiei şi instruirii.O parte a activităţilor de cooperare transfrontalieră a început deja şi poate fi dezvoltată în continuare. Acestea includ un nivel ridicat de educaţie la nivel general, seminarii de afaceri, conferinţe şi ateliere – toate cu caracter interdisciplinar. Cele mai importante dintre aceste activităţi posibile sunt acelea care implică înfiinţarea legăturilor economice permanente sau acelea care implică participanţi din diverse domenii.Sprijinul activităţilor programelor – asistenţa tehnică (prioritatea 3)În cadrul acestei priorităţi, o măsură concentrată pe sprijinul implementării programului va oferi o resursă esenţială pentru ducerea la bun sfârşit a programului de cooperare transfrontalieră. Scopul măsurii este de a asigura un management eficient, eficace şi transparent şi o operare lipsită de dificultăţi a programului PHARE CBC.

PHARE/2006/018 – 446. 01 – Cooperare transfrontalieră între România şi UngariaProgramul este menit să permită cooperarea României cu Ungaria pe această graniţă, conform regulilor compatibile cu cele ale INTERREG IIIA, inclusiv ofertarea comună şi procedurile de selecţie.Acest proiect PHARE pe 2006 va contribui la implementarea următoarelor sarcini specifice:

Criteriile de eligibilitate de bază, criteriile generale de selecţie şi potenţialii beneficiari ai acestor scheme de grant pot fi găsiţi în § 6.În plus, fişa de proiect identifică criterii specifice pentru fiecare dintre atribuţiile identificate pentru programul 2006.Acest program este legat de proiectele corespunzătoare pe care Ungaria le desfăşoară în cadrul INTERREG IIIA.2. Buget2.1. Structura bugetară pentru 2006

┌──────────────────────┬────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────┐│Proiectele aflate în │ Finanţare PHARE │Buget │Contribu- │Cost ││implementare se împart├──────────┬──────────┬──────┤naţional│ţia │total ││în trei componente │Investiţii│Întărirea │Total │ │Beneficia-│ ││ │ │capacită- │ │ │rului │ ││ │ │ţii insti-│ │ │ │ ││ │ │tuţionale │ │ │ │ │├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤│Schemă de grant – │ │ │ │ │ │ ││Dezvoltare economică │ │ │ │ │ │ ││şi socială │ │ │ │ │ │ ││(priorităţile 1 şi 2) │ 4,090 │ 0,000 │ 4,090│ 1,364 │0,606 │ 6,06 │├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤│People to people – │ │ │ │ │ │ ││Acţiuni JSPF │ │ │ │ │ │ ││(prioritatea 2) │ │ │ │ │ │ ││Încurajarea cooperării│ │ │ │ │ │ ││dintre instituţii şi │ │ │ │ │ │ ││comunităţi │ 0,000 │ 0,660 │ 0,660│ 0,220 │0,098 │ 0,978│├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤│Asistenţă tehnică │ │ │ │ │ │ ││pentru sprijinul │ │ │ │ │ │ ││implementării │ │ │ │ │ │ ││programului │ │ │ │ │ │ ││(prioritatea 3) │ 0,000 │ 0,250 │ 0,250│ 0,000 │0,000 │ 0,250│├──────────────────────┼──────────┼──────────┼──────┼────────┼──────────┼──────┤│Total proiect 2006: │ 4,090 │ 0,910 │ 5,000│ 1,584 │0,704 │ 7,288│└──────────────────────┴──────────┴──────────┴──────┴────────┴──────────┴──────┘[Distribuirea sumelor între liniile bugetare este indicativă în limitele art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. Sumele sunt date în milioane de euro. Contribuţia minimă a Beneficiarului (10%) va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE şi contribuţia naţională.]Cofinanţarea naţională poate fi asigurată din contribuţii de la autorităţile naţionale, regionale, locale sau municipale (numai dacă aceeaşi autoritate nu este şi beneficiar al aceleaşi acţiuni), împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale către instituţii publice sau fonduri de la întreprinderi publice, nota bene numai pentru cazurile în care organizaţiile publice care oferă fonduri nu sunt şi beneficiarii proiectului în cauză. Aceasta înseamnă că respectiva contribuţie a Beneficiarului trebuie să fie o sumă separată şi, în oricare dintre cazuri, adiţională.Programele de cooperare transfrontalieră cu Ungaria oferă şi asistenţă tehnică financiară (de până la 5% din totalul fondurilor PHARE, de exemplu, 0,250 milioane euro) pentru asistarea administrării şi managementului programului, publicitatea programului, monitorizare şi evaluare. Sarcinile acestei asistenţe tehnice vor include dezvoltarea capacităţilor locale şi regionale pentru managementul şi mobilizarea cooperării transfrontaliere.Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze adiţionalitatea pentru rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în aşa fel încât să se poată identifica uşor submăsura specifică şi anul bugetar în care acestea sunt contractate.Mai mult decât atât, acea înregistrare specifică va fi organizată în aşa fel încât să faciliteze o legătură uşor de identificat cu rezultatele fiecărui contract, inclusiv demonstrarea în termeni de rezultate a adiţionalităţii mai sus menţionate.2.2. Principii de cofinanţareÎn concordanţă cu Ghidul Solicitantului Phare, toate proiectele de investiţii sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanţare de la bugetul naţional. Contribuţia Comunităţii se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanţare.Cofinanţarea pentru proiectele de Întărire a capacităţii instituţionale poate fi oferită de către ţara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură şi implementare operaţională, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse cerute pentru atingerea eficace şi eficientă a obiectivelor programului.Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiţii şi întărirea capacităţii instituţionale) vor fi cofinanţate de PHARE, Beneficiar şi resurse de la bugetul naţional. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puţin 10% din costul total eligibil al propunerii sale. Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporţie de 75% din fonduri PHARE, restul finanţării urmând a proveni de la bugetul naţional.3. Agenţiile de implementare3.1. Agenţiile de implementareAgenţia de implementare românească va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România, care va avea responsabilitatea globală a implementării programului.Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi LocuinţelorDirecţia de cooperare transfrontalierăBd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5Bucureşti, România3.2. Biroul regional pentru cooperare transfrontalierăPentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va delega o parte considerabilă a responsabilităţilor sale pentru implementarea Programului de cooperare transfrontalieră România – Ungaria către un organism regional, situat în zona de graniţă. În acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regională Vest şi Nord-Vest au înfiinţat Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră din Oradea (judeţul Bihor), care va acţiona în strânsă legătură cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Acest birou va cuprinde partea română a Secretariatului tehnic comun din Ungaria (VATI).3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)Comitetul comun de cooperare este un organism strategic al programului de cooperare transfrontalieră. El îndeplineşte funcţiile de comitet comun de cooperare, aşa cum sunt descrise în Regulamentul de cooperare transfrontalieră şi de Comitet mixt de monitorizare pentru INTERREG. Cu membri din ambele ţări şi de la nivel regional şi local, Comitetul comun de cooperare va asigura un management comun al programului şi astfel va realiza o politică de ansamblu şi de implementare financiară a operaţiilor.Principalele responsabilităţi ale Comitetului comun de cooperare sunt:– să adopte documentele de programare (Documentul comun de programare şi Programul complement) şi orice modificare viitoare a acestora, după caz;– să adopte fişele de proiect şi propunerile de finanţare prioritare pentru exerciţiul de programare anual;– să ia în considerare şi să aprobe rapoartele comune anuale şi finale şi implementarea rapoartelor înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;– să aprobe cadrul general al atribuţiilor Secretariatului tehnic comun.Comitetul comun de cooperare este format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale.Comitetul comun de cooperare va include, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-urilor şi actorilor sociali, organizaţiilor sectoriale, de exemplu, camere de comerţ, uniuni etc. Aceştia pot lua parte la Comitetul comun de cooperare într-o manieră consultativă, nu ca membri votanţi.Şi reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de cooperare cu rol consultativ.Comitetul comun de cooperare se va reuni cel puţin o dată pe an, în scopul de a monitoriza implementarea programului şi de a aproba fişele de proiect pentru propunerea de finanţare anuală.3.4. Comitetul comun de coordonareComitetul comun de coordonare este organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalieră. Principalele sale responsabilităţi sunt selecţia şi aprobarea proiectelor şi monitorizarea implementării lor. Comitetul comun de coordonare are următoarele sarcini:– de a face propuneri de criterii de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru a fi înaintate Comitetului comun de cooperare;– de a aproba/aviza materialele pentru solicitarea de propuneri de proiecte;– de a ratifica operaţiile pentru selecţia proiectelor şi de a formula clasificarea proiectelor ce vor fi finanţate;– de a examina documentele de monitorizare;– de a adăuga comentarii şi de a formula directive pentru autoritatea de management, autorităţile naţionale, Comitetul comun de cooperare şi agenţiile de implementare.Comitetul comun de coordonare este compus din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale. Reprezentanţi ai Comisiei Europene pot participa în Comitetul comun de coordonare ca observatori.3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)Pentru acest program a fost înfiinţat un JTS în cadrul Societăţii Publice Nonprofit Ungare VATI pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană. (VATI Hungarian Public Non-profit Company for Regional Development and Town Planning). JTS îşi are sediul la biroul regional VATI din Bekescsaba. El oferă în mod direct, cu prioritate, servicii pentru autoritatea de management şi autoritatea de plată din Ungaria în legătură cu managementul operaţional al acestor responsabilităţi şi, de asemenea, susţine activităţile autorităţilor naţionale române şi sârbe.Secretariatul Tehnic comun Ungaria/România/SerbiaSocietatea Publică Nonprofit Ungară VATI pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)Gellerthegy u. 30-321016 BudapestaUngariaTelefon: (36 1) 224.32.78Fax: (36 1) 224.32.91Pentru a asigura o evoluţie eficientă în cadrul componentei româneşti a programului, autorităţile româneşti au hotărât să constituie un birou regional de cooperare transfrontalieră la Oradea (judeţul Bihor), care să acţioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea română din acest program, cu reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor; el cuprinde oficial şi o contraparte locală a JTS. Acest birou regional combinat oferă asistenţă potenţialilor aplicanţi pentru proiecte şi va participa în selecţia proiectelor şi în activităţile de monitorizare în strânsă cooperare cu JTS.4. Reglementări privitoare la implementare4.1. Metode de implementareImplementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*1). Ţara beneficiară va continua să asigure că toate condiţiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.──────────*1) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002, p. 1.Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*2) selecţia proiectelor, ofertarea şi contractarea de către ţara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face o derogare de la această cerinţă, în cazul în care condiţiile art. 27 din Tratatul de aderare sunt îndeplinite.──────────*2) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999, p. 68.Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul naţional al asistenţei le propune Comisiei, în concordanţă cu acordul de finanţare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele şi proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autorităţile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorităţi de implementare şi implementat de o agenţie de implementare.4.2. Reguli generale pentru achiziţiiAchiziţiile trebuie să respecte prevederile părţii a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar şi ale cap. 3 al părţii a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*3), precum şi ale Deciziei Comisiei SEC (2003) 387/2*4).────────*3) Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.*4) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la Regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, furnizări şi lucrări finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul cooperării cu ţări terţe, adoptată pe 25 martie 2003.Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autorităţile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard şi de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid*5) la data iniţierii achiziţiilor sau procedurii de acordare a granturilor.────────────────*5) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.În concordanţă cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităţilor contractante cărora li s-au încredinţat responsabilităţile managementului descentralizat să execute achiziţiile în concordanţă cu legislaţia naţională şi liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achiziţiile publice.4.3. Scheme de grantPentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fişele de proiect corespunzătoare, în concordanţă cu următoarele principii:Procedurile şi formatele care se vor folosi în implementarea schemelor şi atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziţii pentru acţiuni externe. În mod special, se va acorda o atenţie deosebită procesului de selecţie a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic şi urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei din Bucureşti, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.Responsabilul cu autorizarea programului (RAP)competent pentru programul din care este finanţată schema de grant va avea responsabilităţi contractuale şi financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicaţie, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea adecvată şi controlul financiar, ca fiind supuse autorizării şi responsabilităţii sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entităţile competente la nivel sectorial şi regional.Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări şi servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziţii pentru acţiunile externe, din momentul implementării.Ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute de AI privind capacitatea de a gestiona operaţional şi financiar schema de grant într-o manieră competentă*6) şi eficientă, Delegaţia Comisiei poate decide să renunţe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale. Prevederile detaliate care reglementează rolul delegaţiei Comisiei în faza mai sus menţionată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegaţie şi autorităţile naţionale, urmându-se procedura de mai sus privind exerciţiul de evaluare.─────────────*6) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 la Ghidul de programare PHARE 2006.Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuţia PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepţia Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării mai sus menţionate a capacităţii AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanţare corespunzător pentru executarea contractului.4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinningNu se aplică.4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalierăFondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanţa proiecte a căror contribuţie PHARE se va situa sub 50.000 euro. Acesta nu va include investiţii fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.5. Managementul asistenţei5.1. Managementul de proiect5.1.1. ResponsabilităţiCoordonatorul naţional al asistenţei comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării şi monitorizarea programelor PHARE.Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi de coeziune.RNAF şi RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanţă cu procedurile elaborate în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi a documentelor standard pentru acţiuni externe în vigoare în momentul implementării şi că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.5.1.2. Mărimea proiectuluiToate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici şi componenta de asistenţă tehnică, datorită naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalieră.5.1.3. Termenul limită pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limită pentru programare(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008. … (2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanţă cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare: _"acţiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii doi ani (după aderare). În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăşi 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăţi pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desfiinţate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar]. … (3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegaţia Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanţare. În cazul neconformării, ţara beneficiară va informa Comitetul comun de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanţă cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional. … 5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului şi conservării naturiiProcedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*7), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menţionate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susţinute de documente*8).─────────*7) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.*8) În anexa EIA la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate trebuie să se întocmească o documentaţie care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*9).────────────────*9)În anexa Conservarea naturii la fişa de proiect de investiţii corespunzătoare.Toate investiţiile trebuie realizate în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă referitoare la protecţia mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice conforme cu legislaţia comunitară relevantă în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfăşurat în cadrul fiecărui proiect de investiţii.5.2. Managementul financiar5.2.1. Principii şi responsabilităţiFondul Naţional al Ministerului Economiei şi Finanţelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.RNAF se va asigura că regulile şi regulamentele PHARE şi procedurile care au legătură cu raportarea şi managementul financiar sunt respectate şi că există în funcţiune un sistem de informaţii referitor la proiecte şi raportări.Comisia va face plăţile către Fondul Naţional, în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998 şi modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.Plăţile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de Fondul Naţional la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordanţă cu art. 3 şi 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea ţării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv şi în totalitate ca venit la bugetul naţional. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.5.2.2. Plăţile către Fondul NaţionalO primă plată*10) de până la 20% din fondurile care se gestionează local*11), va fi trimisă la Fondul Naţional după semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de implementare între Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în practică, evidenţiind fluxul de informaţii dintre Fondul Naţional şi Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum şi modalitatea în care se va desfăşura funcţia de plată dintre acestea.──────────────*10) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.*11) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunităţii.Alte două plăţi următoare*12) de până la 30% din fondurile care se gestionează local*13) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare*14) au fost plătite de Agenţia de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare*15) au fost plătite.────────────*12) Reprezentând plăţile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.*13) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.*14) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.*15) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*16) au fost plătite şi toate contractele au fost semnate.─────────────*16) Exclusiv suma pentru programele Comunităţii.În mod excepţional RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăţi că solicitările de plată din perioada următoare vor depăşi respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Naţional şi Agenţiei de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depăşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepţional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.5.2.3. Plăţile de la Fondul Naţional către AIFondul Naţional va face plăţile către AI, în concordanţă cu acordul de implementare semnat între Fondul Naţional şi AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanţă cu art. 13 al Memorandumului de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile desfăşurate de AI.5.2.4. Modalităţi de plată în situaţia aplicării clauzelor de retenţiePentru acele contracte care conţin clauze de retenţie (de exemplu, fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum este calculat de RAP şi decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI îşi asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca şi pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăţi legate de clauzele de retenţie.AI îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplătite către contractori după ce plăţile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.5.2.5. Cheltuielile finale şi lichidarea conturilorÎntr-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuţiei contractelor, Fondul Naţional va depune o declaraţie cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât şi cofinanţarea, şi va transmite o atestare a regularităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere şi rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plăţile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenţiei prevăzute în contract.Dacă plăţile primite de la Comisie depăşesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Naţional va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declaraţiei finale.Dacă există alte plăţi distincte (cu excepţia fondurilor contractuale de retenţie), Fondul Naţional va oferi o explicaţie şi o previziune cu privire la momentul când plăţile vor fi finalizate. Fondul Naţional va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenţie şi la celelalte plăţi distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.După evaluarea declaraţiei finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanţarea comunitară, acolo unde se constată că aceasta nu a fost executată în conformitate cu regulile comunitare.Rezultatele verificărilor Comisiei, precum şi concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanţare vor fi formulate în scris către Fondul Naţional, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-şi transmite răspunsul în scris.Dacă în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Naţional nu se ajunge la o înţelegere, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura şi gravitatea încălcării regulilor, precum şi pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor şi compensării financiare subsecvente, în concordanţă cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Naţional, fie prin compensare, în concordanţă cu regulile comunitare.6. Monitorizare şi evaluareÎn completarea atribuţiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului comun de cooperare şi ale Comitetului comun de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului comun de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF şi pe CNA, precum şi serviciile Comisiei. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an.Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie toate programele finanţate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.Comitetul comun de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul comun de monitorizare va lua în discuţie progresul tuturor programelor de asistenţă de preaderare finanţate de CE (PHARE, ISPA şi SAPARD).Pentru programele PHARE, Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA şi pe RAP al AI şi serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale şi contractele, aprobate de Comitetul comun de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obişnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenţi. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management şi design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta către Comitetul comun de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său, finanţate din PHARE.Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) şi/sau evaluărilor ex post.7. Tratament egalOportunităţile egale şi egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare şi care se reflectă şi în programarea şi implementarea finanţării PHARE.8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acţiuni preventive şi corective8.1. Supervizarea şi controlul financiar realizat de Comisie şi de Curtea Europeană a AuditorilorToate acordurile de finanţare, precum şi contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) şi auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agenţiile de implementare din ţara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării şi contractării desfăşurate de delegaţia Comisiei în ţara beneficiară.În scopul asigurării unei protecţii eficiente a interesului financiar al Comunităţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate şi inspecţii în concordanţă cu procedurile prevăzute în Regulamentele Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*17).──────────*17) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.Controalele şi auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.Fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene a Auditorilor*18), conturile şi operaţiile Fondului Naţional şi, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE şi anterior agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreţia Comisiei, de Comisie însăşi sau de către un auditor extern contractat de aceasta.───────────*18) După cum este vorba în Condiţiile generale referitoare la Acordul de finanţare, ataşat la acordul-cadru.8.2. Obligaţiile ţării beneficiare8.2.1. Audit şi control financiarÎn scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, ţara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul şi controlul asistenţei, în concordanţă cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în art. 164 din regulamentul financiar şi, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea şi eligibilitatea cerinţelor privitoare la asistenţa comunitară.Sistemele de management şi control ale ţării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*19).──────────*19) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.Autoritatea naţională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate faţă de toţi actorii implicaţi în implementarea programului.În fiecare an se vor realiza un plan de audit şi un rezumat al constatărilor şi principalelor recomandări ale auditărilor desfăşurate şi se va trimite Comisiei o schiţă a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziţia Comisiei.8.2.2. Măsuri preventiveŢara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni şi contracara practicile de corupţie activă şi pasivă*20) în orice stadiu al procedurii de achiziţii sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât şi pe durata implementării contractelor corespunzătoare.────────────*20) Corupţia activă este definită ca fiind acţiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale pentru sine sau pentru un terţ, în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.Corupţia pasivă este definită ca fiind acţiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primeşte un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terţ ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acţiona sau de a se abţine de la o acţiune în legătură cu atribuţiile sale ori în exerciţiul funcţiilor sale, cu încălcarea acestor atribuţii, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităţilor Europene.Autorităţile din ţara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, îşi vor lua toate precauţiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese şi vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situaţie de natură să dea naştere unui conflict de interese.8.2.3. Măsuri antifraudă şi acţiuni corectiveŢara beneficiară va avea, în primă instanţă, responsabilitatea de a asigura investigarea şi un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naţionale sau comunitare.Autorităţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*21).────────────*21) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, p. 43.În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă*22) şi nereguli*23), ca şi toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea naţională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, ţara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârşitului fiecărui trimestru.────────────*22) Fraudă înseamnă orice act intenţionat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însuşirea ilegală sau reţinerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităţilor Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităţilor Europene; tăinuirea informaţiilor cu violarea unei obligaţii specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate iniţial.*23) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislaţiei naţionale sau comunitare, a acestui acord de finanţare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor ori bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunităţii aplicable între părţile acordului de finanţare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional etc.).În caz de nereguli sau fraudă, ţara beneficiară va face toate corecţiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecturile făcute de ţara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuţiei comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Naţional în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la Fondul Naţional.8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudăOrice nereguli probate*24) sau orice fraudă*25) descoperită în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.──────────*24) A se vedea definiţia de mai sus.*25) A se vedea definiţia de mai sus.Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:a) ţara beneficiară nu s-a conformat obligaţiilor de prevenire, detectare şi corectare a neregulilor; sau … b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistenţa financiară alocată; sau … c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli. … Comisia poate suspenda finanţarea viitoare a programului în discuţie şi, după ce şi-a exprimat motivele, poate cere ţării beneficiare să înainteze comentarii şi, unde este cazul, să întreprindă corecţii într-o perioadă determinată de timp.Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere până la sfârşitul perioadei stabilite de Comisie şi dacă corecţiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de ţara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuţie; sau … b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenţei oferite în programul respectiv. … Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecţie, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalităţii, tipul neregulii, întinderea şi implicaţiile financiare ale neconcordanţei detectate în sistemul de management al ţării beneficiare.În absenţa unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanţarea programului îşi va relua cursul.CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plăteşte suma datorată Comunităţii, ţara beneficiară va returna această sumă Comisiei.Penalităţile pentru întârzierea plăţii vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.9. Transparenţa şi publicitateaRAP va avea obligaţia să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate şi publicitate.10. Condiţii specialeÎn cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie iniţiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte şi/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor programului PHARE.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește