ACORD ASUPRA PROIECTULUI din 21 decembrie 2001

privind "Dezvoltarea utilităţilor municipale – sistemul de încălzire din Fagaras – faza a doua – CT5, CT6, CT7, CT8, judeţul Braşov"



Având în vedere Memorandumul de înţelegere privind cooperarea dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera,Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante) au convenit următoarele: + 
Articolul 1Scop şi obiectiveAcest acord stabileşte termenii şi procedurile pentru asistenţa norvegiana acordată pentru proiectul "Modernizarea sistemului de încălzire din oraşul Fagaras, România" (denumit în continuare Proiect), proiect tip JI, în conformitate cu Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi cu Protocolul de la Kyoto. Principalele obiective ale Proiectului sunt de a câştiga experienta, de a sprijini eforturile României pentru finanţarea şi implementarea măsurilor de eficienta energetica, de reducere a emisiei de gaze cu efect de sera, în special dioxid de carbon [CO(2)], şi de reducere a poluarii aerului. Guvernul Regatului Norvegiei asigura parţial finanţarea Proiectului, în completare la împrumutul de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Guvernul României va asigura cofinantarea prin autorităţile locale, asa cum se specifică în anexa nr. 2 la prezentul acord.Proiectul se va realiza în concordanta cu criteriile internaţionale stabilite pentru activităţile privind proiectele cu implementare în comun, conform Deciziei 5/CP.1 a Conferintei părţilor la UNFCCC şi documentului FCCC/SBSTA/1996/8 (anexa IV) al Organismului subsidiar pentru consiliere ştiinţifică şi tehnologică al UNFCCC şi art. 6 din Protocolul de la Kyoto.Descrierea şi detaliile proiectului aprobat de guvernele participante şi de partenerii Proiectului sunt incluse în anexa nr. 1 la prezentul acord. + 
Articolul 2Cooperare-reprezentare-administrare1. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România (MAPM) şi Ministerul Mediului din Norvegia (MMN) vor coopera strâns pentru a asigura îndeplinirea cu succes a obiectivului Proiectului şi pentru a pune mai eficient în valoare informaţiile din acest proiect. Părţile vor asigura implementarea Proiectului într-o maniera total corespunzătoare cu deciziile şi recomandările UNFCCC existente şi cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto. Dacă va fi necesar, părţile vor cauta să facă modificări cu privire la implementarea Proiectului pentru a se asigura ca Proiectul este în concordanta cu liniile directoare şi cu regulile viitoare pentru JI. Fiecare parte va furniza celeilalte părţi toate informaţiile care pot fi rezonabil cerute pentru continuarea Proiectului.2. În chestiuni privitoare la administrarea acestui acord, Autoritatea Norvegiana pentru Controlul Poluarii (NPCA) va fi autoritatea competentă sa reprezinte MMN din partea Norvegiei. Din partea României Inspectoratul de Protecţie a Mediului Braşov va fi autoritatea competentă sa reprezinte MAPM.3. În scopul asigurării punerii mai eficient în valoare a informaţiilor din Proiect, se va stabili un comitet comun al Proiectului (numit Comitet) cu participarea ambelor părţi.Comitetul:– va discuta şi va avea în vedere chestiuni şi probleme legate de transferarea unităţilor de reducere a emisiilor (URE);– va analiza progresul Proiectului;– va discuta posibilele revizuiri ale planurilor Proiectului;– va discuta şi va rezolva chestiunile legate de revizuirea Proiectului, monitorizarea, verificarea şi raportarea în lumina experienţei dobândite şi în concordanta cu deciziile UNFCCC şi cu liniile directoare şi regulile viitoare pentru JI;– aproba toate rapoartele.Comitetul nu trebuie să se reunească pentru a lua decizii. + 
Articolul 3Contribuţii şi obligaţii ale Guvernului Regatului Norvegiei1. Până la intrarea în vigoare a acestui acord, MMN în cooperare cu Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuţia norvegiana, în urma unei cereri scrise de la autoritatea locală română prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (MLPTL). Aceasta cerere va include o confirmare ca s-a deschis contul autorităţii locale specificat în paragraful 2. Autoritatea locală română, prin MLPTL, va recunoaşte, în scris, la MMN primirea contribuţiei.2. MMN, în baza termenilor şi procedurilor specificate în paragraful 1, va transfera în contul autorităţii locale (care este responsabilă de administrarea fondurilor) o contribuţie financiară de 5 milioane coroane norvegiene (cinci milioane NOK) care să fie utilizaţi exclusiv pentru a asista în finanţarea Proiectului.3. Până la intrarea în vigoare a acestui acord Guvernul Regatului Norvegiei va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuţia, în conformitate cu paragraful 1, în contul Proiectului.4. Rambursarea contribuţiilor poate fi cerută total sau parţial dacă se constată că fondurile sau o parte a fondurilor nu sunt utilizate în mod corespunzător.5. Înainte de cererea replatii părţile se vor consulta în vederea gasirii unei soluţii la problema în cauza. + 
Articolul 4Contribuţii şi obligaţii ale Guvernului României1. Guvernul României prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (MLPTL) va informa Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, despre primirea contribuţiei în concordanta cu art. 3.2. Autorităţile române locale sunt responsabile pentru administrarea, informarea privind utilizarea fondului şi mărirea dobânzii fondului. Orice marire a dobânzii contribuţiei va fi utilizata pentru beneficiul Proiectului, asa cum au convenit părţile în scris.3. Guvernul României va face toate eforturile rezonabile pentru a facilita implementarea cu succes a Proiectului, şi:– MLPTL are responsabilitatea globală pentru planificarea, administrarea şi implementarea Proiectului, în cooperare cu celelalte instituţii relevante din România;– MAPM asigura faptul ca Proiectul este în concordanta cu politica naţionala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;– autorităţile locale asigura ca conturile Proiectului sunt ţinute în concordanta cu practicile contabile general acceptate;– MLPTL informează prompt Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, cu privire la orice condiţii care interfereaza sau ameninta sa interfereze cu implementarea cu succes a Proiectului;– implementarea, coordonarea tehnica şi monitorizarea Proiectului sunt responsabilitatea MLPTL, care, de asemenea, este responsabil pentru Programul municipal de încălzire pentru 5 oraşe, inclusiv Fagaras, – un program cofinantat de BERD.4. Guvernul Regatului Norvegiei va cere transferul unităţilor de reducere a emisiilor (URE) pentru contribuţii, în baza anexei nr. 1 la acest acord, de la data la care Conferinţa părţilor la UNFCCC poate decide ca cererile pot fi făcute pentru îndeplinirea angajamentelor menţionate în UNFCCC şi în Protocolul de la Kyoto. Dacă Proiectul nu se conformează cu liniile directoare şi regulile viitoare pentru JI, părţile vor coopera pentru găsirea mijloacelor de modificare a Proiectului, care să asigure conformarea cu astfel de cerinţe.Creditele (unităţile de reducere a emisiilor URE) vor fi împărţite între cele doua guverne participante astfel:– Norvegia va primi pentru prima perioada de angajament (2008-2012) 170.000 tone de dioxid de carbon echivalent, care reflecta reducerile estimate de emisii ale Proiectului în această perioadă;– România va primi reducerile de emisii rămase, în perioada proiectului JI (aproximativ 319.000 tone de dioxid de carbon echivalent).Creditele (unităţile de reducere a emisiilor URE) pentru prima perioada de angajament se vor baza pe o verificare. Creditele (unităţile de reducere a emisiilor URE) devin transferabile în momentul în care Proiectul a fost verificat de o a treia parte independenta. Verificarea va fi facuta cel târziu până în anul 2013. + 
Articolul 5Situaţia de referinţa şi beneficii pentru mediu1. Situaţia de referinţa sau modalitatea de dezvoltare previzionata, formulată în cadrul Proiectului, este descrisă în detaliu în anexa nr. 1. Se asigura ca prezentul sistem municipal de încălzire îşi va continua funcţionarea pe perioada primilor 2 ani ai Proiectului, cu investiţii minime destinate păstrării stării de funcţionare a sistemului. O modalitate alternativa de dezvoltare a emisiilor care corespunde performantelor previzionate în Proiectul de conservare a energiei termice al BERD, acum aflat în implementare, este însuşită ca situaţie de referinţa.2. Reducerile previzionate de emisii de gaze cu efect de sera, în perioada de funcţionare a Proiectului, au fost estimate în cadrul studiului de fezabilitate la aproximativ 489.000 tone de dioxid de carbon. Emisiile anuale anticipate în situaţia de referinţa se asteapta sa înceapă cu 45.000 tone şi sa crească la 50.000 tone dioxid de carbon. Reducerile anuale de dioxid de carbon sunt estimate să fie de 29.000 tone în primii ani şi sa crească la 36.000 tone în ultimii ani ai perioadei Proiectului JI. Acest lucru este descris cu mai multe detalii în anexa nr. 1.3. Situaţia de referinţa şi beneficiile pentru mediu vor fi ajustate în cazul creşterii numărului de consumatori la reţeaua de încălzire municipala. + 
Articolul 6Notificarea şi raportarea1. Părţile vor raporta în comun către UNFCCC, în baza formatului uniform de raportare, asupra Proiectului, în următoarea modalitate:(i) un raport comun privind pregătirea Proiectului;(îi) în baza unor rapoarte anuale, comune, modul în care se aplică Proiectul.Aceste rapoarte se vor transmite Conferintei părţilor la UNFCCC prin intermediul Secretariatului UNFCCC şi trebuie făcut orice efort pentru a îndeplini termenele fixate pentru aceste raportări. Transmiterea rapoartelor comune va include transmiterea unei scrisori de însoţire oficială care va fi semnată de MAPM şi MMN în calitate de autorităţi autorizate sa notifice şi sa pregătească aprobările pentru proiectele JI. Raportarea comuna este transmisă Secretariatului UNFCCC de către MAPM şi MMN. MAPM şi MMN vor pregati, de asemenea, un raport destinat factorilor de decizie privind pregatirile destinate Proiectului.2. MAPM, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, va pregati o propunere de raport privind pregatirile asupra Proiectului şi anual va pregati propuneri de rapoarte privind aplicarea Proiectului, pentru ca acestea să fie supuse aprobării MMN. Raportul anual comun se va baza, dar nu se va limita la formatul uniform de raportare, acceptat de UNFCCC. Raportul va include atât cifrele de emisie pentru gazele cu efect de sera, cat şi reducerile comparate cu situaţia de referinţa prezentată în anexa nr. 1.3. MAPM, în colaborare cu autorităţile locale, va supune aprobării MMN un raport de audit privind situaţia conturilor Proiectului, în limita fondurilor furnizate. Dacă pregatirile Proiectului acoperă o perioadă mai mare de un an, se va emite un raport de audit, nu mai târziu de 3 luni după fiecare an financiar. Auditul va fi făcut de o firma recunoscută de audit. Raportul de audit va certifica:– principiile aplicate pe parcursul auditului;– circulaţia totală a fondurilor, începând cu primirea acestora de către autorităţile locale, până la folosinţă finala pentru diverse activităţi;– corectitudinea şi integritatea totală a cifrelor şi faptul ca reflecta situaţia prezenta descrisă în cadrul Proiectului;– orice informaţie importanţa din cadrul auditului.4. Costurile auditului se vor acoperi de către Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Fagaras. + 
Articolul 7Monitorizare şi verificare1. Reducerile de emisii de gaze cu efect de sera se vor verifica de către o societate independenta norvegiana – în primul an după ce proiectul este finalizat. Aceste costuri ale consultantilor norvegieni se vor acoperi de către MMN. Raportul din cadrul acestui audit de mediu va include raportul către UNFCCC. În anii următori rapoartele transmise Secretariatului UNFCCC se vor verifica în concordanta cu liniile directoare şi cu procedurile date de UNFCCC în cadrul limitelor fondurilor economice furnizate pentru Proiect.2. Guvernele participante au convenit ca monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon reale să se facă de către operatorii de la fiecare statie termica. Se vor monitoriza continuu, prin folosirea echipamentului de măsurare automată şi se vor verifica anual următorii parametri: (i) consumul combustibilului de către boilere şi de centralele de termoficare (separat); (îi) căldură produsă, masurata la ieşirea din boiler; (iii) căldură furnizată, masurata în contoare la substatii; şi (iv) electricitatea produsă.3. Proiectul a fost proiectat şi se va implementa într-un mod care să garanteze o transparenta maxima şi accesul experţilor calificaţi şi al entitatilor de verificare a Proiectului pe parcursul tuturor fazelor de implementare a acestuia, inclusiv accesul total la datele Proiectului, metodologia şi la verificarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera rezultate din Proiect.4. După ce faza de pregătire a Proiectului este finalizată, cooperarea pe parcursul fazei operationale se va limita la monitorizarea, verificarea şi raportarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de sera. + 
Articolul 8Intrarea în vigoare1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care memorandumul de înţelegere intră în vigoare şi va rămâne în vigoare până la data până la care părţile şi-au îndeplinit obligaţiile care decurg din prezentul acord. Modalitatea ca aceste obligaţii vor fi privite ca îndeplinite se va determina prin consultări între părţi, prin intermediul Comitetului comun al Proiectului.2. Ambele părţi au dreptul sa denunţe acordul printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părţi, cu 3 luni înainte de data de denunţare.3. Înţelegerile privind cooperarea, reprezentarea, administrarea şi raportarea, conform art. 2 şi 5, în cazul în care nu s-a stipulat altfel, îşi păstrează efectul pe parcursul aplicării Proiectului. O revizuire a acestor proceduri se va efectua după finalizarea fazei-pilot actuale (AIJ).Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, engleza şi norvegiana, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenta de interpretare textul în limba engleza va prevala.Pentru Guvernul României,Şerban Vlad,ambasadorPentru Guvernul Regatului Norvegiei,Borge Brende,ministrul mediului + 
Anexa 1───────la acord──────────MODERNIZAREAsistemului de încălzire în Fagaras, România1. GeneralitatiÎn aceasta anexa sunt descrise principalele aspecte ale Proiectului, situaţia de referinţa şi alternativa JI.Cifrele din aceasta anexa se bazează pe un studiu de fezabilitate elaborat de Institutul pentru Tehnologia Energiei în martie 1999, cu modificări făcute în ianuarie 2000. Aceste modificări se bazează pe presupunerea unei eficiente energetice mai mari în cazul alternativei JI, în concordanta cu standardele BERD, cu o reducere corespunzătoare a consumului de gaz şi a emisiilor de dioxid de carbon.Sistemul de încălzire din Fagaras deserveşte în mod curent aproximativ 29.000 de locuitori din totalul de 50.000 de locuitori. Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Fagaras este o companie municipala care furnizează servicii de încălzire, apa calda şi canalizare pentru locuitorii din Fagaras.În actualul sistem de încălzire căldură este generata în staţiile de încălzire de la "Nitramonia", combinat chimic industrial aflat în afară oraşului Fagaras, şi în statia de încălzire din oraş. Apa calda este transportată pe o distanta lungă prin ţevi prost izolate. Centrala termica şi sistemul de distribuţie sunt vechi, prezintă un grad avansat de uzura şi au o eficienta scăzută. Din cauza acestei livrări ineficiente autorităţile municipale doresc să aibă propriul lor sistem de încălzire, mai eficient.O parte din acest sistem, care deserveşte 17.000 de locuitori, este în curs de reabilitare cu ajutorul unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Reabilitarea va consta în înlocuirea centralelor termice şi tevilor vechi cu unele noi. Astfel se asteapta să se reducă consumul de combustibil cu aproape 50% prin creşterea eficientei. Pentru restul de 12.000 de locuitori nu exista nici o posibilitate pentru o imbunatatire tehnica similară din cauza restrictiilor de credit impuse până la achitarea creditului BERD.Proiectul norvegian JI împreună cu ceilalţi participanţi la acest proiect (bugetul de stat, bugetul local şi componenta BERD) vor contribui la crearea sistemului de încălzire pentru cei 12.000 de locuitori rămaşi.2. Situaţia de referinţaPentru a putea evalua dacă un proiect îndeplineşte criteriile pentru proiectele JI, este important sa existe date cu privire la emisii atât în cazul implementarii Proiectului, cat şi în cazul neimplementarii acestuia.Căldură furnizată pentru oraşul Fagaras este produsă într-o centrala termoelectrica şi un boiler. Sistemul are o eficienta energetica de 42% şi în prezent producţia de energie este cu aproximativ 35% mai scăzută decât cererea reală a consumatorilor, în concordanta cu normele româneşti pentru zona Fagaras.Până la achitarea creditului BERD nu exista mijloace financiare pentru a îmbunătăţi eficienta sistemului de încălzire existent la "Nitramonia" şi de furnizare a caldurii în Fagaras. Astfel, nu a fost dezvoltata nici o sursa alternativa de energie sau situaţie de referinţa privind emisiile de dioxid de carbon [CO(2)].Situaţia de referinţa pentru cei 12.000 de locuitori este calculată prin adăugarea la consumul actual de combustibil a creşterii consumului de combustibil necesar pentru a se atinge normele româneşti. În plus cererea de combustibil se asteapta sa crească ca urmare a unei descresteri anuale moderate a eficientei sistemului de 1% peste situaţia de referinţa, pe o perioadă a proiectului de 15 ani. Figura 1. Situaţia de referinţa a emisiilor de CO(2) şi reducerea emisiilor de CO(2) pentru proiectul JI3. Alternativa JIAu fost elaborate patru scenarii alternative JI. Doar un scenariu este recomandat ca cel mai eficient din punct de vedere al costului şi al posibilităţii de implementare (alternativa nr. 4). Alternativa a fost aleasă pe baza catorva motive. Alternativa JI va asigura reduceri permanente ale emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea unui sistem independent de încălzire, ceea ce va fi de mare importanţa. Contrar celorlalte alternative, proiectul JI va moderniza partea din sistemul de încălzire a oraşului Fagaras care nu a fost introdusă în prima faza a proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale – sistemul de încălzire din Fagaras".Principala caracteristica a alternativei JI este reabilitarea unor staţii şi substatii rămase de reabilitat. Proiectul se referă la transformarea a 4 puncte termice în 4 termocentrale. Aceasta va conduce la următoarele schimbări:● reabilitarea termocentralei "Centru II" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Centru II" şi "Posta";● reabilitarea termocentralei "Titu Pertia" va deservi consumatorii din actualul punct termic "Titu Pertia" şi termocentrala actuala "Narcisa";● punctul termic "Câmpului" va fi modernizat şi va fi termocentrala "Câmpului";● termocentrala reabilitata "Sere" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Colonia Combinat" şi "Sere";● se va reabilita reţeaua de distribuţie cu o lungime de 8,8 km.Încălzirea şi apa calda menajera vor fi distribuite printr-o noua reţea tip "4 ţevi", ingropata, alcătuită din ţevi preizolate. Sistemul va fi echipat cu contoare pentru încălzire şi apa calda menajera conectate la un sistem de control automat în substatii, care va fi utilizat pentru monitorizarea şi facturarea încălzirii şi apei calde menajere la consumatori. Sistemul de control va servi, de asemenea, ca baza pentru monitorizarea şi evaluarea consumului de combustibil şi a emisiilor de dioxid de carbon aferente.4. Comparatie între situaţia de referinţa şi alternativa JIAlternativa JI va conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon egala cu 29.290 tone în primul an al proiectului. Aceasta se datorează creşterii eficientei energetice şi economiilor de combustibil. Pe o durată de 15 ani proiectul JI va conduce la reduceri ale emisiilor cumulate de 489.146 tone de dioxid de carbon. În perioada 2008-2012 proiectul JI va conduce la reduceri acumulate ale emisiilor de dioxid de carbon de 170.223 tone. Economiile totale de energie vor fi de 1.172 Gcal. Aceasta este echivalenta cu o economie a costului de combustibil de 18,87 milioane dolari S.U.A. pentru perioada JI. Economiile de energie, emisiile de gaze cu efect de sera şi reducerile pentru proiectul JI sunt prezentate în tabelul de mai jos.    TABEL    Economia de energie şi reducerea emisiilor pentru alternativa JI

5. Alte efecte asupra mediuluiEmisiile de dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot şi particule vor fi reduse ca efect al implementarii acestui proiect. În perioada JI proiectul va conduce la o reducere de 177,2 tone emisii de oxizi de azot, în timp ce reducerile de dioxid de sulf vor fi de 17,7 tone, asa cum este prezentat în tabelul de mai sus. + 
Anexa 2──────la acord────────1. Contribuţii financiareProiectul este viabil din punct de vedere economic datorită sprijinului financiar suplimentar din partea Guvernului României şi a Guvernului Regatului Norvegiei. Finanţarea modernizării planificate a sistemului de încălzire municipal se presupune în principiu ca este împărţită între 3 parteneri. Aceştia sunt:a) Guvernul României; … b) Guvernul Regatului Norvegiei; … c) Proprietar/operator. … Tabelul de mai jos conţine cifrele aferente pachetului financiar aprobat pentru JI prin Acordul Ministerului Finanţelor Publice nr. 134/2000 şi Acordul Comitetului interministerial din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 396/2000.    TABEL    Finanţarea aprobată pentru proiectul JI

────────────Notă …
*) Deficitul în planul financiar va fi acoperit de autorităţile locale.Structura financiară este aspectul cel mai important pentru fezabilitatea economică şi implementarea proiectului JI. Grantul norvegian de 5 milioane coroane norvegiene (NOK) reprezintă aproximativ 550.000 dolari S.U.A., la o rata presupusa de 1 dolar S.U.A. = 9,1 coroane norvegiene (NOK), şi va fi folosit după cum urmează:● 184.459 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea unei părţi din totalul de conducte preizolate care să fie folosite pentru înlocuirea reţelei existente uzate, din soluţia clasica;● 203.841 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea echipamentului automat şi electric;● 159.700 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea unor metrometre la sursa, la consumator şi pentru sistemul de la statia de lucru.Suma totală destinată lucrărilor de construcţii-montaj, taxelor de vama, T.V.A. pentru conductele preizolate, echipamentului de procurat din grantul norvegian este de 550.000 dolari S.U.A. şi restul va fi acoperit din contribuţia românească de 3.580.302 dolari S.U.A.2. Calculul costului reducerii emisiilor de CO(2)Proiectul JI va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de CO(2) de 489.146 tone pentru perioada 2001-2015 sau de 170.223 tone pentru perioada 2008-2012.Proiectul JI va avea următoarele avantaje:– economii semnificative pentru partenerul român în perioada 2001-2015;– economii semnificative pentru partenerul român în perioada de după 2015;– emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada 2001-2008;– emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada 2008-2012;– emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada de după 2012.În cazul ipotezei ca Norvegia va primi reducerea de emisii de CO(2) (circa 170.000 tone) pentru prima perioada de angajament (2008-2012), costul reducerii emisiilor de CO(2) pentru Norvegia va fi de 5.000.000/170.000 = circa 30 coroane norvegiene/tona de CO(2) sau 3,3 dolari S.U.A./tona.──────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește