ACORD-CADRU din 12 martie 1991

pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii



Comisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltă parte, şi împreună denumite părţi contractante,având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,au convenit după cum urmează: + 
Articolul 1Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice divergenta legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. + 
Articolul 6Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 7Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor cooperări convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

 + 
Anexa ACONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţareÎn aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.Titlul IFinanţarea proiectelor + 
Articolul 1Obligaţia ComunităţiiAngajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmează finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2Disponibilitatea finanţării gratuite a CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3CheltuireaContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.Titlul IIAchiziţionarea + 
Articolul 4GeneralitatiProcedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos. + 
Articolul 5Condiţii de participare1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6Derogarea de la procedurile standardAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7Acordarea contractelor de lucrări şi livrăriComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat mai repede posibil. + 
Articolul 8Contractele de cooperare tehnica1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.Titlul IIIAcordarea de facilităţi + 
Articolul 9Privilegii generalePersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţăÎn cazul contractelor de lucrări de livrări sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractantului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11Importul şi reexportul de echipamentBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12Controlul importurilor şi schimburilor valutarePentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Mecedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13Impozitare şi vama1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.Titlul IVExecutarea contractelor + 
Articolul 14Originea livrărilorBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate – Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15Proceduri de efectuare a plăţilor1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzător în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.Titlul VColaborarea dintre Comisie şi Beneficiar + 
Articolul 16Inspecţie şi evaluare1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică din timp autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17Urmărirea măsurilorÎn urmărirea executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după terminarea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.Titlul VIPrevederi generale şi finale + 
Articolul 18Consultări – divergenţe1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19Anunţ – adreseOrice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice divergenta între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru, denumit în continuare conducător, va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa 2(C)PREVEDERI SPECIALE1. Obiective, descriere şi condiţionalitate1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:● promovarea bunei vecinătăţi şi a stabilitatii în regiunile de frontieră ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunităţilor aflate de cele doua părţi ale frontierei;● promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depăşească problemele specifice dezvoltării, care pot aparea, inter alia, datorită locului pe care îl ocupa în cadrul economiei naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;● promovarea creării şi dezvoltării viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea de legături între acestea şi reţelele comunitare mai cuprinzatoare.1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:● îmbunătăţirea infrastructurii existente şi dezvoltarea traficului peste granita (proiectele RO0003.01.01, HU0009.01.01 şi HU0009.01.02);● îmbunătăţirea protecţiei mediului prin reducerea efectelor calamităţilor naturale în zona inundabila din lunca raului Barcau şi furnizarea apei necesare în perioada cu nivel scăzut al apei (Proiectul RO0003.02.01) şi îmbunătăţirea calităţii apei raului Tur în regiunea de granita cu Ungaria, incluzând dezvoltarea reţelei de canalizare în Negresti-Oas (Proiectul RO0003.02.02);● stabilirea unui mecanism flexibil care să finanteze aşa-numitele proiecte de "scala mica şi de la om la om" în domeniul dezvoltării economico-sociale (dezvoltarea economică locală, măsuri de pregătire şi angajare, îmbunătăţirea fluxului de informare şi comunicare, schimburi culturale, suport pentru media etc.), cu impact transfrontalier (proiectele RO0003.03.01 şi HU0009.03.01).Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerinţele Directivei CEE nr. 85/337, amendata prin Directiva CE nr. 97/11, acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului.1.3. Descrierea programului:Programul a fost realizat ca urmare a consultărilor bilaterale dintre România şi Ungaria, a mai multor consultări cu delegatiile CE din ambele tari şi a recomandărilor Direcţiei Generale Extindere, care reflecta de fapt Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru a fi sprijinite în cadrul Programului PHARE 2000 România-Ungaria sunt în concordanta cu conţinutul documentului comun de programare.Se vor realiza următoarele proiecte:1.3.1. Prioritatea 01: Dezvoltarea infrastructurii şi a traficului peste frontieraProiectul RO0003.01.01 – Facilităţi pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor, faza a douaRealizarea obiectivului de investiţii pentru punctul de trecere a frontierei de la Cenad/Kiszombor reprezintă finalizarea celui de-al doilea stadiu al conceptului integral initiat de Proiectul 01.02 "Reabilitarea DN6 (10 km) între Timişoara şi granita cu Ungaria (Cenad)", în cadrul Programului PHARE CBC România/Ungaria (RO9912).Activităţile întreprinse, şi anume finalizarea infrastructurii drumului/traficului şi a infrastructurii urbane a punctului de frontieră, incluzând construirea efectivă a vamei, vor sprijini construirea şi reînnoirea unui drum de acces spre Coridorul de transport paneuropean IVc şi integrarea viitoare a acestuia în reţeaua de transport transeuropeana a Uniunii Europene, în concordanta cu cerinţele Reglementării Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1(a) şi art. 5.1.(e).Acest proiect este o parte integrantă a fazei de implementare a "Strategiei de dezvoltare regionala a regiunilor de la granita de vest", realizat ca parte din Programul PHARE CBC România/Ungaria (ZZ9624) finalizat în decembrie 1999. De asemenea, apare şi în Conceptul de dezvoltare regionala – regiunea de vest nr. 5 a României, finalizat în 1998 ca parte a programului de cooperare dintre ţările regiunii, cofinantat de Programul PHARE Parteneriat.Dezvoltarea acestui program se referă în special la asigurarea legăturii directe dintre judeţul Timiş din România şi judeţul Csongrad din Ungaria, conectandu-le la Coridorul paneuropean IV, cu efecte directe asupra dezvoltării economice din întreaga regiune.Acest proiect, împreună cu cel "în oglinda" din Ungaria "Construcţia şi modernizarea drumului public 43109 care conduce la punctul de trecere a granitei Kiszombor/Csanad, faza 2", aprobat pentru finanţare în 1999 în cadrul Programului PHARE CBC HU/RO, va reduce distanta dintre judeţul Timiş şi judeţul Csongrad, marind schimburile la preţ scăzut şi circulaţia dintre România şi Ungaria.

Proiectul HU0009.01.01 – Modernizarea punctului de trecere a frontierei la Csengersima, faza a douaCa o continuare a Proiectului PHARE CBC HU-RO ZZ9622-02-01, proiectul va îmbunătăţi managementul la granita, condiţiile traficului greu, controlul transportului de bunuri şi întărirea capacităţii administrative şi operationale. Cofinantarea terminalului de bunuri din cadrul prezentului proiect este furnizată de autoritatea vamală. Prin implementarea proiectului părţile română şi ungara de la punctul de trecere a frontierei vor avea aceeaşi capacitate. Proiectul are un proiect "în oglinda" în România: PHARE CBC RO-HU ZZ9624-02.

Proiectul HU0009.01.02 – Zona regionala de întreprinderi Bihar, faza a douaProiectul este continuarea (faza a doua) Proiectului HU9705-04-04, inclus în Programul PHARE CBC 1997 (finanţat din Fondul "Programul Operational de Ţara ╒97"). Proiectul va crea o unitate agricolă în cadrul zonei antreprenoriale Bihar, luând în considerare producţia transfrontaliera şi posibilităţile de integrare şi contribuind la crearea şi dezvoltarea întreprinderilor agricole mici şi mijlocii. Cofinantarea este furnizată de Asociaţia Autorităţilor Bihar.

1.3.2 Prioritatea 02: Proiecte pentru protecţia mediuluiProiectul RO0003.02.01 – Prevenirea inundaţiilor: bazinul de acumulare permanenta Suplacu de BarcauPrezentul proiect, prin aria avută în vedere din punct de vedere hidrometeorologic, completează alte proiecte aflate în derulare, finanţate prin Programul PHARE CBC din 1996 şi 1999 dintre România şi Ungaria, denumite "Prevenirea inundaţiilor în bazinul hidrografic al Crisurilor" (ZZ9624) şi "Prevenirea inundaţiilor în bazinul superior al raului Tisa" (RO9912). În acelaşi timp proiectul reprezintă o parte din programul activ pentru sprijinirea populaţiei care trăieşte în regiuni dezavantajate, izolate şi adesea inundate, fiind inclus în "Programul naţional de amenajare a bazinelor hidrografice din România".Datorită localizarii bazinului hidrografic Barcau în interiorul regiunii de frontieră, inundatiile anterioare au afectat şi teritoriul ungar. De aceea a fost semnat un protocol referitor la debitele de apa şi la nivelurile de pe cursul principal al raului Barcau.Prin crearea bazinului de acumulare România şi Ungaria vor putea controla mai bine constrangerile debitului de apa.Prin finalizarea acestui proiect sunt asteptate următoarele efecte imediate:● reducerea consecinţelor inundaţiilor pentru asezarile, liniile de comunicaţie, facilităţile economico-sociale şi terenurile agricole din lunca inundabila a raului Barcau;● în perioada cu niveluri scăzute ale apei se va permite ca localităţile din Suplacu de Barcau-Marghita să fie alimentate cu apa necesară;● debitul minim de apa la secţiunea de frontieră stabilit prin acord cu Ungaria va fi respectat.Acest proiect împreună cu proiectele ungare ZZ9622-03/01, ZZ9622-03/02 şi ZZ9622-03/03 (proiecte "în oglinda" în derulare) extind activităţile legate de prevenirea inundaţiilor şi managementul apei în întreaga zona de frontieră.Activităţile întreprinse vor fi în concordanta cu cerinţele Reglementării Comisiei (CE) nr. 2.760/98, art. 5.1c), referitor la "gestionarea mediului având legătură cu problemele exacerbate de proximitatea faţă de frontieră externa".În conformitate cu strategia naţionala de dezvoltare şi luând în considerare faptul ca inundatiile reprezintă cauza directa a pierderii de vieţi omeneşti, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România considera acest proiect ca o prioritate pe termen scurt.

Proiectul RO0003.02.02 – Ecologizarea raului TurPrezentul proiect va contribui la îmbunătăţirea calităţii apei raului Tur, a lacului artificial Calinesti-Oas şi a calităţii apei potabile din zona Negresti-Oas. Activităţile întreprinse vor fi în concordanta cu cerinţele directivelor următoare (referitoare la apa, apa reziduala urbana şi apa potabilă): Tratarea apei uzate urbane (91/271/EEC ), Calitatea apei potabile (80/778/EEC) şi IPPC (96/61/EC ).Prin finalizarea acestui proiect se vor îndeplini următoarele obiective imediate:● extinderea reţelei de canalizare pentru locuinţe cu 50 km;● extinderea reţelei de canalizare pluviala cu 45 km;● extinderea şi modernizare instalaţiilor de curatare a apei;● monitorizarea raului Tur, calitatea apei în zona dintre statia de tratare a apei uzate Negresti-Oas şi granita cu Ungaria.Activităţile realizate vor conduce la efecte directe ce privesc mediul, pe termen mediu şi lung, pe ambele părţi ale frontierei România-Ungaria, după cum urmează:● prevenirea şi înlăturarea principalelor surse de poluare de-a lungul raului Tur, incluzând îmbunătăţirea calităţii apei subterane şi stabilizarea echilibrului ecosistemelor atât pentru rau, cat şi pentru lacul artificial Calinesti-Oas;● conformarea cu limitele de calitate în zona de granita, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind apele transfrontaliere.

1.3.3 Prioritatea 03: Dezvoltarea socioeconomicaProiectele RO0003.03.01 şi HU0009.03.01 – Fondul comun pentru proiecte miciFondul comun pentru proiecte mici (FPM) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care finanţează proiecte de "scala mica şi de la om la om" cu impact peste granita. Un fond "în oglinda" şi egal va fi disponibil pentru fiecare partener, fiind stabilit unanim de către Comitetul mixt de cooperare (CMC).FPM este constituit pentru a face disponibilă o contribuţie PHARE de 500.000 euro/ţara (10% din bugetul total al programului). Membrii CMC au fost de acord sa crească treptat suma alocata pentru FPM până la valoarea maxima în anul 2002, până la 20% din bugetul total disponibil anual/ţara.În ceea ce priveşte sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuţia PHARE poate finanta costurile indirecte de până la 7% din suma totală a costurilor eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara).Proiectul "Studiu regional" încheiat în cadrul Programului PHARE ZZ9624 a dezvoltat o strategie regionala şi un cadru instituţional pentru activităţile CBC în regiunea de granita româno-ungara, incluzând o lista de proiecte propuse, aprobate de autorităţile locale, care trebuie luate în considerare pentru FPM.Asa cum se menţionează în art. 5.2 din Reglementarea CE nr. 2.760/98, acest fel de acţiuni trebuie să implice factorii locali din regiunea de frontieră, creând beneficii comune pentru comunitatile regionale din ambele tari.Pentru România propunerile de proiect vor fi colectate la Oficiul Regional prin anunţarea chemarilor la licitaţie şi selectarea de către partea română a CMC, nominalizat în Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, în conformitate cu criteriile stabilite.Pentru Ungaria proiectele sunt colectate prin anunţarea chemarilor la licitaţie şi apoi selectate de către Comitetul Fondului comun pentru proiecte mici, fondul fiind gestionat de Oficiul Regional PHARE Bekescsaba.

1.4. CondiţionalitatiSprijinul PHARE pentru toate proiectele este oferit în funcţie de cofinantarea naţionala, după cum este prezentat în tabelul de mai jos.    2. Buget

3. Aranjamente de implementare3.1. Structuri instituţionale în RomâniaAgenţia de implementare (AI) a programului, în ceea ce priveşte partea română, este Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor. Autoritatea de implementare care coordonează programul este Agenţia Naţionala pentru Dezvoltare Regionala.Agenţia de implementare (OPCP) deţine responsabilitatea generală pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referinţa, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor.Aceasta va lucra împreună cu Agenţia Naţionala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizată de Guvernul României drept Coordonator naţional al programelor CBC, şi cu instituţiile beneficiare identificate mai jos pentru a pregati termenii de referinţa, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrări realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial în numele beneficiarului proiectului va acţiona ca angajator şi facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent, angajat şi plătit prin program.Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepţia aspectelor financiare) a tuturor activităţilor legate de program ANDR a înfiinţat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate îşi va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor străine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile.Întreaga responsabilitate pentru aceste activităţi a fost asumată de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului.Instituţiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către agenţia de implementare CBC, incluzând copii directe către Delegaţia CE, cu planificari pentru contractare şi plata şi detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate şi a activităţii care mai trebuie realizată.Instituţiile beneficiare ale proiectului sunt după cum urmează:● Consiliul Judeţean Timiş (Proiectul RO0003.01.01). Consiliul Judeţean Timiş va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.● Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului/Consiliul Judeţean Bihor/Compania Naţionala "Apele Române" Oradea (Proiectul RO0003.02.01). Compania Naţionala "Apele Române" – Oradea va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.● Consiliul Local Negresti-Oas/Compania Naţionala "Apele Române" – Cluj va stabili o echipa a proiectului având personal corespunzător.3.2. Structuri instituţionale în UngariaÎn Ungaria responsabilitatea generală pentru coordonarea programului şi managementul financiar va aparţine Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale. Ministerul a stabilit o unitate pentru managementul programului pentru diverse programe CBC şi a fost numit responsabil cu autorizarea Programului PHARE. A fost înfiinţat un birou regional în regiunea de granita în luna mai 1997, asigurând contactul zilnic şi cooperarea cu judeţele şi autorităţile locale şi cu beneficiarii proiectului în zona de granita ungaro-română. Biroul are sarcini specifice cum ar fi: pregătirea şi organizarea unor activităţi legate de ridicarea gradului de constientizare şi de gestionarea FPM.3.3. Reguli de implementare în RomâniaProgramul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiară a Programului şi va fi responsabil pentru toate aspectele controlului financiar şi pentru raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naţionala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului.Comisia va transfera fonduri către Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional după semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% şi pentru a 4-a şi ultima atunci când s-a plătit 70% din buget. Cu excepţia autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN şi OPCP depăşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20% conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.Fondul Naţional va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanţare (AF) semnat între FN şi AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA după consultări cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile făcute de AI.Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI.RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID şi cu prevederile specificate la 6.4.Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002.Toate plăţile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003.Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care se prelungeşte după încheierea perioadei de efectuare a plăţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenţia de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plăţile legate de clauzele de reţinere. Agenţia de implementare va fi responsabilă cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevăzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plăţii finale către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după efectuarea plăţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plăţilor făcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie.3.4. Reguli de implementare în UngariaProgramul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA), care este ministerul responsabil cu coordonarea programelor PHARE, va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE în Ungaria.Fondul Naţional (FN) din Ministerul de Finanţe, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va supraveghea administrarea financiară a programului şi va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naţionala pentru controlul financiar competenţa va face controlul financiar pentru implementarea programului.Comisia va transfera fonduri către Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul Ungariei la 17 decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional după semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de Implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea plăţilor (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% şi pentru a 4-a şi ultima, când s-a plătit 70% din buget. Cu excepţia autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN şi OPCP depăşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale va fi Agenţie de implementare (AI). Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la o banca aprobată în avans de CE. În general toate conturile bancare vor acumula dobânzi. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate către AI sau OPCP. Fiecare regula de finanţare va fi aprobată în avans de către Comisia Europeană. Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) va fi responsabil pentru toate operaţiunile făcute de AI. CNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID.Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plăţile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie care se prelungeşte după încheierea perioadei de efectuare a plăţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenţia de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plăţile legate de clauzele de reţinere. Agenţia de implementare va fi responsabilă cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevăzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plăţii finale către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după efectuarea plăţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plăţilor făcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie.3.5. Comitetul mixt pentru programare şi monitorizareUn comitet mixt de cooperare (CMC) a fost stabilit pe baza cerinţelor Reglementării CE nr. 2.760/98, art. 7 (1).Copresedintii CMC sunt la nivel de:● preşedinte – Agenţia Naţionala de Dezvoltare Regionala din România;● secretar de stat – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale din Ungaria.Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor în comitetul mixt de cooperare, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, şi pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanţii autorităţilor locale şi experţi din ministere şi alte instituţii implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluţia fiecărui proiect, avansand recomandări în legătură cu aspectele de management şi evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare.Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte ca membri la şedinţele comitetului mixt de cooperare. Aceştia examinează conformitatea cu regulile UE, cu cerinţele măsurilor şi proiectelor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta Programului PHARE CBC pentru Ungaria.Şedinţele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre ţările implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregătire a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul oricărei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfăşura şi la Bruxelles.Pregătirea rapoartelor, a programelor şi a minutelor şedinţelor comitetului mixt de cooperare este organizată de copresedinti şi de serviciile acestora.Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidă prin consens următoarele:● să îşi exprime opinia cu privire la priorităţile, obiectivele şi măsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care să fie incluse în documentul comun de programare;● sa aprobe selectarea anuală finala a propunerilor de proiecte;● sa primească rapoarte, revizuiri şi evaluări ale programelor deja aprobate şi ale părţilor lor componente;● sa initieze şi sa sprijine activităţile care pot promova măsurile de cooperare transfrontaliera şi să facă mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale şi viitoare.4. Monitorizare şi evaluareUn comitet mixt de monitorizare (CMM) va fi stabilit, care va include RNA, CNA şi CE. CMM se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a revizui toate programele finanţate prin PHARE, pentru a evalua progresele în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare a fondurilor PHARE. CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP şi serviciile Comisiei.Comitetul mixt de cooperare (CMC) sus-menţionat va acţiona ca subcomitet de monitorizare (SCM) pentru Programul CBC.CMC va revizui în detaliu progresul programului, inclusiv componentele sale şi contractele, pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu procedurile manualului SID) şi va inainta recomandări asupra unor aspecte de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca sunt urmate. CMC va raporta CMM, căruia îi va trimite rapoarte detaliate despre toate programele CBC finanţate cu fonduri PHARE.5. Audit şi evaluareConturile şi operaţiunile FN ale României şi Ungariei şi ale tuturor AI relevante pot fi verificate la intervale regulate de un auditor extern contractat de CE fără prejudicierea responsabilităţilor CE şi a Curţii de Auditori a Uniunii Europene, după cum se specifică în Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, anexate la Acordul-cadru. Serviciile CE vor asigura ca va fi efectuată o evaluare expost după încheierea programului.6. Transparenta şi publicitateResponsabilii cu autorizarea programului din România şi Ungaria vor răspunde de luarea măsurilor necesare pentru asigurarea publicităţii corespunzătoare pentru toate activităţile finanţate în program. Aceasta va fi facuta în strânsă legătură cu Delegaţia CE.7. Condiţii specialeÎn eventualitatea în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României sau de Guvernul Ungariei, Comisia poate revizui programul, rămânând la latitudinea Comisiei sa decidă anularea acestuia sau a unei părţi din el şi/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului PHARE.Aproape toate structurile adecvate pentru implementare şi management au fost deja stabilite în ambele tari în timpul programului anterior similar, dovedind ca părţile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoţi toate programele aprobate de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală. + 
Anexa 3INFORMARE ŞI PUBLICITATEpentru Programul PHARE al Uniunii Europene1. Scop şi obiectiveInformaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.2. Principii generaleFiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţa va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Informarea şi măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor sus-menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de autorităţile locale, regionale şi naţionale de la delegatiile Comisiei Europene din ţările beneficiare.3. Informarea şi publicitatea privind Programul PHAREInformarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica măsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):a) Autorităţile competente din ţara beneficiara trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător şi trebuie puse la dispoziţie părţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi a materialelor publicitare produse. … b) Informarea şi măsurile publicitare la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele: … (i) pentru investiţiile de infrastructura ce depăşesc 1 milion euro:– panouri ridicate la faţa locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, cu specificăţiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;– panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu specificăţiile tehnice prevăzute în manualul pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;(îi) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE:– măsuri care să conducă la constientizarea beneficiarilor potenţiali şi a opiniei publice cu privire la asistenţa PHARE, în concordanta cu reglementările de la paragraful 3b)(i);– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA şi SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanţi, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementările de mai sus.4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistenţa care le priveşte direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţa vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţa finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naţionala sau regionala, trebuie să poarte şi un însemn al U.E. de aceeaşi mărime.4.3. Publicitate generalăMass-mediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare.În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.Cele doua principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE, va urmări să facă explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conţină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum şi sigla U.E., în cazul în care este folosită stema naţionala sau regionala.În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.5. Prevederi privind panouri, postere şi plăci comemorativeŢările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:PanouriPanourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridica un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea U.E. trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ţinându-se seama de mărimea contribuţiei U.E.) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.Plăci comemorativeAceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla U.E. şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea U.E.În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea U.E.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informată delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri.Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește